Decat povesti  cu  autostrazi suspendate,  macelaru' sef, mai  bine ar lega (de exemplu) Giulestiul cu "lumea civilizata"! In ultima vreme am avut des nevoie de a iesi dinspre Giulesti (capat 11,44) unde am locul  de munca spre Bucurestii Noi.... Variante: perpedes pe calea ferata traversata aiurea.... ori pe la pasarela de la Prunaru.....  sau  cu masina pe podu' Grant... adica ocol sanatos!!

Problema majora a acestui primar (desi recunosc meritele sale), este ca in domeniul transportului el isi permite sa arunce multi bani pe pasaje utile si inutile, iar RATB-ul este pus in situatii complicate de subfinatare.

Ce sa intampla cu marile proiecte de infrastructura din Bucuresti precum largirea str. Fabrica de Glucoza  si pasajul de la Mihai Bravu, peste Dambovita? Directorul directiei de Infrastructura din Primaria Capitalei, Madalin Dumitru, a discutat online cu cititorii

http://www.hotnews.ro/stiri-administrat...umitru.htm

Sursa: B365.RO


Zona Universitate-Teatrul Național continuă să se schimbe. Intrări în parcare, respinse de arhitecți

Miercuri, în cadrul Comisiei de Urbanism, a fost prezentat un proiect care viza construirea altor două intrări în parcarea de la InterContinental. Proiectul a fost respins de arhitecţii din Comisia de Urbanism pentru că nu lua în calcul viitoarele lucrări ce urmează să fie efectuate în zonă și să transforme centrul orașului.

Prof. dr. arh. Florin Machedon de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" a prezentat, miercuri, în cadrul Comisiei de Urbanism, un proiect care viza construirea altor două intrări în parcarea de la InterContinental. Proiectul nu a primit însă girul Comisiei de Urbanism.

"Suntem în situaţia să amenajăm două intrări în parcajul de la InterContinental. Odată cu amenajarea zonei pietonale de pe Str. Edgar Quinet, pentru care există în momentul de faţă proiect tehnic, s-a pus problema identificării locurilor prin care să se poată intra, în primul rând, în parcajul Edgar Quinet şi, în al doilea rând, să se poată intra în parcajul de la InterContinental. Pentru acest lucru şi pentru reactivarea intrării în parcajul de la InterContinental s-a găsit această zonă de intrare în parcaj şi în parcajul de la InterContinental. În acelaşi timp, pentru o mai bună accesare a parcajului de la InterContinental, firma care se ocupă atât de parcajul de la InterContinental, cât şi de parcajul de la Edgar Quinet, a solicitat o intrare în parcajul de la InterContinental în această zonă. Sunt două culoare de circulaţie, din care unul poate fi afectat de această intrare. În momentul de faţă suntem în situaţia să cerem, prin PUZ, accesul în parcajul de la InterContinental din Str. Biserica Enei şi din Bd. Nicolae Bălcescu. Pe planşe există această amenajare care are avizul Comisiei Tehnice de Circulaţie, tot aşa cum există şi intrarea din str. Ion Ghica. Se solicită o amenajare peisagistică pentru care, de asemenea, există aviz din partea Comisiei Tehnice de Circulaţie. Planşele integrează, într-un fel, operaţiunile din jurul Pieţei Universităţii, legate de parcajul de la Universitate, de parcajul Edgar Quinet şi de parcajul de la InterContinental. Am cerut de la OCPI situaţia juridică  a terenurilor, iar singura problemă care ar fi, în momentul de faţă, este că esplanada Teatrului Naţional (TNB) nu are contact cu domeniul public, în sensul că inclusiv treptele care amenajează Piaţa Universităţii sunt proprietatea TNB şi ca să se intre în această zonă va trebui să trecem prin proprietatea TNB", a declarat prof.dr.arh. Florin Machedon.

În replică, unul dintre membrii Comisiei de Urbanism i-a spus profesorului de la Universitatea de Arhitectură că analiza se face greşit. "Odată s-a făcut o greşeală uriaşă că s-a analizat o zonă de calitatea şi poziţia şi amploarea asta, făcându-se ceva fără să se ţină cont de nimic altceva din zonă. Noi facem, în continuare, exact aceeaşi eroare, pentru că judecăm lucrurile pe parceluţe. Nu ştim ce se întâmplă în faţa TNB, nu ştim cum amenajăm gradenele alea, ce facem acolo. Totuşi, suntem în zona centrală a Municipiului Bucureşti, amenajăm centrul oraşului, trebuie să fim întrebaţi", a declarat Bogdan Bogoescu, arhitect membru în Comisia de Urbanism, nemulţumit de faptul că mai multe proiecte ale Administraţiei Străzilor care vizau amenajarea unor zone din centrul oraşului au fost aprobate fără să ajungă în Comisia de Urbanism.

