Aici mi s-a parut cel mai potrivit loc sa pun urmatoarea intrebare:

Stie cineva ce se intampla aici? Se lucreaza la foc continuu de cca o luna de zile. Cosntructor cred ca este Erbasu pentru ca am vazut mereu masini de la ei langa santier. Locatia este DN1 intersectie cu Jandarmeriei dar pe partea cu Pipera.

Sherlock Holmes din mine zice:
'Elementar draga Watson!'...
Herrenknecht=>Tunnelling systems=>Canal colector cu tuburi impinse in subteran...99% probabilitate  
Erbasu=>Edilitare=99%+1%=100% probabilitate...Evrica!
(vezi ceva asemanator raportat pt forum de prietenul #MirceaG referitor la strada Garoafei, sector 5, Cartierul Rahova)
Lucrarea asta stiu ca era pusa la 'licitatie' de mult timp, n-am idee nici cine a contractat-o (parca la vremea respectiva se zvonea de niste greci), nici cine o executa, nici alte detalii 'constructive...
Asa ca hai, puneti-va 'pe sapat' ca sa 'dezlegam' complet misterul!

subway guru wrote:
(vezi ceva asemanator raportat pt forum de prietenul #MirceaG referitor la strada Garoafei, sector 5, Cartierul Rahova)

Exact in acel topic am mai intrebat de aceasta lucrare dar vazand ca nu ma baga nimeni in seama am zis sa vin cu poze poate in felul acesta e mai usor de dedus.
Multumesc pentru lamuriri!
locul unde am mai intrebat: viewtopic.php?f=24&t=1196&start=98

Iertare, dar n-am bagat de seama...
si pt tine, si pt MirceaG, hai sa continuam discutiile despre genul asta de lucrari pe...Canalizari...'topic nou'...

Schimbarea la faţă a Capitalei: Care sunt zonele cu cele mai mari schimbări din Bucureşti

Centrul istoric - o ruină în renaştere

ClubA, Fire, Mes Amis, terasa Argentin sau Caru' cu Bere erau în urmă cu zece ani printre puţinele "atracţii" din centrul vechi al Capitalei, polul distracţiei fiind în acea perioadă mai degrabă cluburile şi terasele din complexul studenţesc Regie.

Ca urmare a investiţiilor în infrastructură derulate în ultimii ani, numărul teraselor, pub-urilor şi restaurantelor a ajuns la circa 150, iar întreaga zonă a devenit una trepidantă, în care se desfăşoară o bună parte din viaţa de noapte a oraşului.

Numeroase clădiri sunt încă într-un stadiu avansat de degradare, o parte dintre pub-uri fiind deschise în imobile care au doar parterul renovat. Cu toate acestea, faţă de imaginea de acum câţiva ani, centrul istoric dă senzaţia că poate renaşte dintr-o ruină, cum de altfel se numea o altă terasă veche de pe Lipscani.

Livezile din Băneasa - clădiri de birouri şi cel mai mare centru comercial

Ieşirea din Bucureşti spre aeroporturile Băneasa şi Otopeni, dar şi spre Braşov, era o zonă cu livezi întinse şi păduri netulburate. În prezent, de la Casa Presei până la podul Otopeni au fost realizate clădiri de birouri cu o suprafaţă de circa 200.000 de metri pătraţi, precum şi cel mai mare proiect comercial din ţară, denumit tot Băneasa, în care au fost atraşi cei mai importanţi retaileri din Europa, precum Carrefour, Metro, IKEA, Zara sau H&M.

Cei mai în vârstă povestesc cum în '90 circulau liniştiţi cu bicicleta prin zona pe unde acum se află pasajele subterane şi supraterane din Băneasa. Acum îţi trebuie puţină nebunie să te aventurezi într-o asemenea excursie, semn că şi traficul s-a schimbat substanţial, această porţiune din DN1 fiind de altfel cel mai aglomerat tronson de drum naţional din ţară.

