Am vorbit in aceasta seara cu #nokia2110 si aranjam de asa maniera ca sa redam 'poporului' istoria 'adevarata'...
In legatura cu 'magistrii', vezi ca acolo in studiu e pe prima pagina si prof univ ing Ion Stanculescu, cel care a fost la baza studiilor de metrou si in 1953 si in 1975...
Profesore, acolo sus in ceruri unde esti tu, te rog primeste umilul nostru omagiu!...
Din ce stiu eu, opinia domniei sale a fost determinanta atat in concluzionarea din 1953...'acum nu e momentul' cat si in cea din 1975 'acuma da, putem'...
Despre Gheorghe Gheorghiu Dej, poti sa-l caracterizezi cum vrei, dar nu 'tampit', era un moldovean 'jmecher' si super-orientat...
In materie de economie si inginerie a promovat tineri ingineri 'stagiari' de la Grivita Rosie in cele mai inalte functii de decizie privind investitiile.
Cel mai 'relevant' exemplu: ing Emil Draganescu, Vice-Prim-Ministrul insarcinat si de Ceausescu pentru constructia metroului din Bucuresti...
'Comunistii' pareau (faceau) ei pe proshtii, dar nu erau chiar 'fraieri', isi urmareau cu mare 'acribie' interesele si foloseau pe oricine si orice ca sa-si atinga tzelurile, conform principiilor machiavelice...'scopul scuza mijloacele'...

P.S.
@nokia2110
Ne intereseaza TOT!!!
E istoria noastra si ne apartzine in integralitate!

1) Din pacate nu pot deschide fisierele, cand vreau sa le deschid imi spune ceva de genul celor ce am postat mai jos.
Asa incat spre marele meu regret nu pot participa la discutie, desi as fi vrut. Daca ma poate ajuta cineva, va rog s-o faca pe MP, apoi îi voi da si adresa mea de  e=mail, nu e secreta.
2) Referitor la "triunghiuri" nu sunt de acord, daca magistralele se pot intalni intr-un punct, acest punct este de 1000 de ori mai bun decat nu stiu cate triunghiuri isoscele, echilaterale sau dreptungice. Asta e o parere personala.
Lasand acest lucru la o parte, poate ma ajuta cineva sa pot citi si eu documentele cu pricina.

@andrei11:
Te-as putea 'rezolva' abia luni, cand ajung la birou cu teleshearjarea fisierelor...pana atunci poate se gaseste un alt binevoitor...
Referitor la 'triunghiuri', e de la 'clasici', potzi sa nu fi de acord, realitatea zice altceva...si vrei-nu vrei, asa se va face...pentru ca asa trebuie si asa e bine...ce se va intampla in Piatza Unirii e...exceptia ce confirma regula...un 'mini' triunghi...

Aha, m-am prins, asa e, in fond la Unirii va fi tot un triunghi. Dar unul in care cobori o singura data, nu de 2 ori. Asta e ideea, daca poti sa cobori odata din metrou e mai bine decat sa ai mai multe transbordari.
Din pacate am imprsia ca-mi lipseste ceva din calculator, asa ca raman pe bara la un subiect extrem de interesant. Poate o sa-mi dau seama din discutii asupra unor aspecte, asta daca se vor discuta documentele respective.

Baga winrar de pe net si te-ai 'rezolvat'...
Uite aici 'pagina de capat'...

2 bucăţi din acel plan la scara 1:20.000 (poate reuşeşte să lipească cineva).

