Documentarul "Arhitectura si puterea"
despre "evolutia" arhitecturii in perioada comunista facut in '94. Pe langa imagini postapocaliptice apar pe alocuri vehicule RATB din perioada de atunci ('94).

http://www.vplay.ro/watch/aihbxvjw/

Atasez in continuare un fisier *.kmz ce contine imagini cu planurile cadastrale ale orasului din 1911. Imaginile au fost scalate si "georeferentiate" cu mare greutate, cautind repere comune cu imaginile actuale din Google Earth. E foarte interesant de vazut ce s-a mai pastrat de atunci si ce nu.
Iata o captura de ecran din zona Dealului Arsenalului, actuala "Casa a poporului"...:



Pentru a descifra mai bine numele strazilor, se poate regla transparenta din meniul dedicat.
Iata si fisierul arhiva continind fisierul *.kmz:


Imaginile puse acolo sint micsorate. Pentru cei care vor sa vada si mai in detaliu, avem si originalele aici:


Sursa: http://tramclub.org/viewtopic.php?t=4343

Are cineva planuri ale orasului din a doua jumatate a secolului XIX?
Ma intereseaza, in mod specific, cum arata dispunerea strazilor intre Universitate si Piata Victoriei, inainte si dupa "taierea" bulevardelor Lascar Catrgiu si Magheru/Balcescu.

Aici sint citeva informatii:

http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2011 ... borroczyn/

http://1.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/S ... c+prel.jpg

La ASE, pe gardul din Piata Romana, sunt afisate mai multe reproduceri care arata atmosfera Bucurestiului anilor 1880.

De unde vin numele cartierelor din Bucureşti. Ştiaţi că Militari era zona de instrucţie militară sau că în Vitan orăşenii îşi păşteau vitele?
Fie ne-am născut în ele, fie ne-au găzduit în anii facultăţii sau ne-au oferit un loc de muncă. Câţi dintre noi ne-am întrebat, însă, de unde provin denumirile cartierelor din Capitală, poveşti pe care poate doar istoricii le mai cunosc.

O istorie interesantă se găseşte în originea numelui cartierului Balta Albă. Povestea spune că aici se afla o Groapă de var unde, în vremea lui Caragea, se topeau cadavrele ciumaţilor. Când ploua, locul devenea o baltă.
Zona Berceni a fost denumită astfel datorită grofului Miklós Bercsényi. Se zice că o ceată de husari, condusă de groful Miklós Bercsényi, s-au oprit undeva la sud de Bucureşti, în drumul lor spre turci. Nu se ştie însă dacă au luat o pauză sau dacă au rămas aici de tot, însă cert este că de atunci acea zonă a fost botezată „Berceni“.
Cartierul Băneasa îşi trage denumirea de la nevasta banului Dimitrie Ghica.
Cotroceniul, unde în prezent se află sediul prezidenţial, se numeşte astfel de la regionalismul „a cotroci“, care înseamnă „a scotoci“, „a scormoni“.
Legenda cartierului Colentina spune că această denumire vine de la „colea-n-tină“, cu referire la locul baltit unde Matei basarab i-ar fi fugărit pe turci, într-o bătălie. O vreme s-a numit şi „Olintina“.
Depre zona Crângaşi, istoria spune că a existat cândva o prelungire din Codrul Vlăsiei, un crâng. Aici trăiau crângaşii.  
CartierulDămăroaia a fost, în trecut, moşia parcelată a boieroaiecei Maria Damaris.
În istoria numelor cartierelor bucureştene este menţionat şi un nume de doctor. Spiridon Kristofi (căruia i se mai zicea Spirea), a ridicat, în 1765, pe Dealul lupeştilor o biserică numită Spirea Veche. De aici şi denumirea „Dealul Spirii“.
„Dristor“ vine de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Meşterii piuari se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosită la fabricarea postavului şi dimiei. Piuarii fabricau «darste» şi pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviţei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanţă economică pentru târgul Bucureştilor.
Drumul Taberei se numeşte astfel datorită lui Tudor Vladimirescu, care, în 1821, intră în Bucureşti pe la vest şi îşi aşează aici tabăra de panduri.
Ferentariul, renumit astăzi pentru scandalurile din zonă, a primit unul dintre cele mai rafinate nume din Capitală, originea lui venind din latină, („Ferentarius“ – soldat din infanteria uşoară a legiunilor române). Unii spun că aici s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al ferentarilor, din oastea lui Mihai Viteazul.
Turcii şi-au pus şi ei amprenta pe Bucureşti. „Ghencea“ este un nume provenit din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică, Biserica Ghencei.
Denumirile „Floreasca“ şi „Giuleşti“ îşi au originile de la numele boierilor care au stăpânit locurile respective, Floreştii, şi, respectiv, de la proprietatea boierească a Juleştilor.
Strada Lipscani, una dintre cele mai tranzitate străzi de distracţie din Capitală, se numeşte astfel datorită negustorilor veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig, care se numeau Lipscani.
Despre cartierul Militari se spune că ar fi fost botezat aşa pentru că era zona de instrucţie militară şi unde o vreme a funcţionat „Pirotehnia Armatei“.
Oraşul Pantelimon, de la periferia Capitalei, îşi are numele după Mănăstirea Sfântul Pantelimon. În gracă „pan“ înseamnă „tot“, iar „éléïmon “ se traduce „milă“. Astfel, Panteleimon înseamnă „cel milostiv“ sau „întreg milostivul“.
Rahova, un alt cartier care şi-a „câştigat“ reputaţia de zonă de scandal, are un nume relativ noi şi vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate în amintirea Războiului de Independenţă: Calea Griviţei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor.
„Sălăjanul“ este de asemenea un nume nou şi are originea de la Leon Szilaghi, cunoscut şi ca Leontin Sălăjan.
Cartierul Titan îşi are denumirea de la fabrica de ciment „Titan“, construită la începutul secolului 20.
Despre Vitan, D. Papazoglu spune că „În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşunea“