Casele vechi de pe Buzeşti - City-ul Capitalei

Piaţa Victoriei şi strada Buzeşti, considerate astăzi principalul centru de afaceri al Capitalei, datorită celor 15-20 de clădiri de birouri construite în ultimii zece ani, arătau complet diferit la începutul anilor 2000, când israelienii de la GTC de-abia începeau să lucreze la clădirea Europe House, care a dat startul investiţiilor în zonă.

O bună parte din casele vechi de pe strada Buzeşti au fost înlocuite cu imobile de birouri în care lucrează angajaţi ai unor firme precum Generali, Aviva sau OTP Bank, în timp ce BRD şi Piraeuse Bank şi-au construit turnuri propii, iar israelienii de la GTC au realizat cea mai mare clădire din zonă, America House.

Câmpurile din Pipera - centre de afaceri şi mii de vile

Omul de afaceri George Becali, cel mai mare proprietar de terenuri din zona Pipera, dar şi cel mai important beneficiar al dezvoltării acestei zone, aminteşte deseori cum păştea oile în nordul Capitalei, pe loturile pe care astăzi se află circa 300.000 de metri pătraţi de birouri şi câteva mii de vile.

Pipera a fost în ultimii zece ani o zonă care a atras puternic investitorii în spaţii de birouri, care au putut construi clădiri cu forme clasice şi suprafeţe mari pe etaj. Investitorii în clădiri de birouri şi în locuinţe au fost cu câţiva paşi înaintea autorităţilor, care se confruntă cu dificultăţi în decongestionarea zonei, dar şi în racordarea caselor la utilităţi. Cu toate acestea, Pipera nu mai seamănă deloc cu ce era în urmă cu zece ani.

Zona Grozăveşti, curăţată de Pasajul Basarab

Pe pasarela pietonală metalică ce lega strada Banu Manta (Primăria Sectorului 1) de Gara Basarab "comercianţii" de parfumuri contrafăcute sau alte produse de o "provenienţă incertă" erau ca la ei acasă.

Fabrici de bere sau pâine, depozite de materiale de construcţii şi zeci de case dărăpănate făceau parte din decorul unei zone în care în prezent se văd luminile Pasajului Basarab şi parcarea plină a Carrefour Orhideea, unul dintre hipermarketurile oraşului cu cele mai mari vânzări.

Zona se află încă într-o schimbare puternică, investitori imobiliari precum Hercesa, CA Immo sau Interprime Properties având terenuri în zona Orhideelor pe care intenţionează să ridice clădiri de locuit şi spaţii de birouri.

http://www.zf.ro/proprietati/schimbarea ... ti-9109966

subway guru wrote:
Sherlock Holmes din mine zice:
'Elementar draga Watson!'...
Herrenknecht=>Tunnelling systems=>Canal colector cu tuburi impinse in subteran...99% probabilitate  
Erbasu=>Edilitare=99%+1%=100% probabilitate...Evrica!
(vezi ceva asemanator raportat pt forum de prietenul #MirceaG referitor la strada Garoafei, sector 5, Cartierul Rahova)
Lucrarea asta stiu ca era pusa la 'licitatie' de mult timp, n-am idee nici cine a contractat-o (parca la vremea respectiva se zvonea de niste greci), nici cine o executa, nici alte detalii 'constructive...
Asa ca hai, puneti-va 'pe sapat' ca sa 'dezlegam' complet misterul!

Acum am citit si eu ...
Probabilitate maxima sa aveti dreptate !
Pe DN exista un canal colector care trece chiar pe acolo , mai mult in zona intersectiei respective , canalul colector de pe DN se intersecteaza cu un canal de refulare ce vine de o statie de pompe de pe Iancu Nicolae ( sau din zona ) . Acum ramine de aflat ce fac , dar este clar ca sapa asa din cauza colectorului .
*Astea nu sint informatii verificate ci deductii personale !

Tupeu marca Vanghelie: vrea să amendeze drumarii pe care nu-i plătește

Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie (PSD), se bătea cu pumnul în piept, aseară, că va amenda în fiecare zi societatea Romprest cu câte 50.000 de lei dacă nu se deszăpezesc străzile secundare din cartiere. Vanghelie va rămâne însă doar cu amenințările mincinoase în condițiile în care contractul de deszăpezire în Sectorul 5 este semnat de Romprest cu Primăria Capitalei, iar edilul Vanghelie doar beneficiază de acest serviciu, fără să plătească niciun ban.

