http://www.anchorplazametropol.ro/en/index.php

Mi-ar fi greu sa spun ca aceasta cladire este deosebita prin ceva. Oricum pana n'o sa fie gata, o sa arate ca o cladire neterminata. Cand o s'o termine si daca se mai lucreaza la ea, habar n'am. Am trecut azi pe langa ea si dupa cum arata panoul cu santierul, nu cred ca se va termina prea curand. Ce se vede insa pe panou e pagina web a proprietarilor. Ce pacat ca nu era internet pe vremea cand a inceput constructia Casei Radio

Prin Bucureștiul ororilor. TOP 3 CLĂDIRI MACABRE din Capitală

De multe ori, când trecem pe lângă o clădire care ne este familiară, habar n-avem ce istorii se ascund între pereți. Unele dintre ele sunt de-a dreptul macabre și țin de perioada represiunii comuniste. Am încercat să fac un top al clădirilor în care s-au petrecut, în anii de început ai dictarurii comuniste, crime oribile și care acum au o destinație anodină.

1. De la băcănie la pușcărie
În Piața Revoluției, vis-a-vis de fostul sediu al C.C. al PCR și al Senatului, se află una dintre cele mai impunătoare construcții din Bucureștiul interbelic. Blocul Dragomir Niculescu a fost denumit așa după patronul unei celebre băcănii aflate la parter, unde erau aduse delicatese din toată lumea. Cum, la sfârșitul anilor 40, nu prea mai era loc pentru rafinamente culinare și proaspăt ajunșii la putere comuniști se răfuiau cu burghezo-moșierimea, blocul a fost cedat Ministerului de Interne, și prin el au fost chinuiți, până în 1952, sute de deținuți politici. După unele estimări, aici și-au pierdut viața în urma torturilor câteva zeci de oameni. La subsol și în pod se aflau celule și camere de interogatoriu, unde suspecții de ”crime politice” erau bătuți la ”rotisor”, pocniți cu vâna de bou la tălpi sau supuși șocurilor electrice. După ce a devenit, în anii 50, o simplă clădire de locuit, destinul blocului Dragomir Niculescu a mai avut o fațetă tragică. În decembrie 1989, el a fost ciuruit cu mitralierele și s-a tras cu tunul în el, crezându-se că prin interiorul lui mișună teroriști. În ziua de azi, mulți dintre locatarii de pe Strada Academiei numerele 35-37 nici nu bănuiesc că în boxele în care își țin murături au fost curmate sau schimbate destinele unor oameni nevinovați. Din cauza asta nu le e frică de fantome.

2. De la pușcărie la chimie, Malmaison
Pe Calea Plevnei, la numărul 137A, se află acum sediul  Iprochim, un institut aflat până în 1989 în subordinea directă a Elenei Ceaușescu. Fosta cazarmă Malmaison, căci despre ea e vorba, are o istorie tragică, plină de mistere. Pușcărie militară încă din perioada interbelică, faima ei tristă a atins apogeul în anii 50, când s-a perindat pe aici, în arest preventiv și pentru anchete toată elita politică și intelectuală anticomunistă. Îi amintesc printre cei care au trecut pe la Malmaison pe Iuliu Maniu, Ion Mihalache sau Corneliu Coposu. Într-o clădire anexă, în care acum funcționează o grădiniță (!) se desfășurau interogatoriile. Șeful torționarilor era căpitanul Brânzaru, o brută semi-oligofrenă specializată în mutat fălci cu ranga. Pentru multe persoane Malmaison a fost ultimul loc unde au fost văzute în viață. Sub cazarma pușcărie se afla o rețea de tunele, care duceau la Palatul Cotroceni sau spre centrul orașului. În 1977, când clădirea a fost transformată în institut de cercetare, cei care au preluat-o au constatat că toate căile de acces spre subsol erau astupate cu beton întărit cu șine de tramvai. Până în 1989, orice lucrare de reparații în clădire se făcea doar cu acordul și sub supravegherea Securității. Și în ziua de azi,accesul în subsol este tot obturat. Din cauza asta, se presupune, sub clădire  s-ar afla cadavrele celor uciși aici în anii 50.

