La tvr 55 http://www.tvr.ro/inregistrari.php?file ... d=TVR%2055

Păcat că plătim atâta abonament pentru TVR... şi filmuleţele au rezoluţie de telefon mobil antic şi mai e şi downloadul cu RealPlayer blocat.

Cine e pe faza sau vrea, le inregistreaza si le da drumul pe youtube, cum s-a intamplat cu unele filmulete de acolo (au mormane de secvente umoristice cu actori si scheciuri, dar alte emisiuni sau fragmente nu-se gasesc, de raschetezi netul - si implicit siteurile de profil sau te muitumesti cu rezolutia aia de timbru de la TVR). Daca ai un soft de dat jos filmulete, e posibil sa ti-l traga la rezolutia nativa a fisierului si nu a playerului.
Am un program de vazut posturi TV online pe care nu prea l-am folosit, dar m-am jucat cu el si am descoperit ca stie sa faca ceea ce-si doresc multi cand vizioneaza ceva la televizor si ar vrea un VCR prin preajma... Acum trebuie sa pandesc editiile viitoare ale tvr55 - partea proasta e ca ala nu prinde TVR International unde se reia copios emisiunea.

O calatorie pe magistrala 2 si tronsonul Crangasi - Gara de Nord. (Almanahul Scanteia 1986)

...

Intr-una din imaginile de mai sus cu statia Crangasi, am citit in descriere despre plafonul vestibulului realizat cu placi din azbociment? Mai exista asa ceva acolo sau a fost inlocuit cu placi clasice de tavan fals? Exista sau a existat  vreo actiune la metrou pentru inlocuirea eventualelor materiale periculoase pentru sanatatea publicului calator si a personalului, folosite inainte de 1989? De exemplu, la RATB s-au inlocuit de multa vreme toate materialele pe baza de azbest (camere de stingere de la tramvaie si troleibuze, din substatii, panouri izolante, etc.), cablurile cu degajare de substante periculoase in caz de foc, s.a.m d.

subway guru wrote:
Exprimarea corecta e 'singura statie in bolta'...
Statii cu plansee drepte, fara stalpi sunt Dristor2, Grivita si Pajura (Jiului).

Ai mancat-o pe Muncii.

Carcotasul de serviciu :
Aia e statie de tramvai convertita in statie de metrou.

Stația de metrou Piața Romană nu trebuia să existe AFLĂ DE CE

Piaţa Romană a devenit în ultima sută de ani unul dintre locurile cheie ale Bucureştiului. Şi din punct de vedere al infrastructurii subterane, locul a devenit intens circulat, mai ales după ce a fost dată în folosinţă, într-un târziu, şi staţia de metrou cu acelaşi nume. Aceasta a fost construită după staţiile Universitate şi Piaţa Victoriei, dintr-un motiv ilar.

Nicolae Ceaușescu a dispus construirea metroului bucureștean după nenumărate vizite în Occident. Dincolo de ambiția personală a dictatorului, pe hârtie argumentul era simplu: el voia să unească prin subteran cartierele „dormitor” ale capitalei cu zonele industriale din Berceni și Militari. Cum avea bugetul de stat la degetul mic şi nu trebuia să dea socoteală nimănui, el a dictat, de multe ori după propria judecată și fară nicio analiză din punct de vedere urbanistic, locurile unde să fie construite staţiile. Chiar dacă în unele cazuri proiectele ajungeau să fie parafate chiar şi de arhitecţi, tehnicieni şi ingineri în urma unor calcule stricte, un simplu deget în semn de „nu” era suficient ca planul să cadă. Aşa s-a întâmplat şi în cazul stației Piața Romană, asupra căreia dicatorul a revenit cu ordinul de construcţie în urma unor “bârfe” care au ajuns la urechile Elenei Ceaușescu.