Deși în București nu mai ninge de câteva zile, Sectorul 5 rămâne codaș la deszăpezire, mai ales pe străzile secundare unde troienesc încă mormane de zăpadă.

Deranjat, primarul Sectorului 5 a început miercuri seara să amenințe cu amenzi de câte 50.000 de lei pe zi firma Romprest dacă nu curăță trotuarele și străzile secundare.

“Le dăm câte 500 milioane amendă (n.r. – 50.000 lei) pe primele zece străzi. Mâine seară, mai dăm câte 500 milioane (n.r. – 50.000 lei) pe alte zece străzi. Avem 3-4 zile până când dânșii să găsească o soluție să rezolve problema pentru că iarnă ca aceasta este o dată la șapte ani”, a precizat Vanghelie care a adăugat că, indiferent dacă ninge sau nu, contractele de deszăpezire sunt plătite în continuare.

Show-ul mediatic făcut de Vanghelie în fața camerelor de filmat nu va putea fi pus însă în practică întrucât el nu are competențe în acest sens. Contractul de deszăpezire a Sectorului 5 este încheiat între firma Romprest și Primăria Capitalei pe motiv că edilul Vanghelie s-a plâns mereu că nu are bani pentru servicii de salubritate.

În acest fel, toți bucureștenii plătesc pentru curățenia Sectorului lui Vanghelie.

De remarcat este faptul că, în ultimii ani, Vanghelie nu a ieșit pe stradă să se intereseze de situația din teren, făcând acest lucru tocmai într-un an electoral.

Vanghelie face show pe stradă, Oprescu plătește deszăpezirea

La sfârșitul anului trecut, primarul general Sorin Oprescu a atribuit firmei Romprest SA un contract de 4,6 milioane de euro pentru pentru servicii de salubrizare stradală și servicii de iarnă pe raza Sectorului 5. Contractul a fost dat prin negociere directă, fără organizarea unei licitații, invocându-se o “situație de urgență extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă”.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat, pe 17 noiembrie 2010, finanțarea serviciului de salubrizare stradală și serviciul de iarnă aferent Sectorului 5, de la bugetul propriu al municipiului București pe motiv că Vanghelie nu are bani să asigure curățenia și deszăpezirea în sectorul pe care îl conduce.

Tot pentru salubrizarea din Sectorul 5, în iunie 2011, Primăria Capitalei lansase o licitație în vederea unui acord-cadru pe o durată de patru ani. Municipalitatea era dispusă să plătească pentru aceste servicii 45,7 milioane euro. Licitația a fost ulterior anulată.

http://b365.ro/news/tupeu-m ... -plateste/

Chioscurile - pagoda au aterizat in parcurile bucurestene. Fiecare exemplar costa 37.000 de euro

Administratia Lacuri Parcuri si Agrement de pe langa Primaria Capitalei a dat aproximativ 600.000 de euro pe 16 chioscuri de doi metri patrati. Achizitia a fost facuta, desi Comisia Tehnica de urbanism de pe langa Primaria Capitalei, forul care avizeaza amplasarea acestora, a catalogat designul chioscurilor drept "oriental" si a cerut regandirea aspectului, pentru cele care vor fi amplasate in parcurile monument istoric: Cismigiu si Herastrau. ALPAB nu a tinut cont de aceasta decizie, iar chioscurile au fost amplasate in toate parcurile aflate in administrarea Primariei Capitalei.