Sursa: Adevarul.ro
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 9662.html#

Și despre cartierul meu, nimic???

După război, militarii care au luptat pe front (printre care și bunicul meu) au primit aici terenuri pe care să-și construiască case, iar cartierul s-a numit „Apărătorii Patriei”.

misterr wrote:
Și despre cartierul meu, nimic???

După război, militarii care au luptat pe front (printre care și bunicul meu) au primit aici terenuri pe care să-și construiască case, iar cartierul s-a numit „Apărătorii Patriei”.

Care razboi?

Al doilea, evident! Bunicul era născut în 1913, n-avea cum să lupte în primul... A răspuns de depozitul de muniție de la fortul Berceni (unul din forturile de pe linia de centură), deci după război, cînd a primit terenul pentru casă, nu s-a mutat prea departe. Acolo am copilărit și eu, a fost o casă frumoasă, cu grădină, vie, pomi fructiferi. Acum e un bloc acolo, a rămas doar teiul din fața casei (pe șos. Berceni)...

shoppy wrote:
Esti nostim, care proiectanti ? Aceia de demolau pe unde zicea ceasca sau aceia de proiectau cartiere cu 1 masina / 6 familii ca asa zicea ceasca ?

Aici sunt două posibilităţi :
1) Ai vorbit serios.
2) Ai vorbit neserios.
Ar trebui sa precizezi, pentru ca in caz ca ai vorbit serios postarea ta nu prea valoreaza mare lucru. Si o sa-ti spun si de ce. Am  destule exemple capitaliste unde proiectarea s-a facut in noaptea minţii de proiectanti capitalisti ce sunt ei.

Pai si ce este gresit din ce am scris eu?
Ceausescu vroia un oras de muncitori in care zi de zi muncitorii merg la uzina cu transportul in comun, aveam 1 masina / 6 familii iar in singura zi libera din saptamana se circula pe pare/impare(deci circula 1 masina / 12 familii)(iar in concediu se mergea cu trenul), ca sa nu ne amintim si de ratia de benzina de 20l / luna.
In ideea asta s-a incercat modificarea orasului, ca o fi iesit bine nu mai este important, dar proiectantii pentru asta lucrau, doar ca noi acuma(daca luam si pe cei din afara) avem undeva la 3 sau 4 masini / familie, de aceea este nostima azi ideea cu "nu va mai bagati voi ca nu intelegeti, lasati in pace proiectantii de cartiere ca aia erau de meserie si au facut treaba buna".

Pai aceea era viziunea vremii: transportul in comun = rege. Cand a trebuit sa se faca economie, a aparut ratia si paritatea. Nu voiai sa faca economie la autobuze (nu ca nu ar fi facut si acolo). Pare-mi-se ca acu nu ne mai place cu masina personala si vrem tot transport in comun. Eu cel putin vreau din tot sufletul sa pot merge la munca in conditii decente fara sa apelez la patru roti personale.

B-dul Unirii / P. Alba Iulia / Burebista & Decebal / Octavian Goga / Calea Dudesti / Calarasi.
Imensul cartier Balta Alba ( aprox 300.000 locuitori + 2 platforme industriale mari) nu avea legaturi firesti decât până in Inelul Principal. Dupa aceea...pauza. Daca stati sa va intrebati de ce M 1 dupa ce iese din cartier ( Statia Dristor 1 ) are acel traseu până in Piata Unirii, raspunsul e simplu : pentru ca nu avea prin alta parte pe unde să o << ieie >>
Asadar bulevardele mai sus mentionate au fost pe deplin justificate. Pentru cei care le contesta solutia e simpla : Hai sa lasam liberă numai o singura banda pe sens pentru bulevardele mai sus mentionate, sa vedem ce se intâmplă....
Si acum două proiecte pur capitaliste sa vedem ce si cum :
1) Neconcretizat :
PS : Catedrala ( conform scarii ) ar fi avut  in lungime  fix 100 m.   ( Catedrala nouă are 120 m ).                                                                                                                                    
                                                                                                                   
Si un proiect din pacate concretizat, o neghiobie patriciană intr-o  arie strict protejată.
2
Să vedem acum daca arhitrectii comunisti erau mai stupizi ca cei capitalisti.

Nu am zis ca erau prosti, am zis doar ca lucrau pe niste ipoteze care azi sunt total depasite, nici poporul nu mai traieste ca atuncea, nici uzinele nu mai sunt.