Am taiat doar bucata interesanta. Click pe imagine pentru marire:





Si avem statiile (aproximativ, cu denumirile actuale):
Linia N-S (variatiune la M2 + M4 in sud):

• Piata Presei Libere
• Aviatorilor (P-ta Charles de Gaulle)
• Monetariei (statuia Aviatorilor)
• P-ta Victoriei
• P-ta Romana
• Str. Rosetti (Scala)
• Universitate
• P-ta Unirii
• Bd. Marasesti
• Tineretului (Serban Voda/Lanariei)
• Eroii Revolutiei
• Bacovia
• Toporasi
• Luica

Linia NV-SE (variatiune la M4 + M3 in SE)

• 1 Mai
• Atelierele CFR Grivita
• Pasaj Grant
• Basarab
• Gara de Nord
• Popa Tatu
• Cismigiu (aprox. Elisabeta/Brezoianu)
• Lipscani (Lipscani/Victoriei aprox. Bancorex/CEC)
• P-ta Unirii
• Tribunal (aprox Mircea Voda/Bd. Unirii)
• P-ta Vitan
• Dudesti/Mihai Bravu (la est de Dristor)
• Rm. Sarat
• Nicolae Grigorescu (la sud de actuala Piata Titan)
• 1 Decembrie 1918 (dupa blocuri pe sud)
• vizavi de Confort City

Linia E-V (variatiune la M5 + M1 in estul extrem)

• Liceul Tudor Vladimirescu
• P-ta Leul (aprox in fata corpului A din Fac. Electronica)
• Fac. de Medicina
• Fac. de Drept
• Cismigiu
• Universitate
• Mosilor/Carol I (aka Piata Latina)
• Scoala Iancului/Liceul Mihai Viteazu
• Iancului
• Sarafinesti (la est de Bd. Pierre de Coubertain)
• P-ta Delfinului (Bd. Chisinau)
• Morarilor/Bd. Basarabia/Ing. Costin Georgian
• Republica

Linia NE-SV (M7 scurta)

• P-ta Cremenita
• Teiul Doamnei
• Obor
• Mihai Eminescu
• Mosilor/Carol I (aka P-ta Latina)
• P-ta Unirii
• 11 Iunie
• P-ta Regina Maria
• P-ta Chirigiu
• Sebastian
• Garoafei (la est de Margeanului)
• Depoul Alexandria

Linia inelara (variatiune la M1 portiunea inelara + viitorul semiinel de sud)

• Basarab
• P-ta Victoriei
• Stefan cel Mare
• Spital Colentina
• Obor
• Iancului
• P-ta Muncii
• "Dristor"
• "Mihai Bravu"
• Sala Polivalenta/Palatul Copiilor
• Eroii Revolutiei
• Sebastian/Rahova
• Lira (Sebastian/13 Sept.)
• P-ta Leul
• Grozavesti
• Basarab

Si izocrona din mesajul de mai jos (Click pe imagine pentru marire):

Dar oare de ce treceau fostele comune integrate în 1950 în Oraşul Bucureşti ca fiind încă comune?  
E interesant că metroul de pe linia inelară urma să treacă pe sub Strada Avrig, nu pe sub Şos. Mihai Bravu!!!  
Mă întreb cum aveau de gând să sape pe sub casele din zona veche a oraşului?   Dacă era teren drept, se putea face, dar când mai e şi pantă...
După darea în folosinţă a linilor de metrou, cam adio tramvaie în Bucureşti   Observaţi şi ce idei de trasee de troleibuze (firobuze) ("titobuze") aveau.

DanCld wrote:
Epoca Dej + anii buni ai "tovarasului" au coincis cu perioada de boom economic global de dupa WW2, perioada terminata abrupt in 1973 odata cu prima criza a petrolului. In acei ani peste tot in Europa nivelul de trai a crescut accentuat, strazile s-au umplut de masini, s-au ridicat de la zero fabrici si cartiere rezidentiale noi si a crescut procentajul populatiei urbane raportate la rural. Ulterior a doua criza a petrolului (1979) si cresterea accentuata a dobanzilor la dolar pe fondul nevoii masive de finantare a economiilor emergente cu industrie dezvoltata pe ideea de "substitutie de importuri" si "petrol ieftin" au trimis tari precum Romania in incapacitate de plata. Nu cred ca un Dej teleportat in timp in 1980 ar fi putut sa evite prabusirea nivelului de trai sau ar fi "strans" mai putin "surubul".