Reprezentantii ALPAB au declarat ca achizitia acestor chioscuri a fost facuta cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, care a aprobat investitia. "Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat, in 2010, achizitionarea de catre ALPAB a 16 chioscuri si amplasarea acestora in parcurile administrate de noi. Prin revizuirea bugetului, la sfarsitul anului, acelasi Consiliu General a hotarat desfasurarea contractului pe anul 2011, prin operatiunea de credit de angajament. Prin Planul Urbanistic Zonal al  parcurilor, ALPAB-ului ii este permis sa faciliteze  desfasurarea activitatii de comert, iar prin montarea acestor chioscuri, administratia urmareste ca aceasta operatiune sa se faca intr-un mod cat mai civilizat", a raspuns ALBAB la solicitarea HotNews.ro

Chioscurile au fost cumparate anul trecut de la firma Continental, contra sumei de 128.355 lei/bucata, fara TVA, echivalentul a 37.000 de euro. Pentru aceasta achizitie, ALPAB sustine ca a facut licitatie publica.
Firma Continent este detinuta de Constantin Cristian Ionescu, in proportie de 90 la suta si de Ionescu Marieta, in proportie de zece la suta. In mod interesant, pe 11.02.2011, firma Continental isi introduce in statut un nou obiect de activitate "fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice". Potrivit datelor de la Ministerul de Finante, 2009 si 2010, firma avea ca obiect de activitate "activitati de consultanta pentru afaceri si management". In 2009 firma avea un singur angajat si un profit de 48.626 lei. In 2010 profitul s-a ridicat la 286.321.

Referitor la aspectul chioscurilor, reprezentantii ALPAB declara: "Designul a fost realizat de aceeasi firma (n.r. Continental), iar studiul pentru aceste chioscuri a fost intocmit de catre ALPAB, in baza unor expertize si documente furnizate de catre mari arhitecti, profesori in cadrul Universitatii de Arhitectura. Datele puse la dispozitie de catre acestia, atesta faptul ca modelul chioscurilor achizitionate de ALPAB reprezinta copia fidela a celor existente in Bucuresti, la inceputul secolului XX. Amplasarea acestor chioscuri istorice in parcurile administrate de catre ALPAB a fost autorizata de Comisia de Urbanism din cadrul Primariei Generale a Municipiului Bucuresti", a raspuns institutia la solicitarea HotNews.ro

In realitate insa, locatiile in care urmau sa fie amplasate aceste chioscuri si aspectul lor a fost discutat la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei in mai 2011. Intrucat chioscurile fusesera deja cumparate, membrii comisiei au fost de acord cu amplasarea obiectelor in parcurile Floreasca, Izvor, Unirii, Tineretului, Carol si Bordei, mai putin in parcurile Herastrau si Cismigiu, monumente istorice. Pentru ultimile doua locatii Comisia de Urbanism a cerut schimbarea designului. In parcurile Cismigiu si Herastrau, chioscurile au aparut insa in forma initiala. Mai mult, cele doua parcuri fiind monumente istorice, pentru orice interventie asupra lor, este nevoie de avizul Ministerului Culturii. ALPAB spune ca nu are nevoie de acest aviz.

Deocamdata, chioscurile sunt goale. Reprezentantii ALPAB sustin ca in ele se vor vine produse alimentare, flori, carti, vin fiert, floricele,etc.

Ce spun membrii Comisiei de spre amplasarea chioscurilor in parcurile Cismigiu si Herastrau

Dan Marin, arhitect membru in Comisia Tehnica: "Cea mai buna solutie ar fi fost replicarea chioscului istoric existent (inca) la intrarea in Cismigiu, dar "specialistii" Primariei Capitalei  au decis altceva. Comisia Tehnica s-a pronuntat impotriva noului model propus si a cerut ca proiectul sa revina. Daca chioscurile s-au executat tot in forma initiala, apreciata de comisie ca fiind total nepotrivita, nu cred ca mai sunt foarte multe de comentat. Pentru mine, nu e o surpriza. Acest caz, ca si altele din trecut, demonstreaza ca avizarea anumitor proiecte in Comisa Tehnica a devenit o pura formalitate, deciziile fiind de fapt luate dinainte. Diferitele directii din Primarie lanseaza licitatii pentru lucrari sau obiecte cu impact arhitectural si/sau urbanistic - de la proiecte de infrastructura la chioscuri si statui -, dar de care directia de urbanism nu stie mare lucru. Dupa ce se incheie contractele, se ajunge pentru avizul de urbanism si la Comisia tehnica, unde orice obiectie - si deseori sunt toate motivele ca ele sa existe - este fie considerata obstructie, blocare a dezvoltarii orasului etc., fie pur si simplu ignorata. De cele mai multe ori, proiectele merg mai departe si, alaturi de initiative similare ale sectoarelor, dau rezultatele penibile pe care le vedem in spatiul public al Bucurestiului de azi.".

