Vitezele maxime de pe aceasta magistrala:
Ungheni - Socola 80km/h
Socola - Nicolina 50km/h
Nicolina - Iasi 65km/h
Iasi - Nicolina 65km/h
Nicolina - Ciurea - Barnova - Grajduri 100km/h
Grajduri - Scanteia - Rebricea 120km/h
Rebricea - Buhaiesti 100km/h
Buhaiesti - Vaslui - Munteni 120km/h
Munteni - Crasna - Banca 100km/h
Zorleni-Birlad 70km/h
Barlad - Tecuci Nord 120km/h
Tecuci Nord - Tecuci 50km/h
Tecuci - Faurei  pana sa fie data celor de la GFR era trecuta cu 80.

Portiunile cu line dubla sunt intalnite pe sectoarele:
Socola - Nicolina - Iasi
Iasi - Nicolina - Ciurea - Barnova - Grajduri
Rebricea - Buhaiesti
Munteni - Crasna - Banca - Zorleni - Barlad.

Intre Socola si Ungheni Prut intalnim linie "incalecata", ecartament 1435mm si linie larga cu ecartament de 1520mm iar intre Socola si Iasi este singura portiune electrificata a acestei magistrale (excluzand garile Tecuci si Faurei).

Gara Iași

Faurei, inceputul de drum al M600-lui.

Astăzi, 29.09.2015 Automotorul DMU 005 a efectuat teste pe distanța Ungheni - Socola ( Iași ) pentru ziua de mâine 30.09.2015 când va circula primul tren Iași ( Socola ) - Chișinău.
Detalii:

„Calea Ferată din Moldova”, în premieră, va lansa miercuri, 30 septembrie 2015, cursa feroviară Chișinău – Iași (Stația Socola), începând cu ora 6:17. Se prognozează că durata călătoriei nu va depăși trei ore.

Prețurile stabilite pentru noua rută feroviară, la gara din Chișinău, vor fi următoarele:

Vagon de clasa I – 230  lei moldovenești sau aproximativ 55 Ron
Vagon de clasa II – 185 moldovenești sau aproximativ 44 Ron
Vagon de clasa III – 165 moldovenești sau aproximativ 39 Ron

În același timp, la solicitarea deputaților din Parlamentul Republicii Moldova, cât și a ministrului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, vor fi implementate următoarele reduceri pentru elevii și studenții din învățământul de stat și din învățământul privat acreditat:

Vagon de clasa I – 25%
Vagon de clasa II – 20%
Vagon de clasa III – 20%

Garnitura va circula in fiecare zi. De la Chisinau trenul va porni la ora 6 si 17 minute, va trece prin Ungheni si va ajunge la Socola, o statie de la periferia orasului Iasi. Pornirea de la Iasi va fi la ora 17 si 20 de minute.

Administrația CFM declară că prin intermediul cursei Chișinău-Iași vrea să răspundă solicitărilor din partea călătorilor, să atragă cât mai mulți tineri și să motiveze populația să opteze pentru un mijloc de transport sigur. Acest proiect comun moldo-român va contribui la creșterea competitivității, la intensificarea schimburilor comerciale și la dezvoltarea infrastructurii feroviare.
Sursa 7Est.ro

Poză de la ziua de teste:


DMU 005 by Lucian Găbițu, on Flickr

Socola

Gara Tecuci



Este situată în partea de sud-vest a municipiului, fiind un important nod feroviar pe M600.







