Nu joci corect!

Am gasit cateva poze... nu stiam de asemenea proiect...
Nerva Traian scrie..., bine sunt propuneri..

Stai linistit, propuneri din astea sunt cu duiumul pentru ca nu presupun costuri, sunt facute strict pe foaia de hârtie, ma rog, pe calculator.
Eu am in cap un pasaj ( pe Mihai  Bravu ) care sa ma scoata de dinainte de Baba Novac pana dupa Dudesti. Daca as avea timp m-as apuca sa-l schitez, asa, de amorul artei, nu ar incurca pe nimeni. Sau alte minunatii frumos desenate si evident frumos colorate.  

B365.RO

Primăria vrea să elimine traficul din zona centrală prin crearea unui nou inel de circulație-TRASEUL

Primăria Capitalei vrea să decongestioneze zona ultracentrală a orașului prin crearea unui nou inel de circulație. Inelul central, după cum a fost denumit, va fi realizat pe străzile deja existente prin implementarea unui sistem de sensuri unice. Planul municipalității este de a organiza traficul din Capitală pe trei inele de circulație pentru a se evita aglomerarea orașului. În acest moment, în București există două inele de circulație, cel principal și cel median care nu este încă finalizat. Pentru închiderea inelului principal de circulație a fost realizat pasajul Mihai Bravu. Tot din inelul principal de circulație va face parte și Pasajul subteran de  la Piața Sudului, în timp ce autostrada suspendată va închide inelul median de circulație.

În fiecare zi, 400.000 de mașini venite din afara Capitalei tranzitează orașul către alte destinații, ceea ce duce la o supraaglomerare a unui oraș deja sufocat de trafic. Cea mai poluată zonă a orașului este zona ultracentrală (Romană - Universitate - Unirii), spun reprezentanții municipalității. Pentru a "scoate" mașinile din această zonă, Primăria Capitalei vrea să realizeze un nou inel de circulație: inelul central.

"Pentru cei care vor să se apropie de centru vom avea și acest inel central, încercând astfel să reducem cât mai mult traficul pe axa Nord-Sud, Est-Vest, adică traficul infernal care este acum pe Victoriei, Magheru, Universitate. Aceasta este cea mai poluată zonă. Și atunci ca să reducem traficul în acea zonă ne orientăm pe inele. Inelele fiind prioritizate, practic îi atrag pe cei care tranzitau zona centrală pe inel",  a explicat pentru B365.ro Ion Dedu, director executiv al Direcției de Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Ce traseu va avea inelul central

Inelul central va fi realizat pe străzile deja existente prin implementarea unui sistem de sensuri unice. Potrivit lui Ion Dedu, inelul central va avea următorul traseu: Buzești-Berzei, viitoarea extindere de la Podul Hasdeu cu tunelul pe sub zona Palatului Parlamentului - Calea 13 septembrie cu strada Izvor - Bd. Libertății -  Piața Coșbuc - strada Mitropolit Nifon - strada 11 iunie (care se vor face cu sens unic) - străzile din zona Șerban Vodă - Lânăriei - Bd. Mărășești - Nerva Traian - străzile din zona Traian - Bd. Dacia și strada Mihai Eminescu - Mircea Vulcănescu în contrapartidă cu Grivița ( Calea Griviței sens unic, M. Vulcănescu sens unic în direcția opusă) - Buzești - Berzei.

Bulevardele și străzile mai largi vor rămâne cu două sensuri, în timp ce pe străzile înguste se va introduce sens unic. Parctic se vor grupa câte doi străzi, una cu sens unic într-o direcție, iar cealaltă cu sens unic în direcția opusă.

"Unele străzi vor fi cu dublu sens cum e Buzești-Berzei care are și tramvai, cum e Bd. Dacia între Piața Romană și Vulcănescu, cum este Nerva Traian care are linie de tramvai în ax, cum va fi viitoarea exindere Buzești-Berzei cu tunel. Acestea vor fi străzi cu dublu sens. Iar străzile mici vor fi cu sens unic. Vo fi străzi pereche care vor prelua traficul. Toate acestea au fost gândite în ideea unui inel central astfel încât să avem o circulație locală pe acest inel central. Rolul inelului central este de a deservi zona centrală și de a decongestiona practic zona ultracentrală din interiorul acestui inel central", a mai spus Ion Dedu.

