misterr wrote:
Tot nu e bine.
p=F/S => F=p×S
Cum ai desenat acum, dacă S1>S2 => F1>F2, deci inelele se „împănează” și nu pleacă nicăieri. E valabil și în aliniament, și în curbe.

Vaileu! Ma duc sa mai iau o cana de cafea ca vad crucis.   Scriu formula bine si valorile tot pe invers.
Edit. Gata am corectat.

Despre forte si presiuni...si tu, si tu...sunteti amandoi in eroare!

Asa credeam si eu. Nu aduceam in discutie daca nu aveam dubii.

Maine, dupa ce se lamureste si #Stefan cum e cu zig-zagul, luam la analiza atentionarea departamentului mecanic si vorbim despre forte, presiuni si impingeri!
Seara buna!

P.S.
Si noi care ne bucuram ca am rezolvat-o rapid cu proiectarea inelului!

Nota Bene:
Tot ce facem noi aici e un exercitiu scoala, seamana foarte bine cu procesul real de proiectare dar...NU e identic!...e doar asemanatoar!
Proiectarea reala are mai multe 'subtilitati'!

subway guru wrote:
Despre asta urmeaza sa discutam dupa ce vedem 'atentionarea' din partea departamentului mecanic...

@Stefan
Eroarea provine de la modul relativ incorrect al desenului de la care pornesti!
Realitatea e asa:
Ai un sector de tor vazut de sus...cu unghi la centru de 360/1048
Raza mica pe interior 250-3, raza mare pe exterior 250+3, raza medie fix 250m.
Pune asta pe hartie, adauga deasupra unul la fel in oglinda...si vezi ce iese...ca nu iese ce ai desenat!
Ca sa te lemaruresti mai bine, ia un unghi la centru mult mai mare si o raza mult mai mica, atunci diferentele vor fi mult mai evidente...

Sincer spun, cu indicatiile tale, sectorul de tor imi iese si pe hartie ca in desenul atasat  

subway guru wrote:
Maine, dupa ce se lamureste si #Stefan cum e cu zig-zagul, luam la analiza atentionarea departamentului mecanic si vorbim despre forte, presiuni si impingeri!

Si tot cu sinceritate va spun, eu in locul vostru nu m-as baza pe asta  

@133 313:
Lasă perturbațiile de presiune din sol... Dacă vorbim de forțe care acționează asupra inelelor, ca să fim cu lecția pregătită mîine, eu zic să începem deja să ne gîndim la forța centrifugă datorată trenului de metrou care circulă în curbe cu 50km/h. Și asta acționează exact în sensul dezbinării inelelor, nu îmbinării!
Știi problemele alea de la școală: se dă o conductă cu diametrul Φ, prin care circulă un fluid cu densitatea ρ, cu debitul Q, și care face un cot la α°cu raza R. Să se determine forțele care acționează în reazemele conductei în acel loc (datorate forței centrifuge a fluidului). Cam astea ne așteaptă!

Fortele exercitate de tren pe tunel impotriva actiunii solului? Insignifiant. Nu, ma gandesc la perturbatii gen cutremur. Problemele cu conducte sunt cu totul altceva. Tunelul nu este o conducta prin care trenul "curge" la sectiune plina.

Problema e mai banala...e vorba de fortele cu care se impinge TBM-ul pentru a avansa!

Nașpa... apare o componentă transversală (forfecare)... Noroc cu fusta... Tot fusta ne salvează! Deci și în cazul inelelor se confirmă că e bine să ajungi sub fustă...

subway guru wrote:
Problema e mai banala...e vorba de fortele cu care se impinge TBM-ul pentru a avansa!

Teoretic, atata timp cat forta de frecare dintre pamant si inelele din beton e mai mare decat forta de frecare dintre inele si tbm totul ar trebui sa fie OK. Din pacate nu stiu cum se "traduce" chestia asta in practica, nu am cunostinte de tunneling, iar de TBM nici atat. Cred ca ar trebui vazut exact cum "impinge" TBMul pe sine pt a avansa in forajul orizontal, cuplul de rotatie al capului de foraj trebuie sa fie urias.

TBM-ul nu împinge pe șine, sînt niște prese hidraulice care împing în inelele deja montate. Doar săniile sînt trase pe șine.

Mai intai trebuie sa ne uitam ce se intampla in zona frezei, in frontul de avans.
In stare de repaos, acolo presiunea e mai mica sus si mai mare jos si are doua componente, presiunea apei, care e data de formula gamma x h (h=adancimea fata de nivelul superior al apei) si presiunea pamantului data de formula gamma x h x Kzero (aici gamma e densitatea pamantului, h e adancimea fata de suprafata iar Kzero e cca 0,5)
In situatia in care avansam, singurul element care se schimba e K, in sensul de a creste, la o valoare data de caracteristicile solului. Presiunea apei nu se schimba...
Pana aici nimic anormal, e clar ca ne trebuie forte mai mari in presele de avans de la diametrul orizontal in jos decat in sus...iar designul nostru cu boltarul de cheie pus fix in bolta e ok, am pus zona mai slaba in dreptul forte lor celor mai mici...
In cazul unui inel de aliniament e perfect...dar am scapat din vedere ca inelul nostru e de curba la stanga, deci impingerile necesare avansului nu mai sunt simetrice fata de axul vertical, sunt mai mari in dreapta si mai mici in stanga!
De unde concluzia...ar fi trebuit sa amplasam cheia rotit antiorar!
Rotit cu cat?...pentru asta sunt necesare ceva calcule mai complicate, dar la nivelul nostru de incepatori putem sa o punem...la mijloc, adica la 45grade, intre ora9 si ora12.
Deci...vrem nu vrem...reproiectam!

@Stefan
hai sa transam odata pentru totdeauna treaba cu zig-zagul...
Vezi aici pe torul primordial...montam un prim inel la stanga din A in A1...la stanga...apoi simetric de la B1 la B la dreapta...acum e clar zig-zagul???

@ Stefan,
Daca feliezi torul in feliute mai mici, fiecare feliuta va avea o axa ox deviata fata de directia W - E, si deviata fata de feliuta de dinainte / de dinapoi.
Evident ca vei avea 2 feliute teoretice, de lungime dx care nu o sa aiba nici o deviatie, dar nu ajuta prea mult.
Daca vrei sa mergi inainte evident ca va trebui sa plasezi o feliuta de deviatie stanga cu o feliuta de deviatie dreapta.
Poti felia torul si intr-o infinitate de feliute mici, la fiecare feliuta tot vei avea deviatii de la W - E cu axa ox, indiferent cum o iei.
Cumpara si tu un covrig din acela rotund, nu sub forma de 8, rotund sa fie, si imparte-l in 4 sferturi.
Ca sa mergi "inainte", primul sfert il pui la stanga, al doilea la dreapta, al treilea la stanga, al patrulea la dreapta, si o sa vezi ca mergi cu covrigul taiat in patru inainte.
Si mai simplu, imparte covrigul in 2 parti egale, in 2 jumatati si pune prima parte pe stanga si a doua parte pe dreapta si o sa observi ca directia finala de deplasare e inainte.
Daca imparti covrigul in 1064 parti egale si o sa pui o parte pe stanga si una pe dreapta - alternativ - o sa observi ca de fapt o sa formezi o linie dreapta, nesezizabila ca deviatie stanga / dreapta, eventual numai cu un aparat de masura.
Dar incearca cu covrigul, e evidenta demonstratia.