"În documentaţie, pentru că nu aveam această informaţie, am identificat o suprafaţă care ar face obiectul unui concurs de arhitectură pentru amenajarea pieţei. Solicitarea pentru noi a fost să identificăm posibilitatea amplasării a două intrări în parcaje", a completat Machedon.

Preşedintele Comisiei de Urbansim Sorin Gabrea a declarat, în cadrul şedinţei, că firma care administrează parcajul de sub Piaţa Universităţii modifică radical toată zona. "Am mai avut nişte dispute cu ei pentru că voiau şi ei să aibă alte rampe de acces în zonă, altele decât cele pentru parcajul de la InterContinental. Care e problema?", a replicat Gabrea.

"Comisia de Circulaţie a PMB, împreună cu operatorii parcajelor au constatat că nu se poate face batardou între Universitate şi Arhitectură pe Edgar Quinet şi s-a renunţat la parcajul care era de-a lungul străzii, s-a renunţat în sensul că a fost împins sub fântână. Acel parcaj are acces cu două sensuri din str. Biserica Enei. Este aproape de cel vechi, dar este în săpătura celuilalt. Comisia poate să sugereze repoziţionarea accesului. În momentul de faţă parcajul se accesează doar din partea de nord, de pe Regală şi de pe Magheru", a mai spus Machedon.

"Atâta timp cât există accesul din Bd. Magheru de pe sensul celălalt, părerea mea e că un acces acolo este o greşeală din punct de vedere al fragmentării acestui spaţiu, care este singurul spaţiu generos pe care îl avem şi care pune în evidenţă această zonă. Din punct de vedere al imaginii vizuale implică parapeţi şi nu sunt de acord cu acest acces, asta e poziţia mea. Nu sunt de acord cu niciun acces", a declarat Sorin Gabrea, în cadrul Comisiei de Urbanism.

Preşedintele Comisiei de Urbanism a confirmat ulterior, pentru B365.ro, că proiectul nu a fost acceptat de membrii Comisiei. "Am considerat că nu există o argumentaţie suficient de solidă care să definească necesitatea. E clar că sunt alte probleme ale zonei mai importante decât parcarea subterană şi că stricăm acum. Rampele erau amplasate în dreptul intrării principale în corpul vechi din Ion Mincu, în dreptul aleii principale care conduce la viitoarea intrare a TNB, vecinătatea monumentelor care sunt pe acolo şi am spus că lucrurile astea mai pot să mai aştepte. Cel puţin, pentru moment, asta a fost hotărârea. Nu a fost o argumentaţie foarte importantă şi serioasă şi noi ne-am dori să avem o imagine generală a pieţei care să conţină şi configuraţia viitoarelor lucrări pentru metrou, pentru că şi viitoarea Magistrală M5, care urmează să ajungă în zonă, are nişte exigenţe şi condiţionări şi am vrea să vedem toate zonele şi toată piaţa abordată în ansamblul ei şi nu pe puncte fărâmiţe, în funcţie de cum există o intrare sau alta într-un parcaj subteran", a declarat, pentru B365.ro, Sorin Gabrea.

Anterior, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru B365.ro, primarul general Sorin Oprescu a declarat că parcarea de la Edgar Quinet, care va intra în construcţie în acest an, va fi legată de cea de la InterContinental. "Se va putea trece dintr-o parcare într-alta. Aş vrea ca undeva spre august să începem lucrările. I-am rugat şi pe cei de la InterContinental să facă din parcare o ieşire la suprafaţă direct în foaierul Teatrului Naţional, pentru cei care vin să vadă spectacolele", a declarat edilul-şef, pentru B365.ro.

http://www.b365.ro/doua-intrari-suplime...05026.html

SURSA: B365.RO

Mario Kuibuş, arhitectul care redesenează centrul Capitalei:Vom amenaja un traseu pietonal de 9,5 km