"Bulevard" circular de mare viteză în Capitală, cu pasaje subterane și supraterane în intersecții

Inelul central de circulație este ultimul adăugat în strategia de trafic a orașului care își propune fluidizarea circulației din Capitală prin organizarea traficului pe inele. În oraș au fost instalate deja indicatoare care semnalizează șoferilor prezența pe inelul principal de circulație.

Inelul principal de circulație se desfășoară pe Bd. Iancu de Hunedoara, Șos. Ștefan cel Mare, Șos. Mihai Bravu, Prelungire Șos. Mihai Bravu, Calea Văcăreştilor, str. Niţu Vasile, Str. Izvorul Rece, Drumul Găzarului, str. Grigore Vodă, străpungere peste Șoseaua Giurgiului până la intersecţia cu prelungirea str. Progresului, Str. Progresului, Bd. Geniului, Șos. Grozăveşti, Pasajul Basarab, Șos. Nicolae Titulescu până la Iancu de Hunedoara.

"În toate intersectiile de pe inelul principal vor trebui realizate pasaje de circulatie supra sau subterane in functie de cerintele din teren", spune șeful de la Transporturi.

Unul dintre ele a fost deja finalizat. Astfel, pasajul suprateran Mihai Bravu, finalizat integral la sfârșitul lunii octombrie, face parte din inelul principal de circulație. De asemenea, Pasajul de la Piața Sudului, atunci cand va fi terminat, va închide inelul principal de circulație.

Și Nodul Intermodal Răzoare, proiect vechi de mulți ani, dar rămas încă pe hârtie, face parte tot din inelul principal de circulație (Vezi stadiul proiectului AICI).

Primăria intenționează să construiască un pasaj și peste intersecția Ștefan cel Mare - Calea Dorobanți (mai multe detalii AICI), pe traseul inelulului principal de circulație. Proiectul a fost inclus în Planul de Mobilitate al Primăriei Capitalei însă nu a fost întocmită încă nicio documentație și nici nu au fost alocați bani în acest sens.

"Inelul principal este pentru traficul local, deci nu pentru tranzitul orașului. Cei care vor să meargă din estul în vestul orașului, s.a.m.d., vor putea utiliza și inelul median de circulație și inelul principal, unde vom încuraja doar traficul local", a explicat pentru B365.ro Ion Dedu, director executiv al Direcției de Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Inelul median se află între inelul principal şi Şoseaua de Centură, la aproximativ 5-7 km de centrul orasului. Cunoscutul proiect autostrada suspendată va închide practic inelul median.

http://www.b365.ro/primaria-elimina-tra...Jg7xH.dpuf

Cand vad in continuare aberatia ca Pasajul Piata Sudului face parte din Inelul Principal ma apuca brusc senzatia de voma!

N-auzi că inelul asta principal include și Drumul Gazarului?

Te inseli, Drumul Podarului.  

Rectificare negativa de 720 milioane lei la Primaria Capitalei: Raman fara bani proiectele de largire a strazilor Fabrica de Glucoza, Prelungirea Ghencea si Brasov, pasajul pietonal de la Piata Romana si parcarea park&ride de pe bd. Aerogarii

In urma rectificarii negative de 720 milioane lei din bugetul Primariei Capitalei, circa 330 milioane lei sunt taiati de la investitii, dintre care circa 100 milioane lei de la lucrari de infrastructura - strazi si pasaje, potrivit propunerii facute de primarul Sorin Oprescu. Proiectele de largire a strazilor Fabrica de Glucoza, Prelungirea Ghencea si Brasov, pasajul pietonal de la Piata Romana, parcarea park&ride de pe bd. Aerogarii si proiectul de largire a strazii Prelungirea Ghencea raman aproape fara niciun ban. Pasajul subteran de la Piata Presei primeste 15 milioane lei in plus. La fel si pasajul Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu. Partea buna este ca la proiectele care au ramas fara bani inca nu au fost incepute santierele.