Gara Tecuci a avut rolul ei, în istoria celor două războaie modiale, în piața gării având amplasat un monument în cinstea Eroilor căzuți între 1916-1918:

Date tehnice- M600:


-Tecuci - Tecuci Nord hc- Tecuci Ram. Frunzeasca= linie simpla electrificata (electrificata in 1996)

-Tecuci Ram. Frunzeasca- Barlad= linie simpla, cu BLA

-Barlad- Zorleni= linie dubla cu BLA

-Zorleni- Crasna= linie dubla, se circula in sistemul "intelegerii telefonice a caii libere"  (HM Banca= instalatie SBW cu semnale prevestitoare luminoase)

-Crasna- HM Munteni= linie dubla, BLAS

-HM Munteni- Vaslui= linie simpla, "dependenta intre statii"

-Vaslui- Buhaiesti= linie simpla, se circula in sistemul "intelegerii telefonice a caii libere" (HM Balteni= CED)

-Buhaiesti- HM Rebricea= linie dubla, BLA

-HM Rebricea- Grajduri= linie simpla BLA

-Grajduri- Ramificatia Nicolina= linie dubla, BLA

-Ramificatia Nicolina- Nicolina= linie dubla electrificata  

-Nicolina- Iasi= linie dubla electrificata, "dependenta intre statii".


  Daca nu venea revolutia, pana in 1995, urma ca intreaga linie Tecuci Ram. Frunzeasca- Iasi sa fie dublata, electrificata si echipata cu BLA.


Statii si HM-uri desfiintate de pe M600 dupa 1990:


-Fosta statie Rosiesti (aveea instalatie SBW. Deservea o baza de receptie a cerealelor)

-Fosta HM Barzesti (aveea instalatie SBW si era folosita doar pentru incrucisari de trenuri)

-Fosta HM Piciorul Lupului (aveea instalatie CED si de aici se ramifica o "linie de fuga").

 Intre statiile Nicolina si Ungheni CFM  dispunerea si configuratia instalatiilor de semnalizare este urmatoarea:

-Statia si triajul Socola= instalatie CED

-HM Holboca: macazuri manuale, semnale luminoase si bariera automata

-Statia Cristesti Jijia= instalatie CED

-HM Ungheni-Prut CFR= macazuri manuale, semnale luminoase si bariera automata

-Statia Ungheni CFM= instalatie CED

 -Intre statia Socola si HM Holboca exista semnale prevestitoare, cu 3+1 becuri (inclusiv becul rosu), amplasate in accelasi loc (evident pe parti opuse ale liniei)

  -Intre HM Holboca si statia Cristesti-Jijia nu exista semnale prevestitoare

  -Intre statia Cristesti-Jijia si HM Ungheni Prut CFR a existat (in trecut) un singur sector al blocului automat de linie (BLA).  Astazi cele doua semnale de trecere BLA dintre statia Cristesti-Jijia si HM Ungheni Prut CFR nu mai sunt functionale.

   -Intre HM Ungheni Prut CFR si statia Ungheni CFM nu exista semnale prevestitoare.

Deoarece sectiunea Nicolina- Ungheni CFM a magistralei 600 a suferit de-a lungul timpului cele mai mari modificari, prezint cateva date istorice despre aceasta:

-In 1874 este construita linia Iasi- Ungheni, ca linie cu ecartament larg de 1520 mm. La inceputul podul feroviar peste raul Prut, de la Ungheni, era unul provizoriu, din lemn.

-La 9/21 aprilie 1877 este inaugurat actualul pod feroviar de la Ungheni, proiectat de inginerul francez Gustave Eiffel.

-In cursul razboiului din 1877-1878, pentru sporirea capacitatii de transport a trupelor militare, guvernul rus a transformat linia dintre Iasi si Ungheni, din linie de ecartament larg de 1520 mm, in linie incalecata (probabil cu 4 sine), atat pentru ecartament larg cat si pentru ecartament normal.  De asemenea au fost luate masuri pentru amenajarea in statia Iasi a unor constructii (cheiuri, depozite) pentru transbordarea marfurilor si masuri organizatorice pentru relansarea traficului de marfa.

-In cursul anului 1881 firul de ecartament normal de pe linia Iasi- Ungheni a fost demontat din teren, aceasta linie redevenind numai una de ecartament larg de 1520 mm.

