Adica pasajul pietonal sa dea la Mc Donalds, nu ? Si sa plece de la Horoscop...Si eu m-am gandit de multe ori ca era mai scurt pe acolo.

subway guru wrote:
Nu exista niciun pod Cosbuc-Calarasi...

Adica acest pod existent in 1927 langa Spitalul Brancovenesc nu mai exista ?  Nu stiam sa fi fost demolat, doar de podul Rahova stiam ca a fost demolat...Atunci care sunt celelalte poduri ?
In a doua fotografie se vede podul de care vorbesc langa Brancovenesc (al doilea de sus).Cel mai departat este podul Rahova/Calicilor langa Palatul de Justitie, l-a demolat Carol al II-lea), podul Serban Voda in plan apropiat (cred ca acesta este, andrei11, insa zona sigur arata altfel cand o tii tu minte... ) si unul mai mic intre ele. Au mai suferit modificari ? S-au demolat/reconstruit de atunci ?
Podul boltit este perpendicular pe albie, dar parca acolo este o curba...In fine, nu cred ca este asa relevant cum l-am figurat. Important este daca este acolo sau in alta parte.

Din cele patru poduri de la '927 nu pare a mai exista vreunul...
Cel mai din aval ar fi mai aproape de amplasamentul podului boltit Serban Voda dar nu seamana ca forma...
Prin '984-85 am batut adesea poteca de pe marginea talvegului la baza taluzului mal drept si la ora aia erau cele trei poduri de care am vorbit, planseul in cadre, podul boltit si podul IPB (construit cel mai probabil la 'taierea' magistralei N-S' a lui Dej, astazi zisa D. Cantemir...ori I.C. Bratianu, ca le schimba astia numele ca sosetele...)
Podul boltit ar trebui sa fie undeva in zona subtraversarii Dambovitei cu tunelele M2...spre amonte...
Daca mai sapam s-ar putea sa-l gasim pe una din hartile cu vechi/nou suprapuse, puse de arhitecti pe net...

Daca vrea cineva sa sape, o varianta de cautat, atat in poza cat si in diverse trimiteri


http://bucharestunknown.blogspot.ro/201 ... nirii.html
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2012 ... irculatia/
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2012 ... l-istoric/
http://www.rezistenta.net/2012/09/la-pi ... e-ani.html
http://art-historia.blogspot.ro/2008/05 ... nirii.html
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/12/hala-unirii/
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2012 ... -unirii-2/

subway guru wrote:
construit cel mai probabil la 'taierea' magistralei N-S' a lui Dej, astazi zisa D. Cantemir...ori I.C. Bratianu, ca le schimba astia numele ca sosetele...

Cantemir este pana la Unirii, Bratianu intre Unirii si Universitate, deci s' exista amandoua .

Ar putea fi acesta, seamana ca aspect:

Mai in aval, dupa curba garlei, ar trebui sa fi fost vechiul pod de la str. Halelor...sau o fi unul si acelasi?
O alta sursa buna de localizare ar putea fi planurile STB-ITB...

Atentie, poza este facuta din partea cealalta decat suntem noi obisnuiti.
Sper sa nu se supere guru de precizare.

O alta poza comentata (imaginea e aprox din dreptul Bancii Religiilor, ca si precedenta):
pe platforma se vad doua sonete pentru batut pilotii pentru cele doua siruri centrale de stalpi ai podului-planseu, pe malul stang, la coltul halei, o alta soneta ce bate piloti pentru sirurile marginale de stalpi...se vede vag si perechea ei de pe malul drept...
Latimea planseului cca. 34m
Fundul albiei regularizate a fost podit cu 'blane' de stejar puse pe piloti mai scurti tot de lemn.
Cand s-a executat pasajul pietonal le-am gasit la locul lor, intacte, n-au putrezit deloc!

