Un nou atac decisiv al ucrainenilor cu rachete HIMARS și Tochka-U în Luhansk / Au copleșit sistemele rusești: „Nu am putut recunoaște țintele”

Forțele armate ucrainene au lansat un atac masiv asupra orașului Luhansk, controlat de ruși și capitala regiunii autoproclamate Lugansk. Ucrainenii au folosit atât sistemul american de rachete, dar și rachete sovietice Tochka-U și au reușit să copleșească sistemele antiaeriene rusești, spun chiar rușii care notează că astfel de sisteme de apărare au fost și distruse în timpul atacului, potrivit TASS și Ria Novosti.
Potrivit agenției de presă rusă TASS, în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 23:50 (ora Moscovei), în apropiere de Luhansk au fost auzite o primă serie de explozii puternice, iar imediat după în nordul orașului s-au auzit mai multe sunete de explozii, cel mai probabil de la unele depozite de muniție țintite de ucraineni.

Vitali Kiselyov, ministrul adjunct de interne al Republicii Populare Lugansk, a declarat pentru TASS că ucrainenii au atacat cu rachete Tochka-U - trei rachete au fost trase la intervale de câteva secunde. „Forțele de apărare aeriană nu au putut recunoaște țintele, pentru că erau mai multe în același timp. Cel mai probabil, apărarea aeriană le-a luat drept una", a spus Kiselev.

Anterior, un corespondent RIA Novosti a raportat de la fața locului că cel puțin patru rachete antiaeriene au fost trase asupra țintelor aeriene de la vest de Lugansk. Potrivit canalului Telegram „Luganskinformtsentr”, o rachetă Tochka-U ar fi fost doborâtă.

Ucrainenii au lansat 9 rachete HIMARS spre Luhansk
În același timp ucrainenii au lansat un atac cu rachete HIMARS din zona Bahmut spre orașul Luhansk.
Andrey Marochko, un ofițer al Miliției Populare din LPR, a declarat pe canalul său Telegram potrivit TASS că „mai multe rachete ucrainene și-au atins ținta, cerul de deasupra Luhansk este controlat de forțele de rezervă”. Potrivit acestuia, forțele de securitate ucrainene au provocat o lovitură masivă asupra unității militare de apărare aeriană din Lugansk, care asigură securitatea orașului.
Reprezentanții LPR au raportat că bombardarea Luhansk a fost efectuată cu sistemul american de rachete cu lansare multiplă HIMARS. Forțele de securitate ucrainene ar fi lansat din direcția Bahmut nu mai pușin de nouă rachete spre Luhansk.
Loviturile de miercuri dimineața ale ucrainenilor în estul țării vin după ce cu o noapte înainte au reușit să dea o mare lovitură pe frontul de sud, în regiune Herson, acolo unde un mare depozit de muniții a fost aruncat în aer tocmai într-un atac similar cu rachete HIMARS.

Câte atacuri cu sistemele HIMARS au lansat ucrainenii

În ultimele două săptămâni, armata ucraineană a efectuat 16 lovituri asupra depozitelor de muniții și bazelor militare ruse de pe teritoriul ocupat de invadatori. Numai în această săptămână, alte două atacuri ar fi fost realizate cu sistemele HIMARS: asupra depozitului de muniție din Nova Khakova și, acum, în Lugansk.
Deși nu este clar dacă sistemele HIMARS au fost folosite în toate cazurile, serviciul ucrainean al BBC spune că precizia loviturilor indică faptul că acestea au fost responsabile.
„În ultimele 5-6 zile, au fost lovite mai mult de 10 depozite mari de artilerie și alte muniții, mai multe depozite de petrol, aproximativ 10 centre de comandă și aproximativ același număr de puncte de adunare a trupelor", a declarat fostul comandant al forţelor separatiste Girkin.

Statele Unite trimit mai multe sisteme HIMARS în Ucraina

Ministrul ucrainean al Apărării a declarat luni că sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) donate de Occident fac o diferență „uriașă" pe câmpul de luptă, după ce un oficial american de rang înalt a spus că administrația Biden va trimite încă patru HIMARS ca parte a unui pachet de armament în valoare de 400 de milioane de dolari.
Casa Albă a spus vineri că noul pachet de armament va include patru HIMARS suplimentare și mai multă muniție, ceea ce va ridica la 12 numărul total al acestor sisteme trimise în Ucraina.