-Între anii 1889-1892 a fost construită calea ferată Iași-Vaslui, inaugurată la 19 aprilie/1 mai 1892. Cu aceasta ocazie linia dintre statia Iasi si actuala statie Nicolina a fost din nou transformata in linie incalecata, atat pentru ecartament normal cat si pentru ecartament larg de 1520 mm.

- In anii 1916- 1917 linia dintre actuala statie Nicolina si Ungheni a fost din nou transformata in linie incalecata (atat pentru ecartament normal cat si pentru ecartament larg de 1520 mm).

-Dupa 1918, in contextul unirii Basarabiei cu Romania, a inceput trecerea la ecartament normal a liniilor de cale ferata din Basarabia, lucrare realizata intre anii 1919- 1922. Cu aceasta ocazie linia incalecata dintre Iasi si Ungheni a fost transformata in linie de ecartament normal, iar, la data de 1 septembrie 1922 a circulat primul tren de calatori pe ecartament normal de la Iasi la Chisinau, iar statia Ungheni a primit numele de „Vasile Lupu”.

-Dupa anul 1922 fosta remiza pentru locomotive cu abur de cale larga din statia Iasi este transformata in remiza de locomotive cu abur de cale normala.

-Dupa trecerea liniei frontului peste raul Prut, la 20 august 1944, a inceput trecerea la ecartament larg de 1520 mm a unor linii de cale ferata din zona de nord-est a Romaniei: Ungheni- Iasi, Iasi- Pascani, Pascani- Adjud, Adjud- Buzau- Ploiesti Sud (numai pe un fir, linia fiind dublata), Iasi- Buhaiesti, Cernauti- Itcani (Suceava Nord)- Pascani, Darmanesti- Gura Humorului, Dornesti- Putna- Brodina, Dolhasca- Falticeni.

-Guvernul roman si cel sovietic au purtat negocieri pentru revenirea la ecartament normal a acestor linii de cale ferata, si in luna octombrie 1945 s-a ajuns la un acord in acest sens.
  „Comisia Aliata (in fapt sovietica) de Control” a stabilit , in cursul anului 1945, ca in statiile Socola, Dornesti, Falciu si Galati , sa se realizeze unele amenajari corespunzatoare pentru transbordarea marfurilor din vagoane de ecartament larg in vagoane de ecartament normal si invers. Tot atunci s-a stabilit ca in statia Iasi sa se realizeze o instalatie de transpunere a vagoanelor de calatori de pe ecartament larg pe ecartament normal, insa nu exista informatii certe ca aceasta instalatie a si fost realizata, iar, in „Atelierul CFR Nicolina”, sa se treaca la ecartament larg unele linii pentru reparatia materialului rulant sovietic de cale larga si pentru transpunerea materialului rulant capturat de sovietici de pe ecartament normal pe ecartament larg.
 
-La 12 decembrie 1944 a sosit de la Buhaiesti la Iasi primul tren , pe ecartament normal, dupa 23 august 1944.

-La data de 1 iunie 1946 s-au terminat toate lucrarile de trecere la ecartament normal a acestor linii, pe teritoriul Romaniei si pe raza Regionalei CFR Iasi ramanand, dupa 1 iunie 1946, numai urmatoarele linii incalecate, atat pentru ecartament normal cat si pentru ecartament larg de 1520 mm: Ungheni URSS- Socola- Nicolina- Iasi, Vadu Siretului- Vicsani- Dornesti- Radauti, iar linia Prut II- Falciu numai ca linie de ecartament larg.