   La capitolul proiecte infrastructura in continuare bugetul alocat scade de la 419 milioane lei la 384 milioane lei:


- Pasajul Basarab (lucrarea finalizata cu datorii catre constructori): la inceputul anului s-au alocat 78 milioane, iar la rectificare mai raman 12 milioane lei, deci s-au taiat 66 milioane lei;

- Strapungerea Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu (lucrare in derulare):la inceputul anului s-au alocat 40 milioane, iar la rectificare se dau in plus 8 milioane lei;

- largire Prelungirea Ghencea (lucrare neinceputa): la inceputul anului s-au alocat 5 milioane, iar la rectificare mai raman 50.000lei, deci s-au taiat aproape toti banii;

- Diametrala Buzesti-Berzei (lucrare finalizata cu datorii la constructori): la inceputul anului s-au alocat 35 milioane, iar la rectificare se dau in plus 10 milioane lei;

- drumul express spre A1 si Podul de la Ciurel (lucrare in derularare): la inceputul anului s-au alocat 45 milioane, iar la rectificare mai raman 18 milioane lei, deci s-au taiat 27 milioane lei;

- reabilitare bd. Liviu Rebreanu (lucrare in derulare): la inceputul anului s-au alocat 56 milioane, iar la rectificare mai raman 42 milioane lei, deci s-au taiat 14 milioane lei;

- reabilitare bd Aerogarii (bd. s-a reabilitat a mai ramas de facut parcarea park&ride): la inceputul anului s-au alocat 16 milioane, iar la rectificare mai raman 500.000 lei, deci s-au taiat aproape toti banii;

- de la Pasajul Municii (lucrare aproape finalizata) nu s-a taiat niciun ban - 45 milioane lei;

- Modernizare Sos. Pantelimon (lucrare in derulare): la inceputul anului s-au alocat 19 milioane, iar la rectificare se dau in plus 5 milioane lei;


   La capitolul proiecte infrastructura noi bugetul scade de la 125 milioane lei la 33 milioane lei:


- Pasaj Piata Presei (lucrare in derulare): la inceputul anului s-au alocat 15 milioane, iar la rectificare se dau in plus 15 milioane lei;

- Pasaj Piata Romana (lucrare neinceputa): la inceputul anului s-au alocat 10 milioane, iar la rectificare mai raman 2,9 milioane lei;

- largire Fabrica de Glucoza (lucrare neinceputa): la inceputul anului s-au alocat 37 milioane, iar la rectificare mai raman 10.000 lei;

- largire str. Brasov cu pasaj la intersectia Brasov cu bd. Ghencea (lucrare neinceputa): la inceputul anului s-au alocat 40 milioane lei, iar la rectificare mai raman 10.000 lei;

Proiectul de rectificare va fi supus la vot in Consiliul General al Municipiului Bucuresti, iar acestea se vor aplica daca va fi votat de alesii locali.

http://www.hotnews.ro/stiri-administrat...erogar.htm

BUCUREȘTIUL ÎN 2015: Ce lucrări de infrastructură vor fi terminate anul viitor

Două mari pasaje rutiere vor deveni funcționale în 2015, unul subteran și altul suprateran. Un alt pasaj subteran, intrat în reabilitare de câțiva ani, va fi terminat, iar mari bulevarde ale Capitalei vor căpăta o nouă față în urma unor ample lucrări de reabilitare. În 2014, Primăria Capitalei a finalizat lucrările la Pasajul Mihai Bravu, a construit Academia de Tenis din Complexul Sportiv "Lia Manoliu" și a reabilitat Calea Victoriei prin amenajarea unei noi benzi pentru biciclete și reducerea traficului rutier de la patru la două benzi. Tot în 2014, au fost demarate lucrările la pasajul subteran de la Piața Sudului, proiect realizta cu fonduri europene.