Contraofensiva ucrainiana in Herson sustinuta cu HIMARS si tunurile frantuzesti e esentiala pentru deblocarea exporturilor cerealiere dinspre Odesa. Deocamdata un numar mic de nave stationate in larg la Sulina au fost redirectionate pe canalul Bastroe. MAE a transmis Ucrainei acceptul pentru tranzitarea bratului Chilia cu nave cerealiere.
Din milionul de oameni mobilizati de ucrainieni efectivele combatante apte de lupta sunt mai putin de 50%, restul sunt forte de aparare locala infuficient antrenate, dotate si experimentate pentru lupta de ofensiva pe front.
Cel mai ingrijorator lucru e treaba cu dronele iraniene dar chiar si asa rusii nu le vor putea utiliza imediat pentru ca inca nu stiu cum sa le manevreze.
Pana acum dronele au fost singurul capitol la care ucrainienii au fost net superiori rusilor…

Fanatik
Canalul Bâstroe, motiv de ceartă între România și Ucraina. Ce spunea Ion Iliescu în 2004: „Nu va degenera într-un conflict militar”
În cei 30 de ani de la obținerea independenței, Ucraina a avut parte de câteva conflicte cu țările vecine care puteau degenera. Printre ele se numără și diferendul cu România privind canalul Bâstroe, din Delta Dunării.
România este una dintre țările în care refugiații ucraineni, goniți de invazia rușilor, au fost primiți extraordinar și ajutați din toate puterile, și de autorități, și de oamenii simpli. În ultimele 12 zile, în România au intrat 261.445 de refugiați şi au ieşit 192.312, potrivit anunțului făcut luni de Poliția de Frontieră, ceea ce înseamnă că pe teritoriul țării noastre sunt în prezent circa 70.000 de ucraineni.
Și totuși, dacă ne ducem înapoi pe firul istoriei, am avut timp în cele trei decenii scurse de la obținerea independenței de către Ucraina să ne și certăm cu vecinii noștri. În context, cea mai spinoasă problemă apărută între noi și ucraineni a fost cea a Canalului Bâstroe.

Pregătirile pentru construirea canalului Bâstroe au demarat în octombrie 2001
Totul a început în 2004, când Ucraina a anunțat că a demarat construirea un canal de legătură între Dunăre și Marea Neagră, amplasat pe teritoriul ei, în Delta Dunării. Imediat, țara noastră a cerut stoparea acestui proiect, ”având în vedere că noua legătură de 10 kilometri dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării şi încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului”.
”Pregătirile pentru construirea canalului Bâstroe au demarat de fapt în octombrie 2001, o dată cu lărgirea porțiunii navigabile a cărei mărime s-a dublat, ajungând la aproape 6 metri.
Autoritățile ucrainene și-au motivat acțiunea prin reducerea cheltuielilor de navigare și a șomajului. Ministerul transporturilor de la Kiev afirma atunci ca trecerea navelor prin România aduce pierderi statului de peste un milion de dolari”, amintea presa în 2004 despre debutul problemelor în cazul Bâstroe.

Autoritățile internaționale au dat dreptate României
Conflictul a escaladat apoi, s-a ajuns la arbitrajul autorităților internaționale, iar în 2006 Comisia Economică a ONU a dat dreptate României şi a arătat că acest canal poate afecta unele specii de faună din Delta Dunării. În ciuda acestor avertismente oficiale, guvernul de la Kiev a inaugurat în 2007 canalul Bâstroe.

Președintele de atunci al României, Ion Iliescu, s-a implicat activ în acea dispută, anunțând totuși, pacifist, că diferendul ”nu va degenera într-un conflict militar”. ”O asemenea lucrare nu se poate face fără acordul partenerilor, fără să se analizeze consecinţele asupra mediului”, a avertizat atunci Ion Iliescu.

Interesant este faptul că, în timp ce construirea canalului a fost criticată de Departamentul de Stat american, Uniunea Europeană și majoritatea organizațiilor ecologiste la nivel mondial, ambasadorul Rusiei în Ucraina, Victor Cernomârdin, declara în 2004 că țara lui sprijină în totalitate proiectul guvernului de la Kiev.

Președintele Ucrainei: „Avem dreptul să construim acest canal și care e problema?”
În replică, Leonid Kucima, președintele Ucrainei, a declarat că nu există nici o problemă de mediu legată de canalul Bâstroe, ci doar interese politicie și economice din partea României. ”Am comandat studii de care s-au ocupat experții. Le punem la dispoziția celor interesați. Avem dreptul să construim acest canal și care e problema?”, afirma Kucima.

Nu e vorba de a draga Bastroe ci de a folosi bratul Chilia asa cum e el lasat de la mama natura
Bratul Chilia e frontiera de stat cu Romania, bratul Bastroe care se ramifica la nord din Chilia e apa ucrainiana si accesul nu se mai impiedica de birocratia noastra.

Un punct de vedere indian despre Marea Neagra



Si despre dronele iraniene

E posibila inarmarea unei armate ucrainiene de un milion de oameni?

De ce nu vor arabii sa sporeasca productia de petrol? Simplu, ca sa importe petrol rusesc la preturi de discount pe care apoi sa-l revanda la preturi occidentale!