-In statia Iasi a ramas in continuare linia I de ecartament larg (pana la Socola si in continuare pana la Ungheni URSS, pentru trenurile de calatori). In zona unde in prezent sunt liniile din „Grupa Iasi Nord” erau doua linii cu ecartament larg (in continuarea liniei I din statia Iasi), pentru „inversarea” (rebrusarea) locomotivelor cu aburi de ecartament larg. Pentru trenurile de marfa a ramas linie larga intre statia Socola si HM Ungheni-Prut----Ungheni URSS, dar s-a executat si incalecarea liniei cu un fir de ecartament normal, terminata in iulie 1946, dupa ce s-a evacuat materialul rulant sovietic care era stationat la Socola.

-Gara Iași a fost redeschisă traficului la 1 iunie 1946.

-Intre anii 1952- 1954 a fost construita cladirea garii internationale Nicolina.

-In anul 1958, cand ultimile trupe sovietice s-au retras de pe teritoriul Romaniei, s-a dat in exploatare , in statia Ungheni URSS, o instalatie de transpunere a vagoanelor de calatori apartinand administratiei feroviare sovietice SZD de pe boghiuri de ecartament normal pe boghiuri de ecartament larg si invers.

-Tot in anul 1958 autoritatile vamale si granicerii s-au mutat in cladirea garii „internationale” Nicolina, de atunci controlul vamal si de frontiera a trenurilor internationale de calatori fiind facut in statia Nicolina.
 
-Astfel, in 1958, a incetat circulatia trenurilor de calatori, apartinand administratiei feroviare sovietice SZD, pe firul de ecartament larg dintre statiile Socola- Nicolina- Iasi, dar si pe liniile de ecartament larg din statia Iasi: pe linia I si pe cele doua linii pe care se realiza „inversarea” (rebrusarea) locomotivelor cu aburi de ecartament larg.

-Intre anii 1961- 1963 linia dintre statiile Iasi- Nicolina- Socola este transformata din linie incalecata in linie de ecartament normal, fiind demontat firul de ecartament larg dintre aceste statii. Cu aceasta ocazie toate liniile care erau de ecartament larg, din statiile Iasi si Nicolina, sunt transformate in linii de ecartament normal.

-In 1969 este modernizata gara Holboca (pentru a prelua sporul de trafic, ca urmare a dezvoltarii comertului cu URSS), in anii 1983-1985 statia fiind extinsa, pentru preluarea traficului de carbune, destinat CET-Holboca.

-Pana in anul 1969 transpunerea vagoanelor de marfa de pe boghiuri de ecartament normal pe boghiuri de ecartament larg , in statia Socola, se efectua sub cerul liber, indiferent de conditiile atmosferice. In 1969, in acest scop, este data in exploatare o hala noua, amenajata si dotata corespunzator, cu doua grupuri de vinciuri de 4*20 tone-forta, cu o capacitate de transpunere de 40 de vagoane de marfa in 24 de ore.

-Dupa anul 1970 incepe sistematizarea, dezvoltarea si extinderea triajului CFR Socola, lucrare terminata la 30 decembrie 1982, cand este dat in exploatare noul triaj Socola, cu o capacitate de triere de 5400 vagoane/zi.  Triajul Socola cuprindea, in 1990, urmatoarele grupe: A (cu 14 linii), B (cu 24 de linii), C (de ecartament larg, cu cca 10 linii) si D (cu cca 5 linii).  Aveea si frane automate de cale.

-In 1973 este inaugurata actuala remiza de locomotive Socola, cu linie atat pentru ecartament normal cat si pentru ecartament larg.

-Toată activitatea de mărfuri din Gara Iași a fost redirecționată în iulie 1972 către Gara Socola, aici mutându-se în ianuarie 1976 magaziile, stațiile de containere și trancontainere și coletăria.  In statia Socola sunt construite magaziile CFR, cu linii atat de ecartament normal cat si de ecartament larg.

-Intre 1973-1983 are loc sporirea capacitatii statiei Cristesti-Jijia, care urma sa devina gara "internationala", proiect abandonat in 1990.
 