Pană, fricosul

Începutul lucrărilor la metrou a găsit Capitala în mâinile primarului Gheorghe Pană. Un politruc sadea, de meserie strungar, a cărei principală menire politică era să-i facă pe plac lui Nicolae Ceauşescu. Vizitele sale pe marile şantiere ale Capitele alături de dictator erau sub semnul obedienței, şi dispunea mai departe, fără niciun fel de judecată sau argumente, execuţia unor ordine care nu de puține ori erau absurde. Un exemplu al acestei politici îl reprezintă staţia de metrou Piața Romană, după cum își aduce aminte arhitectul Gheorghe Beznilă, unul dintre tinerii arhitecţi recrutaţi la vremea respectivă pentru proiectul rețelei de transport subteran din Capitală: „Gheorghe Pană este unul din vinovaţii pentru care stația Piața Romană nu a fost făcută când trebuia. Staţia era gata proiectată: cu accese şi pasaj pietonal în piaţă. A început execuţia iar la un moment dat, într-o vizită de lucru la Piaţa Victoriei, Ceauşescu trece prin zonă și-l întreabă pe Pană ce-i acolo. Fricosul de Pană începuse tăierea copacilor ca să desfacem amplasamentul iar lucrarea începuse bine de tot. El s-a pierdut la întrebarea asta: «- Tovarăşu’ Secretar General, facem o stație de metrou și aici…». «Pentru cine?», l-a întrebat Ceauşescu. «- Știți… studenți…» «- Studenții să meargă pe jos», a fost reacția Răposatului, care a fost mai mult în treacăt. A doua zi s-a închis șantierul”, își amintește arhitectul. Momentul s-a transformat într-o bârfă ce se învârtea în cercul nomenclaturiştilor, care ulterior a ajuns la urechile Elenei Ceaușescu. „Din cauza lui Pană, care nici măcar n-a avut curaj să zică ceva, stația a fost făcută mult mai târziu. Totuşi toți proiectanții (tehnologi, directori, ingineri) au făcut, fară ordin de sus, o galerie mai mare «pentru mai târziu». A prins bine pentru ca Elena Ceaușescu a aflat că stația Piața Romană nu se mai face din cauza prostălăului de Pană. Atunci a pus piciorul în prag și în aceeași manieră cum a contramandat lucrările, Ceaușescu a dispus reluarea lor”, continua arhitectul.

Șantierul a luat ființă, culmea, în timp ce Magistrala 2 era funcțională iar arhitecții au trebuit să refacă proiectul „pe genunchi” astfel încât să se lucreze fără ca circulația trenurilor să fie întreruptă. Costurile au fost pe măsură, în condiţiile în care stația Piața Romană cu greu a căpătat forma de acum. „De-asta la Piaţa Romană a ieşit ce a ieşit: fără accese bine gândite, fără pasaj în piață, fără nimic. Pentru că nu s-au putut da găuri în pereţii staţiei s-a lucrat cu explozibil şi s-au fisurat destul de bine. A avut mari belele staţia aia mai ales că trenurile au circulat pe perioada construcţiei. Şi-acum susura apa de la infiltraţii”, conchide Gheorghe Beznilă.

Stația Piața Romană a fost inaugurată abia în 1987 şi datorită configurației și-a câștigat numele de stația sinucigaşilor. Peroanele înguste, sub un metru lăţime şi în curbă, au atras de-al lungul vremii mai mulţi bucureşteni care au ales să-şi pună capăt vieții.

http://b365.ro/news/statia- ... fla-de-ce/

Irealitatea b. 365 wrote:
Stația Piața Romană a fost inaugurată abia în 1987 şi datorită configurației și-a câștigat numele de stația sinucigaşilor. Peroanele înguste, sub un metru lăţime şi în curbă, au atras de-al lungul vremii mai mulţi bucureşteni care au ales să-şi pună capăt vieții.

Ca deobicei, in articole exista si exagerari cu duiumul. Cine citeste reportajul isi face o idee deformata asupra statiei.
Asadar , stimati cititori ai forumului nostru :
1) Statia are peroane normale ca si latime, amanuntul neplacut fiind ca accesul de la peron la tren nu se poate face decat pe usile de mijloc ale fiecarui vagon. De unde scot reporterii Irealitatii peroane de 1 metru latime ?
2) Statie in curba ? Ok, dar si statia Piata Victoriei e in curba...
3) Piata Romana a fost inaugurata abia in 1987 ( ce exprimare tedentioasa...) Aflati ca intreg tronsonul Piata Unirii 2 - Pipera a fost inaugurat in Octombrie 1987.
Concluziile le las sa le traga fiecare.