Mario Kuibuş este unul dintre cei mai apreciaţi arhitecţi ai momentului, dar şi unul dintre cei care participă la remodelarea centrului Capitalei prin intermediul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU). Într-un interviu acordat B365.ro, arhitectul vorbeşte despre păcatele şi virtuţile Bucureştiului, despre măsurile necesare pentru revitalizarea oraşului, dar şi despre proiectele PIDU cu impact major asupra bucureştenilor. Un traseu pietonal care leagă zonele de interes ale Capitalei, cu o lungime de 9,5 kilometri, un pod suspendat cu restaurant deasupra Dâmboviţei, turnuri Belvedere pentru vederi panoramice lângă Palatul Parlamentului sau instalaţii ultramoderne cu apă şi vapori pe Bulevardul Unirii. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele propuse în noua strategie de transformare a centrului Capitalei.

"Sintagma Micul Paris ne retrogradează ca o marfă reciclată de second-hand venită din Occident"

B365.ro:  Sunteți unul dintre cei mai apreciati arhitecti romani ai momentului si un promotor al arhitecturii creative. Din aceasta perspectiva cum evaluati Bucurestiul? Ce va place la acest oras?

Marios Kuibuș: Cum spun in toate ocaziile care mi se ofera, Bucurestiul este orasul meu de suflet pentru ca e locul unde m-am nascut si unde am crescut, zona Pietii Amzei fiind cea in care mi-am petrecut copilaria. Nu pot in acest context sa nu fiu pasionat atunci cand vorbesc de Bucuresti si sa nu arat cat de mult il iubesc sau cat de mult sufar ca este vaduvit de lucruri simple. Ma refer aici la acele lucruri de care are nevoie spre a deveni un „Mare Bucuresti“ si de a iesi din paguboasa sintagma de „Mic Paris“, sintagma care automat ne si retrogradeaza in mentalul comun ca pe o marfa reciclata de second-hand venita din occident.

Intr-un articol pe care l-am scris de data recenta spuneam inca din titlu ca: „M-am saturat sa nu ma simt ca acasa!“, asta ca reactie la lipsa unor spatii publice dragi, cu un design urban inovativ de calitate, dar si cu reglementari coerente care sa le faca pe acestea sa si functioneze. Eliminarea unor asemenea lipsuri ar putea sa ma faca sa ma simt „acasa“,  si nu numai pe mine ci si pe atatia alti bucuresteni sau turisti, cetateni „mondiali“ in simtire ca si mine, consumatori de valori locale si internationale.

Aparitia unui „acasa“ la nivelul spatiilor publice si al strazii prin eliminarea unor asemena lipsuri s-ar face puternic simtita printr-o vizibila revigorare atat in zona culturala cat si in cea investitionala... Bucurestiul are un potential extraordinar in a se putea defini la nivel european ca o metropola cu particularitati absolut speciale. Acest potential rezulta atat prin diversitatea modelelor arhitecturale si spatiale existente cat si prin oportunitatile posibile de dezvoltare.

Obligatorii pentru salvarea oraşului: Inovatia si creatia la nivelul pietonului si a strazii

B365.ro: Atunci ce sta in calea realizarii acestui "potential extraordinar"? Ce trebuie schimbat urgent?

Marios Kuibuș: Una din gravele probleme cu care ne confruntam azi in Bucuresti si la care trebuie urgent reactionat este structura administrativa de 6 sectoare in care este el organizat. Europa ne da de atata timp modele complet diferite si diverse in aceasta problema si de peste douazeci de ani de democratie nu am facut nimic in acest sens. Toate orasele mari la nivel european functioneaza intr-un sistem de 15-35 de „sectoare“ iar cei care ar trebui sa fie „sefii“ alesi ai acestor diviziuni administrative nu sunt stabiliti nominal prin vot popular cum e in cazul Bucurestiului. Astazi din aceasta cauza nu putem avea in oras o viziune unitara, structurata pe toate planurile pentru simplul fapt ca cei alesi - primarii de sector – sunt ca niste mici dumnezei pe tarlaua lor, fiecare dintre acestia invitandu-ne in sectorul lor sa fim partasi la cel mai prost spectacol al strazii prin placute, gardulete, totemuri sau eu stiu ce alte elemente kitschoase de semnalizare de tot felul prin care suntem anuntati de catre acestia de teritorialitatea sectorului in care tocmai intram sau la care luam spontan parte.