-Alte lucrari de extindere a capacitatii statiei Cristesti-Jijia si de constructie aici a mai multor linii (de ambele ecartamente) pentru manevrarea vagoanelor de marfa, incep in anul 1985, pentru a se muta traficul international de marfa din triajul Socola, unde crescusera considerabil traficul intern de marfa, datorita dezvoltarii intreprinderilor industriale din municipiul Iasi.
 Tot in statia Cristesti-Jijia au fost mutate si operatiunile vamale pentru trenurile de marfa care circulau in si dinspre fosta URSS. Tot de aici s-a realizat si o linie de ecartament larg, pentru introducerea trenurilor cu vagoane cu carbuni care veneau din fosta URSS in incinta CET Holboca, fara a mai fi necesara transpunerea vagoanelor de marfa. S-au construit estacade pe care erau introduse aceste trenuri pentru descarcare.

-In 1988, cu ocazia terminarii lucrarilor de electrificare a liniei Pascani- Iasi- Nicolina- Socola se realizeaza si electrificarea liniilor din grupa A Socola, a liniilor din statia Socola si a unor linii din grupele “B” si “D” (expediere) a triajului Socola.

-Tot in 1988 este data in exploatare actuala cladire a statiei Cristesti-Jijia si instalatia CED din statia Cristesti-Jijia. In aceasta statie se facea controlul vamal si de frontiera a trenurilor de marfa care treceau in fosta URSS.
 
-Pentru accesul direct din incinta CUG/Fortus in Socola Grupa A este construita o noua linie de ecartament normal, care supratraversa M600.
 
-Se realizeaza si o linie de ecartament normal care asigura accesul direct dinspre Vaslui spre Socola Grupa A, evitand rebrusarea in statia Nicolina.

-In 1989, prin Ungheni treceau doua trenuri internationale de calatori- "Romania express" si "Danubius Express", compuse din vagoane de dormit  apartinand administratiei feroviare sovietice SZD. Intre statiile Iasi si Ungheni URSS tractiunea acestor trenuri era asigurata cu locomotive diesel-electrice de cale normala, apartinand CFR.

-In ianuarie 1990 (pe baza planurilor de dinainte de revolutie) este data in exploatare remiza de locomotive din statia Cristesti-Jijia.

-Dupa 1992, in contextul scaderii considerabile a traficului de marfa cu noua “Republica Moldova” si apoi a disparitiei marilor intreprinderi industriale din Iasi,  triajul Socola este din ce in ce mai putin folosit.
 
-Unele linii sunt desfiintate sau nu mai sunt utilizate si multe dintre dotari si amenajari se degradeaza.
 
-Sunt desfiintate unele linii din Socola Grupa A, este desfiintata si demontata din teren linia care lega direct Socola Grupa A de fostul combinat “CUG/Fortus” (prin 2000), sunt desfiintate mare parte din liniile din Socola Grupa C, iar zona si dotarile pentru transpunerea vagoanelor de marfa sunt din ce in ce mai putin utilizate, la fel si dotarile si amenajarile din “zona transbordare si magaziile CFR Socola”.

-Deoarece dupa 1992 traficul de marfa spre si dinspre noua “Republica Moldova” a scazut considerabil (nu mai soseau trenuri cu carbuni pentru CET Holboca, iar cele cu marfuri generale erau mult reduse), pentru a nu se mai aduce in triajul Socola putinele vagoane de marfa pentru transpunere, s-a amenajat un “punct de transpunere” in statia Cristesti-Jijia, unde vagoanele de marfa erau transpuse cu ajutorul macaralei diesel de 125 tone-forta, din parcul depoului Iasi.

-Din anul 1994 remiza de locomotive Cristesti-Jijia nu mai este utilizata si este trecuta in “conservare”, ulterior fiind complet demolata!

-In anul 1998 sunt introduse in circulatie trenurile de calatori "in trafic local de frontiera" intre statiile Iasi si Ungheni CFM, compuse din material rulant de cale normala apartinand CFR.