2014 a fost un an agitat pentru Direcția de Infrastructură a Primăriei Capitalei. Directorul general, Mădălin Dumitru, a fost arestat preventiv fiind acuzat de fals în declaraţii, efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia, participaţie improprie la delapidare, luare de mită, abuz în serviciu şi trafic de influenţă. Cu toate acestea, au fost demarate noi lucrări de infrastructură, altele au fost terminate, în timp ce alte proiecte s-au derulat mai încet decât era prevăzut, finalizarea lui fiind amânată pentru anul viitor.

În martie au fost începute lucrările la Pasajul subteran de la Piața Presei Libere, termenul de finalizare al proiectului fiind primăvara lui 2015.  Noul pasaj rutier va avea 700 de metri și va fi realizat pe sensul dinspre DN1 spre Soseaua Kiseleff și bd. Mărăști. Șoferii vor intra în pasaj de pe Sos. București-Ploiești, după Fântâna Miorita. Sub Piața Presei Libere, pasajul se va bifurca, șoferii având la dispoziție două ieșiri: pe Șoseaua Kiseleff, în zona strandului Tineretului, și pe bd. Mărăști, după City Gate Towers.

Proiectul pasajului subteran de la Piața Presei Libere prevede construirea unui nou pasaj subteran pietonal, dar și scurtarea și modernizarea celui deja existent. Pasajul nou va fi construit între aleea de intrare în Parcul Herăstrău, între Berăria H și Hard Rock Cafe, și nodul de transport de la Piața Presei (capătul liniei de tramvai 41). Noul pasaj va fi dotat cu lifturi și scări rulante. De asemenea, pasajul pietonal deja existent care subtraversează acum Bd. Kiseleff și bd. Mărăști, fiind cuprins între intrarea în Parcul Herăstrău și turnurile gemene de la Piața presei Libere (intrarea Mircosoft), va fi scurtat și modernizat.

Tot în 2015, dar spre finalul anului ar trebui finalizate lucrările și la Străpungerea Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu. Proiectul a fost reluat în primăvara acestui an după ce a fost blocat timp de patru ani din cauza exproprierilor.

Proiectul prevede construirea unui pasaj suprateran peste râul Dâmboviţa la intersecţia bulevardului Nicolae Grigorescu cu Splai Dudescu. Pasajul va avea câte două benzi pe sens şi un scuar median de 12 metri. În lateralele acestui pasaj vor fi construite la nivelul solului două poduri cu câte trei benzi pe sens.

Contractul pentru execuţia lucrării (construcţie şi montaj) a fost atribuit pentru 93 milioane lei (22 milioane euro). La aceste costuri se mai adaugă cele pentru proiectare, consultanţă şi asistenţă tehnică şi exproprierile. Potrivit indicatorilor tehnico-economici lungimea lucrării va fi de 2,458 kilometri.

Șoselele Pantelimon și Iancului, gata la peste doi ani de la începutul lucrărilor

Potrivit reprezentanților Primăriei Capitalei, până la sfârșitul lui 2015 ar trebuie încheiate și lucrările de reabilitare a Șos. Pantelimon și Iancului. Proiectul are o întârziere de aproximativ un an. Astfel, lucrările de reabilitare a sistemului rutier și a liniilor de tramvai pe Sos.Pantelimon - Sos. Iancului au început în iunie 2013 și ar fi trebuit terminate până la sfîrșitul acestui an. La începutul toamnei, lucrările au fost oprite timp de peste două luni după ce constructorul, firma Tehnologica Radion, a intrat în insolvență. Pentru a debloca proiectul a fost încheiat în cele din urmă un act adițional.

"Lucrările vor fi terminate la sfârșitul anului viitor", a precizat pentru B365.ro, Ion Dedu, șeful Direcției de Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei.