Nicaieri in lumea civilizata nu poti vedea asa ceva. Este o realitate faptul ca orasele de succes in context mondial sunt niste sisteme bine determinate, capabile la raspunsuri comunitare imediate in fata unor necesitati noi aparute in cadrul orasului. Povestile de succes de data mai recenta a unor orase precum: Londra, Barcelona, Copenhaga, arata ca teoriile si practicile noi urbanistice vorbesc de INOVATIE si CREATIE, in actiunile de interventie la structura lor clasica. Numai asa astazi mai putem aduce un aport la constructia unei identitati proprii valoroase.

Inovatia si creatia se cer pe toate nivelele structurale ale orasului dar mai ales se asteapta in perceptia senzatiei de la nivelul pietonului si a strazii. Urbanistii care astazi inca mai cred in viziuni invechite, bazate pe compozitii de creionare a spatiilor vazute ca din avion si nu gandite ca o perceptie de la nivelul strazii, sunt cei mai pagubosi in dezvoltarea orasului. Accesibilitatea si atractivitatea sunt atribute noi ce nu tin cont de cutuma de care spuneam adineaori, ci tin de reinventie la nivel atat functional cat si formal in aceeiasi perceptie de la nivelul strazii de care vorbesc. Exemple de buna practica de data recenta trebuiesc luate in seama iar cele clasice trebuiesc reinterpretate. Urbanismul nou trebuie vazut ca o suma de interactiuni si evenimente (construite sau tip spectacol) ce pot fi operate si experimentate intr-un mediu construit inedit, sanatos, sigur si durabil...

Noi zone de relaxare în Capitală: Două noi poduri pietonale şi zonă de promenadă pe malurile Dâmboviţei

B365.ro: Centrul Vechi a devenit kilometrul 0 al distractiei si petrecerii timpului liber pentru bucuresteni. Insa in acest moment este singura zona cu un asemenea profil din Capitala. Ce alte zone din Capitala au potential pentru dezvoltarea unor zone de relaxare, distractie si petrecere a timpului liber?

Mario Kuibuș: Faptul ca Bucurestiul este un oras tinar poate fi privit din aspectul reinventiei ca un avantaj. Orasul are, mai ales in zona sa centrala, un urias potential generat de diversitatea peisajului urban de care beneficiem.

Sunt zone ce pot fi subiectul unor oportunitati de dezvoltare cu caracter nou si care pot deveni noi locuri identitare ale orasului. De asemenea ar trebui sa ne amintim si ce spuneam mai inainte ca utilizarea unor concepte creative este o axioma absolut necesara in trasarea unor strategii sau viziuni noi in cadrul oraselor. Asa ar putea fi identificate locuri in dreptul sau de-a lungul Dambovitei precum zona unui posibil nou pod Mihai Voda in preajma parcului Izvor sau cea de langa Tribunalul vechi a unui posibil nou pod al Calicilor, sau proiecte de extindere a malurilor Dambovitei ca o noua promenada de-a lungul apei chiar si pe portiunea doar de la podul Izvor la Piata Unirii. Toate acestea sunt proiecte posibile de redefinire a contextului in care Dambovita se pune in valoare la nivelul pietonului spre a putea participa la memoria colectiva a bucurestenilor ca element memorabil in cadrul orasului.

Alte spatii noi cu potential la care am putea sa ne referim ar putea fi cel din dreptul Muzeului National de Arta Contemporana – MNAC de asemenea un spatiu public reprezentativ ce azi ar trebui integrat orasului ca si cel din dreptul pietei de flori de la piata Cosbuc. Am putea enunta deasemenea reconfigurarea strazilor ce leaga marile spatii reprezentative bucurestene ca pe un proiect major de traseu nou central reprezentativ preponderent pietonal si de biciclisti ce ar fi parte a unei noi strategii de reinventie. Si tot asa pot fi inca altele. Sunt destule proiecte posibile care pot fi integrate si pot deveni alte povesti de succes in cadrul orasului precum cea a centrului vechi.

B365.ro: Sunteti unul dintre arhitectii care au realizat proiectele reunite în PIDU. Care este scopul PIDU? De ce sunt necesare aceste proiecte pentru Bucuresti?

Mario Kuibuș: PIDU este dupa cum ii spune si numele un Plan Integrat de Dezvoltare Urbana, iar in cazul specific la care lucram avand si o delimitare pe o zona asumata ca fiind „zona Centrala“ a Bucurestiului. In realitate, acest PIDU creaza o strategie integrata la nivelul zonei Centrale ce identifica niste proiecte cheie pentru aceasta. Ideea e ca daca aceste proiecte cheie se infaptuiesc atunci strategia propusa pe zona respectiva poate sa devina realitate.