3. Cimitirul lui Pantiușa
Pe Aleea Alexandru, la numărul  23, e un pălățel cochet unde se află Ambasada Poloniei. În timpul celui de-al doilea război mondial, când  statul polonez fusese desfințat de URSS și Germania nazistă, aici a funcționat branșa din România a Gestapo-ului. Imediat după 23 august 1944, aici s-a stabilit Comitetul Central al PCR. În subsolul clădirii, Gheorghiu-Dej și Ana Pauker i-au reținut pe Ștefan Foriș, secretarul general al PCR din timpul războiului, Ion Pârgaru și Petre Melinte, comuniști suspicionați de colaborare cu Siguranța. În 1946, șefii PCR au luat decizia să scape de cei trei. Pantelei Bodnareco (devenit ulterior generalul de Securitate Gheorghe Pintilie) și cu șoferul său, Dumitru Neciu, i-au ucis pe cei trei cu lovituri de rangă în cap și i-au îngropat la subsolul clădirii. Devenită în 1947 iar ambasadă, polonezii nu aveau habar de cadavrele din pivniță. Ele au fost scoase de acolo abia în 1968, când Nicolae Ceaușescu l-a reabilitat pe Ștefan Foriș. Există bănuiala că șefii comuniști s-ar fi răfuit în același fel și cu alți dușmani, ale căror cadavre ar putea fi îngropate în curtea ambasadei.

Sursa: http://jurnalul.ro/special-jurnalul/buc ... 36083.html

Zilele acestea a inceput demolarea fostei fabrici de bere Grivita. O fotografie cu ea din 2010, de pe fosta macara a pasajului Basarab si acum doua ore...

Ieri a cazut si leul...

Pacat ca se demoleaza! Se putea face un super PUB  renovand partea interioara sau altceva pastrand arhitectura.

Ramane doar orzaria am inteles, restul se demoleaza tot pana pe 1 iunie.

Pacat. Strainii la ei asa ceva ar fi reabilitat nu ar fi demolat. Dar aici fac ce vor. Cladirile de birouri trebuiau construite in afara orasului la fel ca si marile centre comerciale si Mall-uri asa cum se intampla in tarile cica civilizate.

Si o foto printre hobanele podului Basarab, mai 2011

O alta cladire clasica din peisajul orasului, fostul sediu PRO TV, a fost abandonata, postul mutandu-se in complexul nou din spatele cladirii.

Clădirea fostului cinematograf Giuleşti, în prezent este abandonată, fiind un imens focar de infecţie plin de tone de gunoaie şi câini fără stăpân... Mai grav e că în zonă la doi paşi este Şcoala Nr. 163, iar o parte din elevi îşi fac "temele" aici.
Cinematograful a fost închis în anii '90, ulterior activând aici un bazar şi mai apoi o discotecă, această fiind distrusă de un incendiu prin anul 2005.

Imobilul sediului producatorului de anvelope "Banloc Goodrich", construit in 1938, pe Calea Victoriei #218. Acum este abandonat, in clasa de risc seismic 1, in proprietatea guvernului.

Utilizator anonim wrote:
Imobilul sediului producatorului de anvelope "Banloc Goodrich", construit in 1938, pe Calea Victoriei #218. Acum este abandonat, in clasa de risc seismic 1, in proprietatea guvernului.

A se verifica daca nu a fost consolidata o parte din ea. Mama mea a lucrat la IPCM (in acea cladire), iar consolidarea a inceput prin anii '84-85, a durat 2-3 ani, s-a consolidat pana la etajul 5, urmatoarele 3 etaje care sunt mai retrase nu au mai fost consolidate din lipsa de bani. Proiectarea a fost facuta chiar din cei de la IPCM.

Da... in timp ce guvernul inchiriaza cladiri / spatii pentru institutiile sale la preturi astronomice (unele chiar pe Victoriei). Absurd!

Recent a început demolarea complexului de clădiri de pe terenul fostei platforme de morărit şi panificaţie Băneasa S.A. Primele clădiri au fost construite aici la mijlocul anilor '80, iar ultimele la începutul anilor '90. Operaţiunile sunt executate de către cei de la firma Apoloror.