-Este introdus si un tren international de calatori Bucuresti- Chisinau, compus din vagoane de dormit CFM.

-In 2010, in contextul pregatirilor pentru aderarea la spatiul Schengen, controlul vamal si de frontiera pentru trenurile de calatori se muta la HM Ungheni-Prut si astfel cladirea garii "internationale" Nicolina ramane in mare parte neutilizata si se degradeaza.

-In septembrie 2015 este prelungita o linie de ecartament larg de 1520 mm pana in spatele cladirii de calatori a statiei Socola si este introdus un tren de calatori Chisinau- Socola, compus din material rulant (automotor modernizat) de cale larga a CFM.

-Astazi, printre putinele trenuri de marfa care mai circula intre Iasi- Nicolina- Socola- Ungheni CFM sunt cele cu:

  -Carbuni din import pentru CET Holboca (pe ruta Port Constanta- Bacau- Pascani- Iasi- Socola)

  -Trenuri cu cereale din Ucraina (via Republica Moldova) pentru port Constanta

  -Trenuri cu produse petroliere (pacura, benzina, motorina) de la Brazi pentru Republica Moldova. Produsele petroliere sunt transvazate din vagoane de ecartament normal in vagoane CFM de ecartament larg in statia Cristesti-Jijia.

   -Trenuri cu : ciment (produs in Republica Moldova la Rezina/Mateuti) ,sarma (produsa la Rabnita) si cu diverse materiale de constructii (produse in Republica Moldova) care vin pe ecartament larg si sunt descarcate la Socola. Intre Ungheni CFM si Cristesti-Jijia tractiunea acestor trenuri este asigurata cu locomotive CFM de cale larga, iar intre Cristesti-Jijia si Socola tractiunea lor este asigurata cu locomotive de cale larga, apartinand OTF din Romania.

Bibliografie: "Premiere feroviare si evolutia unor activitati de tractiune pe regionala CF Iasi", carte scrisa de inginerii Gabriel Margineanu si Serban Lacriteanu si publicata la editura AGIR, in anul 2016.

Situatia din anul 2022 a liniilor din statiile dintre Nicolina si Ungheni CFM:

1. In Socola Grupa A (numerotarea liniilor de la sud spre nord):

-Linia 1- desfiintata
-Liniile 2, 3- utilizate
-Linia 4- desfiintata
-Liniile V (directa), 6- utilizate
-Linia 7- inchisa (cu vagoane CFR-Marfa abandonate)
-Linia 8- utilizata
-Liniile 9, 10- inchise (cu vagoane CFR-Marfa abandonate)
-Restul liniilor (11, 12, 13, 14)- inchise

  Toate liniile industriale care se racordau in Socola Grupa A (liniile pentru: fostul combinat CUG/Fortus, pentru fosta "ICRTI", pentru fosta fabrica de cuie "Tamaz", pentru fosta uzina "Nicolina") sunt astazi fie desfiintate, fie neutilizate.

2. In statia Socola:

-Linia I utilizata (cea de la peron)
-Liniile 3, 4, 5 (cele de ecartament normal, care duceau la terminalul "Romtrans"/"Magaziile CFR Socola"/"Zona transbordare") inchise

 Dintre toate unitatile industriale care existau in 1990 pe platforma industriala "Tutora" si care erau deservite prin linii industriale racordate in triajul Socola astazi numai uzina "Arcelor Mittal" (fabrica de tevi) mai utilizeaza transportul feroviar de marfa.
 Linia care traverseaza Bdul. Virgil Sahleanu ar mai fi utilizata doar de "SC Pangram SA".

 Linia care se racordeaza in statia Socola si ajunge la CET Holboca (cale normala) mai era utilizata in 2022, pentru transportul carbunilor (din import) la CET Holboca.

3. In fosta Socola Grupa C (de cale larga)

-Din cele cca 10 linii de ecartament larg au mai ramas si sunt utilizate doar doua.