Bogdan Bogoescu, membru Comisia Tehnica: "Imi pare rau ca a fost ignorat punctul nostru de vedere. Observatiile au fost facute in sensul de a proteja unul dintre cele mai valoroase locuri din Bucuresti de kitsch-uri si de aparitiile acelea complet discordante. Este inutil sa ne mai manifestam punctul de vedere daca nu se tine cont de el".

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-11 ... 0-euro.htm

Cred ca tramvaiele ar trebui puse pe rute similare cu viitoarea retea de metrou.
De exemplu ,pana la construirea viitoarei linii de metrou Alexandria-Colentina traficul va fi preluat de tramvaiele 32 si 21(adus cu capatul pana la Unirea).Toate aceste tramvaie sa aiba tot traseul separat de trafic.
http://s1213.photobucket.com/albums/cc4 ... ramvai.jpg
http://s1213.photobucket.com/albums/cc4 ... amvai2.jpg
http://s1213.photobucket.com/albums/cc4 ... amvai3.jpg

Regina Maria trebuie separata de trafic neaparat.Daca ramane o banda pe sens este foarte bine.Se poate ocoli si pe strada Uranus si se poate lua pe bulevardul Unirii. Idem Calarasilor,unde strada e foarte larga.La Mosilor nu cunosc.Aceste rute sunt prea importante ca sa fie exploatate de cativa soferi in detrimentrul calatorilor din tramvai,mult mai numerosi.Apoi traficul pe acolo nu trebuie incurajat mai ales ca sunt atatea posibilitati de ocolire.

Iata si un model neterminat :
-cu rosu ,viitoarele linii de metrou
-cu albastru,actualele linii
-cu galben linii de tramvai
-cu puncte galbene pe linia rosie,actuale tramvaie care pot servi ca metrou usor pana se termina de construit liniile de metrou in 2030.
http://s1213.photobucket.com/albums/cc4 ... ramvai.jpg
Zona de sud nu poate fi acoperita de vreun tramvai de aceea propun ca un autobuz(sa zicem 139),cu banda separata de trafic,sa suplineasca acest rol si sa mearga intre Ghencea si Berceni.

Pe ruta de metrou Rahova-Colentina(terminata probabil in 2030-2040) tramvaiele 32 si 21 isi vor da intalnire la pta.Unirea.La tramvaiul 32 nu se schimba nimic decat ca e separat de trafic pe Regina Maria.Tramvaiul 21 va avea o banda de sens pe str Mantuleasa si cealalta pe str Mosilor.Astfel de va putea realiza separarea de trafic,iar cele 2 strazi vor capata sens unic.

Trebuie descurajat traficul auto pe acolo.Iata cateva variante ocolitoare(cu verde)
http://s1213.photobucket.com/albums/cc4 ... amvai4.jpg
Cum sudul orasului a ramas in evul mediu la capitolul strazi(stradute mai bine zis) nu exista solutie de tramvai pentru a acoperi ruta inelului sudic al metroului(terminat in 2040-2050?).
De aceea un autobuz(139) va acoperi ruta Ghencea-Berceni.Autobuzul va porni de la intersectia Ghencea cu str Brasov,iar cu bunavointa Armatei,va circula pe drumurile deja existente pana la str Antiaeriana(accesul auto pe aceasta ruta va fi interzis exceptand autobuzul).
Cu rosu o banda pe sens ,iar cu galben cealalta bande de sens.Avand in vedere ca strazile sunt inguste o banda va fi separata de trafic pentru autobuz,iar cealalta va capata sens unic pentru auto.
Daca Armata nu va binevoi atunci autobuzul va intoarce la intersectia Margeanului -13 Septembrie si va avea separare de trafic pe str Buzoieni si str Dumbrava noua ,respectiv.