Pentru programele de finantare europeana pe dezvoltarea de infrastructuri la nivelul oraselor aceste strategii de tip PIDU cu proiectele lor cheie sunt prioritare din punctul de vedere al Comisiei Europene pentru ca dau sansa unei Europe sustenabile si competitive in plan mondial. De aceea, aceste proiecte daca sunt bine facute si se bazeaza pe principii de dezvoltare corecte primesc aceste finantari europeane de care vorbeam. Bucurestiul atat si pentru faptul ca este produsul aglomeratiei a circa 2 milioane de locuitori, la randul sau este un punct forte in regiune ce trebuie de asemeni adus la nivelul unei strategii de oras durabil cu toate atributele unui asemenea deziderat...

Turnuri pentru vederi panoramice lângă Palatului Parlamentului şi instalatii interactive de apă şi vapori

B365.ro Care dintre proiectele cuprinse în PIDU vor avea cel mai mare impact asupra cetatenilor? Ce presupun ele?

Mario Kuibuș: Dintre cele peste douazeci de proiecte cheie ale PIDU-ului as evidentia cele doua poduri pietonale si de biciclisti peste Dambovita, cel nou al „Calicilor“ si mai ales noul „Mihai Voda“(langa parcul Izvor), unde se refac doua mari puncte de accesibilitate intre nord si sud in zona centrului si unde se propun a functiona ca niste spatii publice de tip eveniment, scena a unor intalniri si activari sociale memorabile legate de apa si asfintit de soare in oras.

De asemenea ar fi noul Spatiu Public denumit de noi: „La Fantani“ care reprezinta ansamblul creat de Piata Constitutiei si Bd-ul Unirii pe segmentul de la Piata Constitutiei pana la Piata Unirii, spatiu ce primeste o strategie de renastere atat din punct de vedere al integrarii in oras ca o activare majora la nivelul interesului pietonilor cat si din punct de vedere economic, turistic si investitional. Spatiul „La Fantani“ e propus a reinvia atat prin nivelele noi de accesibilitate care i se creaza la nivelul pietonului, biciclistului si transportului in comun chiar cu autobuze electrice, cat si prin diversele noi elemente de atractivitate si interes care i se propun precum: un mare covor de paviment cu o grafica unitara ce pune totul la acelasi nivel intre carosabil si pietonal, un sistem de fantani ce integreaza fantanile existente intr-un concept de ultima ora al unei mari instalatii interactive de apa si vapori, o mare parcare subterana in Piata Constitutiei pe 3 niveluri, un turn-foisor Belvedere ca obiect semnal cu un design actual pentru observarea intregului spatiu de la inaltimi inedite, pavilioane noi transparente ce se deschid complet vara ca niste verande urbane asezate la umbra copacilor cu functiuni atractive, improspatarea si marirea numarului de arbusti legata si de o poveste a activarii cu arbusti de magnolii a zonelor cu ganguri de la parterul blocurilor, mobilier urban si dotari urbane ce produc un confort si o estetica speciala la nivelul detaliului urban.

Parcul Izvor este alt proiect important in strategia PIDU ce va primi o noua infatisare printr-o poveste a unor noi alei ce vor reconstrui traseul nostalgic din acel loc al vechilor strazi demolate in anii '80 acolo si va primi noi dotari de confort peisagistic la un nivel de design si caliate de referinta. De asemenea, Spatiul Public dintre Parcul Izvor si Str. 13 Septembrie din spatele Palatului Parlamentului in dreptul Muzeului National de Arta Contemporana – MNAC, ce actualmente nu este accesibil publicului decat intr-un mod extrem de controlat, primeste o noua vivacitate prin accesibilizarea nou creata (chiar si pe lungimea redusa de circa 20 de metri de la nivelul trotuarului celor doua strazi existente ce il delimiteaza). El va deveni atractiv atat prin accesibilitatea nou creata dinspre viitorul nou amenajat Parc Izvor cat si din proximitatea cu noua Catedrala a Mântuirii Neamului pe latura dinspre 13 Septembrie ce va crea de asemena un pol major al unor fluxuri de utilizatori si turisti in zona. Un nou turn Belvedere va fi amplasat aici spre a crea pentru vizitatori perspective de observare memorabile in zona, el insasi putand deveni un nou simbol ca obiect cu valente iconice ce semnalizeaza schimbarea strategiei oferita locului.