Pe Șoseua Pantelimon - va fi reabilitat carosabilul și se vor amenaja câte trei benzi pe sens. De o parte și de alta a străzi va fi creată câte o bandă de circulație unde vor fi amenajate și locuri de parcare pentru riverani. De asemenea, linia de tramvai va fi inverzită prin plantarea de gazon și înălțată pentru a împiedica accesul autovehiculelor. În zona Cora Pantelimon va fi construiă și o parcare park&ride, destinată celor care vin cu mașina din afara Capitalei și care își vor putea lăsa autoturismul în parcare, pentru a se deplasa prin oraș cu ajutorul mijloacelor de transport în comun.

- See more at: http://www.b365.ro/bucure-tiul-in-2015-...Ai2v0.dpuf

Deci Liviu Rebreanu nimic!! Astia intra in Guiness Book sa-nnebunesc!!

Poi dar nu scrie acolo pe panou frumos cu cifre arabe 2017?

ByOnu wrote:
Poi dar nu scrie acolo pe panou frumos cu cifre arabe 2017?

In ritmul actual si cu intarzierile clasice de la noi... se va face autostrada pana la Sibiu pana mergem pana la(/langa) Auchan pe noul Liviu Rebreanu.

Ce mari santiere in trafic ii asteapta pe bucuresteni in 2015: Primaria Capitalei incepe lucrarile la pasajul pietonal de la Piata Romana si pe strada Fabrica de Glucoza. Largirea strazii Prelungirea Ghencea, amanata pentru 2016

HotNews.ro

Luni, 5 ianuarie 2015, 14:57 Actualitate | Administratie Locala

Primaria Capitalei va demara in 2015 doua mari proiecte de infrastructura - largirea strazii Fabrica de Glucoza la doua benzi pe sens si pasajul pietonal de la Piata Romana, a declarat pentru HotNews.ro Ion Dedu, sedul directiei de Infrastructura din Primaria Capitalei. Daca utilitatea pasajului pietonal de la Piata Romana este pusa la indoiala de societatea civila si de anumiti profesionisti, largirea strazii Fabrica de Glucoza este o necesitate pentru preluarea traficului de pe autostrada A3, ce ar urma sa intre in Bucuresti in aprilie 2015, potrivit datelor oficiale. Cele doua proiecte insumeaza 165 milioane de lei. Lucrarile de largire a strazii Prelungirea Ghencea au fost amanate pentru 2016.

In 2015, Primaria Capitalei va avea un buget de circa 400 milioane de lei pentru proiecte de infrastructura, iar acesti bani vor merge in mare parte pentru finalizarea lucrarilor incepute in anii precedenti - Pasajul subteran de la Piata Sudului, modernizarea Sos. Pantelimon-Iancului, drumul expres spre A1 si Podul de la Ciurel, Pasajul peste Dambovita de pe bd. Nicolae Grigorescu. Astfel ca pentru lucrarile noi nu raman foarte multi bani. Anul trecut municipalitatea a alocat pentru marile de proiecte de infrastructura circa 380 milioane lei. Raportat la 2010, cand la acest capitol au fost alocate circa 800 milioane lei, bugetul pe 2015 este unul saracacios.

"In 2015 vreau sa termin ce am inceput. Anul viitor speram sa avem un buget de 400 de milioane pentru proiectele de infrastructura, iar cu acesti In functie de bani, vom acoperi in principal proiectele incepute. Sunt doua lucrari care pot incepe anul viitor. Este vorba despre pasajul de la Piata Romana care este contractat, proiectul este facut, dar nu am avut bani sa incepem in 2014. Al doilea proiect este cel care priveste largirea strazii Fabrica de Glucoza, acesta fiind in procedura de achizitie. S-au deschis ofertele, dar inca nu s-a desmenat castigatorul", a declarat Ion Dedu pentru HotNews.ro.

Pasajul subteran pietonal de la Piata Romana costa circa 65 milioane lei (circa 15 milioane de euro) potrivit indicatorilor tehnico economici aprobati  de Consiliul General in 2006, iar lucrarile vor dura circa un an si jumatate. Scopul pasajului este de a fluidiza traficul in zona dar si de a imbunatati circulatia pietonala. Pasajul va avea 5 intrari - doua la ASE, una in fata la coloane, unul in fata la BCR si un altul intre Bd. Lascar Catargiu si Dacia. Pasajul va fi conectat cu statia de metrou Romana, iar la suprafata vor fi plantati 40 de copaci si amenajata o suprafata de circa 500 mp de spatiu verde.