Linia de tramvai din pantelimon se va prelungi pana la unirea cu linia din Colentina.
-cu albastru ,linii existente
-cu rosu,linia care trebuie prelungita
-cu galben ,linie alternativa pentru a usura separarea de trafic.
Pentru bd Carol si bd Elisabeta nu am gasit o solutie,fie va fi prelungita linia de tramvai pana la bd Eroilor,fie o linie de troleibuz ,pana acolo,separat de trafic.

Alta varianta ieftina si eficienta este prelungirea liniei de tramvai ce vine din Ghencea catre str Buzesti.
Se va prelungi din str Progresului va manca 6 metri (banda separata de trafic) din terenul ingradit al Casei Poporului ,de la viitoarea Catedrala pana la str B.P.Hasdeu.Va manca o fasie de 6 metri latime pe marginea vestica a parcului Izvor,va face conexiunea cu statia de metrou Izvor,va traversa podul si va avea capatul de linie in conjunctie cu capatul de linie al liniei Buzesti.
http://s1213.photobucket.com/albums/cc4 ... amvai6.jpg
http://s1213.photobucket.com/albums/cc4 ... vai5-1.jpg
Pentru linia de metrou pana la Otopeni nu am gasit solutii,iar pentru linia Drumul Taberii nu e necesar,avand in vedere ca metroul va fi terminat acolo in 2015,deci nu merita efortul doar pentru 3 ani.

Totusi nu ar strica unirea liniei Pantelimon cu linia Colentina ,avand in vedere ca sunt doar cateva sute de metri.
Solutiile propuse sunt ''provizorii'' (desi 20 ani nu prea mai sunt provizorii)si cat mai ieftine si vor acoperii cererea pana va fi construit metroul ,peste 20-30 ani minim.

Ce borduri mai schimbă Primăria anul acesta. Contracte de 287 milioane de euro pentru trotuarele bucureştene
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 26764.html
9 iulie 2012, 12:04 |  Autor: Vlad Ignat
Primăria Municipiului București, prin Administrația Străzilor București a dispus începerea lucrărilor de mentenanţă a unor mari bulevarde din Capitală. Pe arterele centrale precum Bulevardul Regina Elisabeta şi Mihail Kogălniceanu, muncitorii deja au început schimbarea bordurilor şi a pietrei cubice de pe tortuare.

Reprezentanţii Administraţiei StrăzilorBucureşti (ASB), au declarat că “Au loc lucrări de întreţinere, lucrări derefacere a carosabilului, pe ambele sensuri de circulaţie ale bulevardului Regina Elisabeta. Deasemenea, această reabilitare include şi  staţiile RATB şi trotuarele de pe ambele sensuri de mers ale respectivulului bulevard”.

Potrivit  administraţiei locale, staţiile de transport public, amplasate pe trotuar, de pe cele două bulevarde din centrul Capitalei vor fi reamenajate în totalitate. Aici va fi schimbat pavajul déjà existent din granit, pentru a se deosebi de restul trotuarului, ce va fi asfaltat. Pavajele nou instalate vor fi bicolore, gri şi roz.

De asemenea, Bucureştenii care trec prin central Capitalei, au observant déjà că ambele trotoare din zona Universităţii au fost delimitate de garduri de protecţie după ce, Pirmăria a dispus reamenajarea completă a trotoarelor de pe Bulevardul Magheru

La începutul anului 2011, Administraţia Străzilor din Bucureşti a atribuit contracte în valoare totală de 287 de milioane de euro prin care se asigură, pentru o perioadă de patru ani, lucrări de mentenanţă şi administrare a unor bulevarde mari, precum, Calea Victoriei, Bulevardul Magheru, Calea Dorobanţilor, Bulevardul Timişoara sau Barbu Văcărescu.