Si cea mai interesanta dintre toate (se presupune a fi din ianuarie 1985):
E chiar santierul pasajului pietonal!!!!! (vazut de pe magazinul Unirea)...
cu inubliabilele si inconfundabilele panouri metalice de gard cu M-ul negru in cerc alb si vargate oblic cu dungi rosu-caramiziu & alb...
Ma apuca melancolia cand le revad, si-mi amintesc ca fiica mea care abia ingana primele ei cuvinte, cand le vedea zicea 'sententios': Aicea tata! ...amintiri  
Dar sa comentam ce se vede in poza:
identificam usor trei catarge de utilaje, de la stanga la dreapta (din aval spre amonte);
- o macara RDK amplasata pe planseul-pod ce lucreaza in dreptul pasajului pietonal din albie, in spatele ei se distinge peretele mulat al statiei PU1;
- o macara pt vibrosoneta, se vede sirul de palplanse metalice ce desparte camera de priza amonte de garla;
- o instalaltie de PM tip ELSE ce pare a lucra la peretele de capat amonte al pasajului pietonal, actualul podest de acces dinspre consola statiei PU1;
- mai incolo, tronsoane de tevi de sifonare, inclusiv coturi si difuzoarele de aspiratie. De mentionat ca asamblarea conductelor s-a facut in luna februarie pe geruri de -23grade Celsius!!!, lucrare executata de muncitorii de la SLMS (actualul Foretis) sub conducerea regretatei Dne ing. Doina Niculescu, o doamna cu o inima 'de aur', ascunsa in spatele unei guri foarte 'spurcate'...  Cine a pus vre-o data mana pe un aparat de sudura poate sa-si dea seama ce inseamna sa sudezi la minus 23 dihaniile alea de tevi...si sudurile sa fie perfecte, fara nici-un por, ca trebuiau sa tina vacuum...si au fost absolut perfecte!
Punand cap la cap, planul de executie, aceasta imagine si planurile de situatie cred ca 'localizarea' in timp si spatiu a pasajului pietonal e acum ... clara!

P.S.
Arhitectul ce a pus aceasta poza comenteaza eronat imaginea, pentru el important e doar coltul dreapta-sus, cu biserica Domnita Balasa 'dezgolita' de cladirile inconjuratoare, si mai presupune tot in mod eronat ca lucrarile la pasaj semnalau inceperea lucrarilor la amenajarea Dambovitei, desi tot in zona halei se vede clar ca nu se lucra nimic la Dambovita si nu se demolase nimic din planseul de acoperire...

Era doar inceputul "dezmatului" edilitar din zona; tot pe geruri arctice se muncea si la noua albie a Dambovitei intre Opera si Tribunal.
Daca se gandea din start tot complexul de lucrari de la Piata Unirii - M2 si pasajul nu mai aveam incropeille de azi - pasaj tras pe unde mai era loc, corespondenta pietonala convertita din camere tehnice. Pasajul era deasupra metroului, Dambovita avea traseul ei, legaturile dintre cele doua statii de metrou erau mai umane.
Nu stiu daca anumite ramificatii au fost gandite dinainte - cum se zice despre amorsa de la Eroilor. amorsa care este doar o linie de utilaje ce se invecineaza cu spatiile tehnice ale remizei, sau daca au fost gandite pentru viitor li s-a dat alta destinatie pana la momentul oportun.

Fotografia se poate pune mai mare, asa cum a fost scanata (e dintr-un  album de arhitectura, ma uitam la ea cu jind de cate ori treceam pe la standul editurii la targurile de carte)?

Rosetti61,poza aceasta am pus-o si eu  la rezolutie mai mare ( si cu un focus pe lucrarea de sifonare) o pagina mai inainte.

@subway guru
Mie nu imi este clar si nu cred ca am inteles succesiunea faptelor.
Mai intai Dambovita a fost deviata prin conducte la constructia tunelelor de la Sf Spiridon catre Pta Unirii. Este vorba de o deviere care incepea in zona actuala a scarilor de la U1? Pentru ca doua pagini in urma ai spus ceva de o sifonare "superioara", pentru executia in uscat a tunelelor si pasajului.
De aici mi se rupe filmul pentru ca dupa aceea acea incinta de sifonare a fost refolosita refolosita la pasajul pietonal, deci ce s-a intamplat cu Dambovita, daca acea incinta a fost refolosita ? A fost sifonata din nou, in alt mod ?  A revenit in albie ?
Si a fost o singura sifonare ? (atat pentru tunele cat si pentru pasajul de legatura ). Nu vorbim inca de pasajul rutier...