Largire str. Fabrica de Glucoza

In ceea ce priveste proiectul de largire a strazii Fabrica de Glucoza, lucrurile sunt mai complicate deoarece este nevoie de exproprieri, iar Consiliul General al Municipiului Bucuresti inca nu a decis ce terenuri vor fi expropriate.

In 2010, Consiliul General a aprobat prima hotarare privind culoarul de exproprieri si despagurile - 163 milioane lei, insa legea s-a modificat si aceasta hotarare trebuie reaprobata. In 2014, proiectul a fost de mai multe ori pe ordinea de zi a sedintelor CGMB, insa alesii nu l-au aprobat pe motiv ca suma alocata exproprierilor este prea mare. Primaria a redus aceasta suma de la 163 milioane lei la 60 milioane lei, insa proiectul nu a mai fost aprobat din cauza scandalului dintre partidele politice din CGMB.

"Am modificat proiectul de exproprieri, l-am facut cat mai ieftin posibil. Nu mai facem parcari pe margine, latimea trotuarelor este acum de trei metri. Strada va avea 4 benzi de circulatie si un mic separator la iesirea de pe autostrada, ca sa se ecite anumite accidente si viraje de stanga", a declarat Ion Dedu.

Acesta spune ca acest proiect este vital pentru descarcarea traficului de pe autostrada A3 care ar trebui sa intre in Bucuresti in 2015, potrivit datelor oficiale.

"Norocul nostru, intre ghlimimele, a fost ca CNADNR a reziliat contractul cu  constructorul pentru tronsonul pana la intrare in Bucuresti si acum trebuie sa realizeze o noua procedura de licitatie. Fabrica de Glucoza nu este un proiect care va reusi sa preia tot traficul de pe zona respectiva, insa este foarte importanta pentru descarcarea autostrazii Mai trebuie realizat nodul de la Petricani in conformitate cu prevederile PUZ-ului si studiului de fezabilitate de la inelul median. In al doilea rand, trebuie sa initiem niste proiecte gen pasajul de la intersectia Sos Colentina cu str.  D-na Ghica, largirea str.  D-na Ghica, rezolvarea intersectiei  de la Petricani cu bd. Lacul Tei, un pasaj la celebra intersectie Sos. Pantelimon cu bd. Chisinau unde acum este un dop. Anul viitor vom face studiile de fezabilitate pentru aceste proiecte. A3 va veni in Bucuresti in 2016. Pana atunci avem timp sa terminam largirea str. Fabrica de Glucoza", a mai spus Ion Dedu.

Potrivit CNADNR, pana in prezent s-au realizat 5% din segmentul de autostradă A3 cuprins între km 0+000 şi km 3+325 şi 98,5 % din sectorul de autostradă cuprins între km 3+325 şi km 6+500.
Termen de finalizare contractual este aprilie 2015, insa in acest moment acest termen este imposibil de respectat. "Beneficiarul, Antreprenorul şi Consultantul caută soluţia optimă pentru finalizarea sectorului de autostradă cuprins între km 0+000 şi km 3+325, ţinând cont de modificările aduse Proiectului Tehnic iniţial, din cauza interferenţei autostrăzii cu zona metropolitană a municipiului Bucureşti", au raspuns reprezentantii CNADNR la solicitarea HotNews.ro, evitand sa dea un termen clar pentru finalizarea lucrarilor.

Largire str. Prelungirea Ghencea
Ion Dedu, seful directiei de Infrastructura din Primaria Capitalei spun ca acest proiect va demara abia in 2016.

"CNADNR va veni si pe zona de responsabilitate a Judetului Ilfov, intre Valea Oltului si Sos de Centura. Inainte CNADNR luase doar pasajul de la Domnesti, dupa care au spus ca vor face si partea de drum de pe raza judetului Ilfov. Noi vom reface licitatia pentru desemnarea constructorului pentru zona dintre str. Brasov si limita administrativa. Lucrarile vor incepe probabil in 2016. Depinde cat de repede se finalizeaza licitatia", a declarat Dedu.