Traseu pietonal de 9,5 kilometri prin centrul Bucureştiului

B365.ro: Pentru prima oara, in Bucuresti va fi amenajat un traseu pietonal. Este unul dintre proiectele propuse de PIDU. Ce presupune acest traseu? Ce distanta si ce obiective va cuprinde?

Mario Kuibuș: Intradevar proiectul din cadrul PIDU-lui ce reprezinta „Traseul Preponderent Pietonal si de Biciclisti“ este primul proiect cu adevarat de traseu amenajat in Bucuresti. Acest proiect poate fi catalogat deasemenea ca unul din acele proiecte cu impact major din cadrul PIDU. Proiectul de traseu se propune pe cca 9,5 km lungime si are rolul de a uni intr-o mare bucla cele mai interesante spatii ca valoare din zona Centrala, spatii care actualmente nu sunt usor accesibile atat din contextul actualelor reglementari la nivelul parcarilor de suprafata cat si din acela de raport la un comfort al strazii prin dotarea si echiparea la nivelul acesteia.

Traseul creat pe o structura de strazi existente, alese astfel incat sa fie in cea mai mare a lor parte la o scara scara cat mai umana isi propune un parcurs general eliberat aproape in intregime de parcarea masinilor la suprafata si propune la nivelul profilului strazii un covor unitar ce elimina diferentele de inaltime la nivelul bordurilor, creand printr-un design inedit de paviment o perceptie cu valoare identitara a traseului la nivelul pietonului. Aici tot traseul va avea reglementari speciale de circulatie pentru vehicole printr-o limitare generala a vitezei acestora la 30 km/ora iar biciclisti se vor integra deasemenea ca vehicole in trafic putand pastra o fluiditate dorita in deplasare.

Oferta mare de spatiu la nivelul pietonului va duce la oportunitatea deschiderii mai pregnante a spatiilor comerciale catre strada si deasemeni la punctarea unor spatii de repaos de calitate ca mici intermezzouri locale...

B365.ro: Cat de costistor va fi din punct de vedere financiar acest traseu? Ce lucrari presupune acest proiect?

Mario Kuibuș: Acest traseu, tehnic vorbind nu propune doar o cosmetizare la nivelul suprafetei strazii ci si o interventie la nivelul infrastructurii stradale si partial al retelelor existente. Dintre lucrarile ce se identifica la nivelul proiectului de traseu vor fi: aducerea la acelasi nivel a zonei carosabile si pietonale cu refacerea fundatiei strazii, repozitionarea scurgerilor pluviale si a stalpilor de iluminat, introducerea unui paviment din granit de o grosime corespunzatoare, introducerea de bolarzi din granit spre asigurarea gabaritelor functionale propuse, extinderea acolo unde se poate a spatiilor verzi, introducerea de mobilier si dotari urbane pentru un alt comfort al strazii. Ca estimare de buget toata investitia traseului de care vorbim ar fi in jur de circa 50 de milioane de euro.

B365.ro: Care este termenul estimat de implementare al proiectelor cuprinse în PIDU?

Mario Kuibuș: Pentru finantari europene ne aflam acum la inceputul unui nou exercitiu bugetar ce se intinde pe perioada 2014–2020 ce poate genera executia acestui PIDU. Inca se lucreaza la ministere la setul de proceduri ce trebuiesc preluate ca o noua grila si undeva in cursul anului acesta se va putea da din ce inteleg unda verde depunerii proiectelor de tip PIDU. Pana la delimitarea in timp a altor clarificari necesare si aprobarea finala a proiectului va mai dura probabil un an. Pe bani europeni cel mai devreme s-ar putea incepe executia proiectelor din PIDU in 2016. Din bugetul local ar fi mai rapid de inceput pentru ca e un grad de birocratizare mai redus si ar putea incepe chiar de anul viitor. PIDU reprezentat de cele circa 20 de proiecte cu alte circa 40 de subproiecte ar putea sa fie executat intr-un interval de timp de circa 3-4 ani de la inceperea lucrarilor...

http://www.b365.ro/mario-kuibus-arhitec...05287.html

Sursa: B365.RO

S-au făcut primii paşi pentru modernizarea patinoarului artificial "Mihai Flamaropol" din Capitală

Primăria Capitalei a anunţat că vrea să contracteze servicii de consultanţă pentru execuţia obiectivului de investiţii "Refacere şi modernizare patinoar artificial Mihai Flamaropol şi realizarea de spaţii adiacente necesare desfăşurării activităţilor sportive şi de agrement", lângă Arena Naţională.