Ce e asa de neclar draga #sab?
Am zis ca sunt doua 'faze':
faza 1-metrou, cu o sifonare superioara provizorie prin tevi metalice cu vacuum, care a pus la 'uscat' albia pt constructia atat a tunelelor M2 cat si a pasajului pietonal PU1-PU2.
faza 2 - pasaj rutier, ce a obturat definitiv albia Dambovitei si care a necesitat sifonarea inferioara, gravitationala, permanenta, atat a albiei ('ligheanului' de beton), cat si a casetei de ape uzate...
De aici mi se rupe filmul pentru ca dupa aceea acea incinta de sifonare a fost refolosita refolosita la pasajul pietonal, deci ce s-a intamplat cu Dambovita, daca acea incinta a fost refolosita ? A fost sifonata din nou, in alt mod ? A revenit in albie ?
Si a fost o singura sifonare ? (atat pentru tunele cat si pentru pasajul de legatura )
N-a fost 'refolosita', a fost folosita succesiv in timp pt ambele lucrari...
Odata realizata subtraversarea albiei cu pasajul pietonal, apa Dambovitei a revenit pe deasupra segmentului ala de pasaj, s-a demontat sifonarea si s-a executat in uscat portiunea de 'coborare' de pe mal drept si portiunea de legatura cu PU2 de pe mal stang...simplu ca bonjour...
Si da, a fost o singura sifonare prin tevi, asa cum am zis si mai sus...
@rosetti61:
atatea ineptii tehnice pe cm patrat, mai rar...
nu mai aveam incropeille de azi ... corespondenta pietonala convertita din camere tehnice. Pasajul era deasupra metroului, Dambovita avea traseul ei, legaturile dintre cele doua statii de metrou erau mai umane.
si in plus fata de pasajul rutier mai aveam o constructie care sa obtureze Dambovita si care sa produca pericole majore pentru oras in caz de inundatii...probabil nu erai 'in proiect' in anii '70 ca sa fi vazut Dambovita urcata pana la cota Splaiului de debitezi astfel de 'inconstiente'...
Corespondenta pietonala n-a fost de fel convertita, intreaga lucrare asa a fost gandita, in cele mai mici amanunte, si la realizarea ei nu s-a inregistrat nici-o 'catastrofa' umana sau tehnica...
Mai gandeste un pic inainte de a 'testicula' din taste...

Inca din anii 70 se gandeau la un pasaj rutier la Piata Unirii. A fost o propunere chiar si pentru un pasaj subteran pe axa splaiului V-E
http://armyuser.blogspot.ro/2012/07/pia ... latia.html

Propunerile acestea nu prea trebuie luate in serios, ele se fac asa, cu titlu de "gandire in perspectiva indepartata", iti dau doar doua exemple care-mi vin in minte :
1) Pasajul Basarab - sunt propuneri datand de prim anii ' 50 - astea care le stiu eu, posibil si mai inainte.
2) Metroul bucurestean - anii '930
Plus un bonus, Canalul  Dunare - Bucuresti tot de prin anii '930.

Subway guru, nu stiu de ce te superi pe rosetti61.
Si eu intelesesem, ca si el, ca actualul pasaj pietonal este facut folosind un spatiu ramas "nefolositor", nu ca "asa a fost fandit de la inceput, in cele mai mici amanunte". De aceea nu intelegeam succesiunea de acolo.
In al doilea rand sunt convins ca rosetti61 "era in proiect" in anii 70.  
In al trelea rand trebuie sa recunoastem ca ansamblul subteran de la Unirii este o incropeala. Pasajul pietonal este cam lung si deloc comod. Urci un etaj la U1 ca sa ai de unde sa cobori doua etaje.  Nu mai spun ca este prea ingust si nimeni nu se grabeste sa rezolve aceasta problema majora, in schimb ne ocupam de alte "avioane" falimentare.

"si in plus fata de pasajul rutier mai aveam o constructie care sa obtureze Dambovita si care sa produca pericole majore pentru oras in caz de inundatii"

Era acelasi lucru daca pasajul rutier trecea pe deasupra statiei de metrou, asa cum spune rosetti61 . Si acum si atunci  pasajul rutier(caci despre el este vorba) tot obtura Dambovita . Problema este ca nu s-a gandit un ansablu unitar, cu metrou+pasaj deasupra, ca la Victoriei si a trebuit sa strecuram pasajul pe unde mai era loc, cu modificarea unei lucrari abia inaugurate (PU2). In rest, bine ca a fost loc pe acolo si nu a trebuit sa daramam magazinul Unirea.. . Insa ce rost are sa ai o statie U2 de adancime si nimic deasupra ei ? Valabil si acum la Academia Militara. Este spatiu nefolosit, care tot se excaveaza.
Cu toate ca, daca ma gandesc, n-ar fi fost rea ideea ca si pasajul pietonal sa fi fost mai sus (la nivelul de unde pleaca de la U1),chiar daca obtura Dambovita.. Daca tot am sifonat -o, puteam sa facem corespondenta pietonala pe la Horoscop si, cu o singura sifonare, sa rezolvam mai elegant ambele pasaje. Cel pietonal iesea si mai scurt si mai comod, nemaifiind nevoiti sa urcam si coboram atat. Este o simpla idee...
Sau daca am vrut pasaj pietonal mai adanc, puteam sa-l facem pe sub U1, linia spre Izvor. La fel, era mai elegant si mai comod, daca tot am facut U2 la -18m. Cred ca nu mai era nevoie de nicio scara rulanta/fixa in pasajul pietonal, iar distanta parcursa era mai scurta. Nu mai parcurgeai cei min 60m (jumatate de statie) pe care ii parcurgi acum, asta in cazul ideal in care te afli chiar langa scari la U1.
Ar fi bine sa recunoastem ca unele lucruri puteau fi facute mai bine, valabil si pentru cealalta corespondenta, de la Victoriei.