Near topic: partea interesanta e ca generatiile statistice (baby boom, X, Y si Z) se "muleaza" aproape perfect peste aceste "epoci", generatia X fiind cea nascuta in perioada buna a comunismului (cei care au >35 de ani acum) iar generatia Y fiind cea nascuta in "obsedantul deceniu" (+/- niste ani).

Ce are una cu alta?
Crizele respective (1973-74 si 1979-1981)au lovit in primul rand economiile dezvoltate(nu era cazul Romaniei!)mult mai dur decat economiile mai putin dezvoltate, din simplu motiv ca o economie  precum a Germaniei e o mare consumatoare de energie, infinit mai multe masini decat in Romania anilor respectivi(deci mare consumatoare de produse din petrol)avand o industrie chimica uriasa (bazata tot pe petrol), etc, etc, etc. Nu o criza ruineaza o tara, din contra! In timpul crizei saltul tehnologic e imens, pentru ca toti lucreaza la eficienta! Romania comunista a fost lovita inca din anii 50 de 'sistem', de sistemul politic comunist, opus economiei libere, economiei de consum. E ca si cand am spune ca 'de aia' a ajuns Coreea de Nord in sapa de lemn(si asta inca din anii 60-70!) pentru ca au fost crize mondiale...Nu, in Coreea de Nord exista inca comunismul cel mai pur, incompatibil cu economia normala, ruinand in continuare o tara, un popor intreg...Pe scurt, comunismul a ruinat Romania si nu crizele economice mondiale
numai de bine!

Capitolul V din volumul 1 din acel proiect din 1953. Sper să mai vină şi altele în curând.

Şi capitolele VI "Organizarea şantierului şi utilajul pt. mecanizarea lucrărilor" şi Cap. VII "Arhitectura statiilor". Vă place ce am mai pus?  
Eu însă sunt supărat pe voi. Dacă împart un capitol în mai multe părţi (că, deh, uneori dacă îl pun întreg arhiva are peste 20 de M.B.) voi nu descărcaţi ambele fişiere de acelaşi număr de ori... primul fişier are un nr. mai mare de descrăcări  

Eu am observat un lucru interesant: viitoarea linie inelară urma s-o ia pe sub Str. Sebastian. Oare de ce, ţinând cont că în zona actualei Şos. Progresului (pe unde era calea ferată) - Şos. Viilor + Bd. Tudor Vladimirescu + Şos. Panaduri (lor) se afa o zonă industrială destul de veche - mai toate fabricile de acolo fuseseră fondate înainte de Primul Război Mondial!!!   : Fabrica de surogat de cafea (în speţă cicoare) a lui Franck Schone (viitoarea Fabrică de produse zaharoase "Cicoarea/Bucureşti"), Fabrica de uleu (Muntenia), Fabrica de bere "Bragadiru/Rahova", Uzinele "Vulcan", Fabrica de bomboane "Zamfirescu" de pe Str. Honzing (redenumită după 1948 Samuel Vulcan) (fabrica a fost comasată la I.I.S. Bucureşti), U.C.R. (Uzinele Chimice Române).
"Standard Electrica România/Electromganetica/Grigore Preoteasa/Electromagnetica" a fost fondată în 1930, fosta "Inox" era din perioada interbelică de asemenea (nu mai ştiu cum se numea atelierul original   ). Restul de fabrici din zonă tot din perioada interbelică erau.
Sau se gândeau că muncitorii vor fi prelulaţi numai cu tramvaiele şi eventual cu trenuri urbane?  

Buna! Am descoperit materialele tale, cu planurile metroului din 1953,  si mi se par foarte interesante. Am vazut insa ca lipsesc niste capitole, ai idee cum as putea sa le gasesc?

Mersi!

O să pun restul de capitole din volumul 1 zilele astea. Volumul 2 (pe care am reuşit în sfârşit să-l găsesc...) nu l-am scanat (mai puţin diagrama "Planul eşalonării lucrărilor construcţiei metroului în etapa 1-a").