Patinoarul Mihai Flamaropol va fi construit pe un teren în suprafaţă totală de 27.000 mp, va avea 6.000 locuri pentru public, la interior, şi 100 locuri VIP dispuse în 10 loje a câte 10 locuri, parcare amenajată, iar pe acoperiş se va amenaja un parc în pantă. "Debutul lucrării sperăm să fie în trimestrul I din 2014, cu finalizare în trimestrul I din 2016", declara în urmă cu un an primarul Capitalei, Sorin Oprescu, între timp termenul de începe a lucrărilor de modernizare la patinoarul "Mihai Flamaropol" fiind decalat.

Potrivit anunţului lansat în Sistemul Public de Achiziţii Publice (SEAP), municipalitatea este dispusă să plătească pe serviciile de consultanţă privind "refacerea şi modernizarea patinoarului artificial Mihai Flamaropol şi realizarea de spaţii adiacente necesare desfăşurării activităţilor sportive şi de agrement" cel mult  2,310,633 RON fără TVA, ofertele urmând să fie primite până pe data de 27 mai 2014.

Ce funcţiuni va avea patinoarul de dimensiuni olimpice "Mihai Flamaropol"

Studiul de fezabilitate propune, pe terenul eliberat în urma demolării clădirilor existente, o nouă construcţie realizată din două corpuri adiacente, independente structural, dar tratate unitar prin anvelopanta comună, informează Primăria Capitalei.

Corpul principal îl reprezintă patinoarul sportiv şi de agrement de dimensiuni olimpice, dotat cu vestiare şi toate funcţiunile necesare desfăşurării competiţiilor sportive, gradene pentru spectatori, loje VIP, spaţii comerciale şi de alimentaţie publică.
Al doilea corp îl reprezintă centrul sportiv şi de agrement, care găzduieşte un bazin semiolimpic, un teren de sport, o zonă de spa cu terasă exterioară, săli de fitness, o cafenea, un restaurant panoramic cu terasă.
De asemenea, studiul prevede ample lucrări de amenajări exterioare, cu o piaţă publică, o promenadă pe marginea lacului, un perete de escaladă, parcare .
Suprafaţa utilă a corpului 1 este de 12295,1 mp.
Suprafaţa utilă a corpului 2 = 6546 mp.

Renovarea Patinoarului "Mihail Flmaropol" a fost aprobată de consilierii generali ai municipiului Bucureşti în urmă cu aproape un an.

Patinoarul Mihail Flamaropol are, împreună cu terenul aferent, o suprafață totală de 26.350 de metri pătrați. Arena a fost construită în anul 1958 ca patinoar descoperit, iar în anul 1972 s-a realizat acoperirea și artificializarea acestuia. Presa a semnalat starea deplorabilă în care se află patinoarul de ani de zile, cel mai recent în toamna anului 2012.

Patinoarul ''Mihai Flamaropol'' din București a trecut în administrarea Consiliului General al Municipiul București după ce Guvernul României a hotărât încetarea dreptului de folosință gratuită al Federației Române de Hochei pe Gheață (FRHG) asupra imobilului, la sfârşitul lunii octombrie 2013.

http://www.b365.ro/s-au-facut-primii-pa...05578.html

Sursa: B365.RO

Din toamnă, bucureștenii vor circula cu autobuze electrice

Începând din toamnă Primăria Capitalei va introduce în circulație două autobuze electrice pentru teste.

Potrivit șefului Direcției de Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei, Ion Dedu, din această toamnă vor fi introduse pe străzile Bucureștiului autobuze electrice. Municipalitatea se află deja în discuții cu o companie chineză pentru a primi două autobuze electrice spre a fi testate.

"Chinezii au dezvoltat un model foarte eficient de autobuze electrice. Se încarcă câteva ore noaptea și pot circula toată ziua următoare. Sunt și mai scumpe. Au un preț dublu față de celelalte. Noi le vom primi pentru a le testa", a explicat pentru B365.ro, Ion Dedu.