Primaria Bucuresti vrea sa cumpere servicii de inchiriere, amplasare si intretinere de toalete, un contract estimat la 62,5 milioane lei (fonduri publice)
de Adrian Vasilache     HotNews.ro
Luni, 9 iulie 2012, 16:52
http://economie.hotnews.ro/stiri-teleco ... ublice.htm
Primaria Municipiului Bucuresti a lansat o licitatie deschisa pentru inchirierea, amplasarea si intretinerea toaletelor automate racordabile la reteaua de canalizare si electricitate, precum si a toaletelor ecologice mobile, un contract pe o durata de 4 ani, conform unui anunt publicat sambata in Sistemul Electronic de achizitii Publice (SEAP). Valoarea estimata a acestuia depaseste 62,5 milioane lei (fara TVA) - fonduri bugetare.

Licitatia nu se va desfasura electronic, ci offline. Pentru a participa la licitatie, operatorii economici interesati trebuie sa faca dovada unei cifre de afaceri medii pe ultimii 3 ani de minimum 11 milioane lei. La capacitatea tehnica, ofertantii trebuie sa depuna o declaratie privind lista principalelor servicii similare prestate in ultimii 3 ani.

Termenul limita pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente este 29.08.2012. Acesta este de altfel, termenul limita si pentru primirea ofertelor si deschiderea acestora.

Conform datelor din Caietul de Sarcini (vezi documentul atasat) se estimeaza ca pe durata intregului acord-cadru ar putea fi solicitate maximum 400 de toalete automate racordabile, 2200 toalete ecologice mobile ce vor fi amplasate permanent, precum si maxim de 800 toalete ecologice mobile ce vor fi amplasate temporar. De asemenea se mai estimeaza ca ar putea fi solicitate si 200 de toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilitati fizice.

In luna mai a anului trecut, oficialii primariei Bucuresti au precizat pentru HotNews.ro ca pana la acel moment amplasasera in Bucuresti, 28 de toalete publice automate. Pentru inchirierea si intretinerea unei singure astfel de toalete, Primaria plateste 10.700 de euro pe an. Firma care inchiriaza toaletele, Comex Rom SRL, avea un contract cu primaria pe patru ani care expira in martie 2012.

   * Citeste si: Cum inchiriaza Primaria Capitalei toaletele publice automate cu peste 10.000 de euro pe an bucata. PLUS: Cat costa in occident toaletele automate si cum este amortizata investitia

Tribunalul București a anulat autorizația de construire a parcului de distracții Aqua Parc din Tineretului
09 Jul, 10:25 / B365
Tribunalul București a anulat construirea proiectului Aqua Parc din Parcul Tineretului, la cererea Asociației Salvați Bucureștiul.
http://b365.ro/news/tribuna ... neretului/
Tribunalul București a anulat Planul Urbanistic de Detaliu și autorizația de construire pentru proiectul Aqua Parc din Parcul Tineretului, la cererea Asociației Salvați Bucureștiul. Sentința a fost pronunțată pe 4 iulie, în dosarul 60754/3/2012.

Sentința poate fi, însă, atacată cu recurs, la Curtea de Apel București.

Potrivit Asociației Salvați Bucureștiul, proiectul Aqua Parc ar fi presupus ocuparea a peste 60% din terenul de 53.000 metri pătrați din Parcul Tineretului cu restaurante, piscine și parcări.

”Asociația Salvați Bucureștiul nu se opune construirii de aqua parc-uri, însă consideră nocivă amplasarea acestora în parcuri existente prin defrișarea vegetației”, anunță ONG-ul, într-un comunicat de presă remis B365.ro.

Terenul din Parcul Tineretului aparține Municipiului Bucuresti. Printr-un parteneriat public – privat, încheiat în 29 aprilie 2009, Administratia Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB), din cadrul Primăriei Capitalei, se asocia cu firma Blue Ciel pentru construirea aqua parc-ului. Potrivit Asociației Salvați Bucureștiul, contractul semnat de cele două părți este ilegal, întrucât orice decizie care implică terenurile municipalității trebuie luată de Consiliul General al Municipiului București.

Prin Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 4 nr. 78/31.08.2009 s-a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu, iar pe 8 martie 2011, edilul Sectorului 4 a emis autorizația de construire.