4. In zona "terminal Romtrans/Magaziile CFR Socola/Transbordare"

-Din cele 3 linii de ecartament larg mai este utilizata doar una (si aceea cu restrictie de viteza de 5 km/h)

5. In HM Holboca:

-Linia 1 (cale larga)- utilizata
-Liniile 2, III (directa)- utilizate
-Liniile 4, 5, 6, 7- inchise

 In HM Holboca se racordeaza si linii industriale (atat cu cale normala cat si cu cale larga) pentru "Petrolbit" si "Arvi Agro".

6. In statia Cristesti-Jijia:

-Liniile 1, 2 (cale larga)- utilizate
-Linia 3- inchisa
-Liniile IV (directa), 5, 6- utilizate
-Linia 7- desfiintata
-Liniile 8, 9, 10, 11, 12, 13- inchise (cu vagoane CFR-Marfa abandonate)

-In grupa de cale larga, din cele 6 linii (19, 20, 21, 22, 23, 24) mai sunt utilizate doar doua.

-La terminal TVM/GFR sunt utilizate si liniile de cale larga si cele de cale normala. Acolo exista si doua macarale tip pod-rulant.

7. In HM Ungheni-Prut

-Doua linii, ambele utilizate.

8. In statia Ungheni CFM:

-Doua linii de ecartament normal langa cladirea garii "internationale" (utilizate)

-In grupa de marfa erau 5 sau 6 linii de ecartament normal , din care astazi mai sunt utilizate doua sau 3.


 De mentionat ca in 1990 statia Nicolina aveea 5 linii, din care astazi au ramas numai 4.

 In statia Iasi sunt 9 linii cu peroane pentru calatori (IA, IIA, 3A, 4A, 5A si OC, 1C, 2C, 3C- in grupa "Iasi Nord") si vreo doua linii pentru tranzitul trenurilor de marfa.  Linia 5A nu este electrificata.
 Restul liniilor din statia Iasi apartin de "Depoul CFR-Calatori Iasi" si de "Revizia de vagoane calatori Iasi".

 Toate liniile industriale care erau racordate in 1990 la statia CFR Iasi (pentru: BJATM/COMAT, fosta "Uzina pentru Reparaţii şi Construcţii Utilaje pentru Mecanizare în Transporturi", unele depozite, fostul depozit PECO, rampa pentru fosta fabrica de tigarete, pentru fabrica "Antibiotice") sunt astazi desfiintate.

 Complexul feroviar Iasi cuprinde urmatoarele unitati:

-Sectia de Intretinere Mecanizata a Caii SIMC Socola
-Sectia Linii SL 1 Socola
-Sectia Centralizare-Telecomenzi CT Iasi
-Divizia Patrimoniu Iasi
-SC Electrificare CFR SA- Sectia IFTE Socola
-SC Telecomunicatii Feroviare SA- Sucursala si zona de intretinere Iasi
-SNTFC-CFR-Calatori- Depoul de locomotive si automotoare si revizia vagoane de calatori Iasi
-SNTFC-CFR-Marfa-  Remiza de locomotive Socola (apartine de depoul Pascani)

-CENAFER- Centrul teritorial Iasi
-Spitalul Clinic de cai ferate Iasi
-Liceul tehnologic de transporturi si constructii Iasi (fostul "Grup Scolar de Transporturi Cai Ferate Iasi")
-Clubul CFR Iasi

  Exista un proiect pentru reconstructia separata a firului de ecartament larg dintre statia Socola si HM Ungheni-Prut CFR.
  De asemenea ar exista un proiect pentru aducerea firului de ecartament larg pana in statia Iasi (lucru care ar fi cred mai greu de realizat, si datorita numeroaselor macazuri de la iesirea/intrarea din statii).
  De asemenea se discuta mai demult despre realizarea unei cai ferate de ecartament normal pana la Chisinau.