Strategia de circulație a Municipalității își propune să scoată traficul auto din centrul Capitalei și să îl organizeze pe inele de circulație. De asemenea, Municipalitatea intenționează să încurajeze bucureștenii să folosească mijloacele de transport în comun prin prelungirea liniilor de tramvai și introducerea de benzi speciale pentru mijloacele RATB. Mai mult, Primăria Capitalei vrea să construiască aproximativ 3.000 de noi locuri de parcare în zona centrală a orașului.

http://www.b365.ro/doua-autobuze-electr...06286.html

Sursa: B365.RO

Trei pasaje subterane, propuse la Răzoare. Unul dintre ele, în continuarea Pasajului Basarab

Primăria Capitalei propune construirea a trei pasaje subterane noi în zona Răzoare. Unul dintre ele va fi cu dublu sens și va fi construit în continuarea pasajului Basarab. Celelalte două vor fi cu sens unic. Propunerea a fost făcută în cadrul Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei. Arhitecții au trebuit să aleagă planul de circulație ce va fi adoptat în intersecție după finalizarea lucrărilor de la metrou. Comisia de Urbanism a ales soluția cea mai puțin "invazivă", dar și cea mai ușor de implementat, respectiv varianta actuală de circulație. Pasajele nu au fost însă excluse ca soluție pentru rezolvarea circulației din intersecție. Ele rămân în planurile de viitor ale primăriei.

Reprezentanții Direcției de Transporturi din Primăria Capitalei au cerut, miercuri, Comisiei de Urbanism să se pronunțe asupra planului de circulație ce va fi implementat odată cu finalizarea lucrărilor de la metrou. Arhitecții au avut de ales între două variante: actualul plan de circulație cu sens giratoriu și sensuri unice și un proiect nou cu trei pasaje subterane.

Conform acestuia din urmă, în intersecție ar urma să fie construite două pasaje subterane cu sens unic pe Strada Panduri și pe Bd. Geniului. Mai exact, prin pasajul de pe Șos Panduri șoferii ar circula dinspre intersecția cu Șos. Grozăvești către Calea 13 Septembrie, iar prin pasajul subteran de pe Bd. Geniului în sens invers.

Un al treilea pasaj subteran ar urma să fie construit pe Șoseaua Grozăvești, în continuarea Pasajului Basarab, cu o circulație pe dublu sens.

Arhitecții din Comisia de Urbanims au ales varianta mai puțin invazivă, fără a exclude însă pe viitor și proiectul celor trei pasaje subterane.

"Alegem acum varianta actuală de circulație după care se poate întâmpla orice. Pe viitor se pot adopta și alte soluții", a declarat arhitectul Vlad Cavarnali, membru în Comisia de Urbanism.

Primăria Capitalei a mai avut un proiect aprobat pentru zona Răzoare care propunea construirea a două pasaje subterane. Ulterior Municipalitatea a renunțat la acest proiect, din cauza lucrărilor efectuate la Magistrala 5. Mai multe detalii AICI.

Conform proiectului inițial, aprobat în 2007 de Consiliul General al Municipiului București, ar fi trebuit să fie construite două pasaje. Unul dintre ele era proiectat pe direcţia Drumul Taberei - Eroilor, iar cel de-al doilea pe sensul strada Progresul - Bd. Geniului spre Pasajul Basarab.

Primăria Capitalei intenționează să amenajeze la intersecția Răzoare un "punct intermodal de transport public" compus din tunel rutier, o parcare subterană, o gară subterană, linii de tramvai şi autobuz, în paralel cu construcţia liniei de metrou.

http://www.b365.ro/trei-pasaje-subteran...06278.html

Sa-i pasageasca Dumnezeu. Ca pe ala de la Muncii nu-l mai termina de spoit in 10 ani...  

Ar cam fi cazul, acum o ora era coada de auto de la hobanat pana spre Razoare...

Aoleu, iar incep ? Ca de pasajele astea stiu de vreo 15 ani ca tot incep  
Aleluia.  

O idee foarte buna cu autobuzele electrice si cu reorganizarea traficului pe inele. Sper din tot sufletul ca RATB sa rezolve problemele cu traseele, cu oamenii care merg fraudulos, cu toti controlorii care nu prea isi fac datoria, si cu sistarea gratuitatii pentru cei in varsta, handicapati si asa mai departe. O idee de luat in calcul ar mai fi si fuzionarea RATB si Metrorex..

Care inele ? Ca de fapt avem numai unul - si ala vai de mama lui, ca celalalt e incomplet fara pasaje si in permamenta aglomerat.

http://www.b365.ro/se-introduce-o-noua-...06313.html

Imi cer scuze ca nu am postat tot articolul, scriu de pe mobil, nu o sa se mai intample.