In 2007, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat circa 400 milioane de lei pentru largirea bulevardului Prelungirea Ghencea la 3 benzi pe sens plus trotuare de cinci metri, pana la limita administrativa a orasului. In 2013, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, promitea ca lucrarile vor incepe in 2014 si se vor finaliza pana in 2016. Desi au trecut aproape 8 ani de cand a inceput sa se discute despre acest proiect, pana acum nu s-a facut nimic. Cetatenii din Prelungirea Ghencea au protestat de mai multe ori anul trecut, nemultumiti ca primarul Sorin Oprescu si premierul Victor Ponta nu s-au tinut de promisiune.

In prezent, pe Prelungirea Ghencea, circulatia rutiera se desfasoara pe cate o banda pe sens, blocajele se intind pe zeci de metri, nu exista trotuare, nu sunt amenajate statii RATB, iar cand ploua nu ai pe unde sa pasesti din cauza noroaielor.

Primii bani pentru largirea bulevardului Prelungirea Ghencea la doua benzi pe sens au fost alocati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in 2006 - respectiv suma de 73 milioane de lei. Tot in 2006 aceasta suma a fost majorata de alesii locali la 343 milioane de lei, iar in 2007 la 393 milioane de lei, intrucat era nevoie  3 benzi pe sens, de exproprieri, iar pe noul bulevard va circula si trafic greu cu viteza de pana la 100 km/ora.

Pe 8 noiembrie 2007, Primaria Capitalei a semnat cu asocierea de firme Alpine Bau - Search Corporation un contract de 135 milioane de lei pentru construirea drumului, potrivit informatiilor de pe site-ul municipalitatii.

Din 2007 insa nu s-a mai intamplat nimic. Contactati de HotNews.ro, reprezentantii Primariei Capitalei au declarat ca firma care trebuia sa faca drumul a intrat in faliment si ca nu se cunoaste o data certa la care vor incepe lucrarile.

"Din cauza faptului ca firma contractanta a intrat in faliment, contractul a fost reziliat, urmand a se desfasura o noua procedura de achizitie publica pentru zona situata in interiorul Municipiului Bucuresti. In ceea ce priveste nodul de la Domnesti, acesta va fi realizat de catre CNADNR, segmentul situandu-se in afara zonei administrate de Municipalitate. Avand in vedere ca  acest proiect este situat pe teritoriul mai multor unitati administrativ-teritoriale, Municipiul Bucuresti nu a putut investi bani si nu a putut face exproprieri in afara limitelor teritoriale ale orasului. De asemenea, celelalte entitati nu au dispus de finantare pentru zonele lor de responsabilitate", se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei.

Tot legat de acest proiect, si premierul Victor Ponta a promis in 2013 ca va realiza un pasaj peste Centura, in continuarea Prelungirii Ghencea, iar Dan Sova, fostul Ministru al Transporturilor, promitea ca lucrarea va fi gata in 2014. Din nefericire, nici Guvernul nu s-a tinut de promisiune.

Ce mi se pare cu adevarat anormal este inceperea unui nou santier in conditiile in care sunt atatea lucrari in orasul asta care stagneaza din lipsa de finantare ori se misca cu viteza melcului. Tinem linii de tramvai blocate de ani de zile (vezi Liviu Rebreanu, Vacaresti, Pantelimon, Iancului, pana nu demult Muncii), rupem tramvaie bune pe Serban Voda, Basarabia, Barbu Vacarescu, nu dam bani la URAC sa produca mai multe tramvaie, dar avem bani sa facem pasaje nu neaparat utile, nici macar pe termen mediu. Nimic realmente util pentru transportul public. Imi pare rau si acum ca nu a iesit Blaga primar la alegerile din 2008, cu toate metehnele lui cred ca era un manager mai bun decat doctorul.