Dl arhitect Gigi Beznila e 'o sursa' demna de toata increderea, are 'legitimatia' cu nr. 3 (sau 5)...la Intreprinderea Metroul Bucuresti...e inca 'in deplina activitate' si a fost 'martor' la tot si la toate...d'a capo al fine...
Articolul respectiv e aproape integral 'corect' cu doua mici 'inadvertente'...
Nu rezulta clar ca statia s-a construit ulterior punerii in functiune a tronsonului PU2-Pipera si 'cand anume'...
In legatura cu afirmatia 'Totuşi toți proiectanții (tehnologi, directori, ingineri) au făcut, fară ordin de sus, o galerie mai mare «pentru mai târziu»', aici prietenul si excelentul specialist si coleg Beznila 'se inseala'...in realitate e vorba de doar doi...amarati de ingineri...de la 'talpa tzarii'...
Ordinul ferm de la conducere a fost 'sa nu va prind' cumva ca faceti acolo o statie in 'ciuda' dispozitiilor 'de sus'...
Aici e vorba de 'marturia' celor 'implicati direct' contra 'amintirilor' Dlui Beznila...i-as recomanda sa se consulte cu Dl ing Gheorghe Todoran (plan general) si cu 'inginerul de rezistentza' pt 'reimprospatarea' amintirilor...in legatura cu Romana...
In 'realitate' treaba a stat asa:
Cei doi 'responsabili' de acest proiect au 'trisat' oficialitatile comuniste 'pretextand' ca pt executia 'galeriei' de la Romana e nevoie de niste 'stapli centrali si pereti laterali foarte grosi', stalpi si pereti caseta care bineinteles ca nu au fost niciodata 'proiectati si executati' la dimensiunile 'pretinse', lasand insa in acest fel acel spatiu minimal de cate un metru pt 'buza peronului' pe care o vedeti si utilizati si azi...
A fost 'o intelegere si o conspiratie in doi'...in contra tuturor...si cu 'asumarea tuturor riscurilor de rigoare'...daca ar fi sa 'repet figura' de unul singur chiar si in ziua de azi, nu cred ca as mai avea acelasi 'curaj nebunesc', dar cu prietenul si colegul Todo alaturi...probabil ca azi as face-o si mai 'lata'...
Noi doi 'stiam' ca acolo e 'musai' o statie...indiferent ce ziceau 'politrucii'...
Asa sa stiti voi!
Ca 'buturuga mica rastoarna intotdeauna carul mare' daca 'buturuga' e 'manuita' de profesionisti adevarati...

Ca fapt divers, titulatura lui Ceauşescu era Secretar General al P.C.R., Preşdinte al R.S.R. Funcţia de Secretar General era cea mai importantă. Din toate ţările comuniste europene (inclusiv ex-Iugoslavia), România, Iugoslavia, Cehoslovacia erau singurele ţări care aveau preşedinte. Polonia desfiinţase funcţia în 1952 (a reintrodus-o în 1989), iar Germania de Est (R.D.G.) în 1960, la moartea lui Wielhem Pieck (care avea doar rol decorativ, precum Ludovik Svoboda în Cehoslovacia - restul au fost şi preşedinţi, şi Secretari Generali în acelaşi timp - Gustáv Husák a fost doar preşedinte din 1987).

Revenind la oile, pardon, metrourile noastre, în revista "Arhitectura" nr. 4/1980 se găsesc diverse articole despre metrou



La pg. 30 este unul despre Dep. Ciurel

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 3277.html#
FOTOGALERIE Pe unde ar fi circulat metroul dacă nu era Ceaușescu. Vezi harta complet schimbată din 1953

7 septembrie 2012, 20:29 |  Autor: Diana Toea

Harta din colecţia mea! Văd că fac ceva furori informaţiile postate de mine. Oare chiar am pus mânva pe aşa ceva de rar?

Cat de util si simplu ar fi fost transfeul la Unirii daca s-ar fi executat un astfel de pasaj care sa supratraverseze linia, apoi cu scari direct pe peron. Un astfel de exemplu se gaseste in Praga in statiile de corespondenta Mustek si Florenc. Bine ca in schimb exista acele balcoane care au fost facute cu scopul ca statiile de metrou sa serveasca ca si pasaje subterane, iar pasajul de la Unirii da intr-un astfel de balcon care trebuie traversat ca sa ajungi in capatul peronului



wikipedia

Sus in tavan se vede cum pasajul de corespondenta la Praga supratraverseaza linia



wikipedia

Aici e o filmare in statia Mustek de pe pasajul de corepondenta.