”Planul Urbanistic de Detaliu și autorizația de construire sunt ilegale din mai multe motive, în primul rând pentru că schimbă destinația spațiului verde prin construirea de restaurante sau parcări, dar și pentru că acordul de mediu s-a emis cu condiția obținerii avizului de defrișare, aviz pe care beneficiarul nu l-a obținut până în acest moment”, mai anunță Asociația Salvați Bucureștiul.

Planul Urbanistic de Detaliu și autorizația de construire au fost suspendate pe 15 iulie 2011 de Tribunalul Bucuresti în dosarul 33719/3/2011, la cererea Asociației Salvați Bucureștiul. Sentința a fost confirmata de Curtea de Apel București, care a respins recursul pe 3 noiembrie 2011. Suspendarea operează până la judecarea, de către Curtea de Apel București, a recursului în dosarul 60754/3/2012 de anulare a celor două acte, potrivit ONG-ului.

Cea mai mare piață din București, ridicată până la nivelul parcării de pe acoperiș. FOTOGALERIE
09 Jul, 09:47 / Cristina Macuc
Piața Progresul din Sectorul 4 al Capitalei va beneficia de o parcare deschisă pe acoperiș, cu o capacitate de aproape 230 de locuri.
http://b365.ro/news/cea-mai ... togalerie/
Piatra de temelie a noii piețe Progresul din Sectorul 4 a fost turnată de primarul Cristian Popescu Piedone, la mijlocul lunii ianuarie 2012. Atunci, termenul de finalizare a investiției a fost anunțat pentru 2 septembrie. Între timp, din cauza unor lucrări edilitare neprevăzute, inaugurarea a fost decalată cu o lună și jumătate.

“Înregistrăm întârzieri de 45 de zile cauzate de devierea rețelelor de apă și electricitate care nu au fost prinse în planul cadastral. În aceste condiții, estimez că noua piață Progresul va fi inaugurată în luna noiembrie”, a declarat pentru B365.ro primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

În prezent, lucrările pe șantier se desfășoară în ritm alert, construcția fiind ridicată până la nivelul al II-lea. Aici urmează să fie amenajată parcarea pe acoperișul pieței, cu o capacitate de 228 de locuri. Parcarea va putea fi utilizată, gratuit, pe timpul nopţii, de şoferii care locuiesc în blocurile din zonă. Există însă și posibilitatea să fie introdusă o taxă pentru acoperirea serviciilor de pază. “Intrarea în parcare se va face printr-o arteră cu sens unic, sub formă de melc, într-un capăt al clădirii (n.r. – dinspre magazinul Mega Image) şi va coborî pe o pantă continuă în celălalt capăt”, a detaliat șeful de șantier Gabriel Iancu.

Investiție de 6,6 milioane de euro

La parterul noului complex agro-alimentar, în suprafaţă totală de 11.000 mp, va fi amenajat un spaţiu destinat comercializării legumelor şi fructelor, în special de către producători, în care vor fi amplasate 500 de tarabe. Prin compartimentare, tot la parter vor fi amenajate spaţii comerciale alimentare, o hală de carne, o hală de brânzeturi, o hală de peşte, cât şi grupuri sanitare.

Etajul clădirii va găzdui 100 de spaţii destinate comercializării produselor nealimentare, precum îmbrăcăminte, încălţăminte, obiecte de uz casnic şi birouri în care îşi vor desfăşura activitatea reprezentanţii Direcţiei de Administrare a Pieţelor Sector 4. Tot la etaj, va fi amenajată o zonă de relaxare în care vor funcţiona restaurante tip fast food şi o cafenea.

Valoarea totală a investiţiei se ridică la aproximativ 30 milioane de lei cu TVA, suma fiind asigurată dintr-un împrumut bancar care va fi rambursat din încasările Direcţiei Pieţelor Sector 4.

Odată cu finalizarea lucrărilor la noua clădire, piaţa Progresul va deveni cea mai mare piaţă din Sectorul 4.

Așa va arăta piața Progresul la final.

Nu acolo era statia "City Hall" de Bucuresti?