Se va testa pe oameni un vaccin universal anti-bătrânețe în New York: https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04441047
(ei pretind că, în viitor, un bătrân vaccinat va rezista la fel de bine, la orice virus, ca un om tânăr)

Astăzi 460 de cazuri la 12555 de teste. Nici nu știi ce să mai crezi...
Și sunt 199 la Terapie Intensivă.

Raportarea la numarul de teste este gresita. Are fix atata relevanta pentru situatia la nivel national cata reprezentativitate pentru populatie are esantionul de testati. Daca toti testatii sunt din spitale, eventual SV si B, atunci ar reiesi un raport catastrofal. Daca toti sunt din sate izolate, am iesi pe primele locuri din lume la cat de bine am sta. Dar nu avem nici o informatie privind reprezentativitatea esantionului de testati, asa ca raportarea la el este pur si simplu gresita.

Va rog nu mai raportati cazurile la numar de testati, statistica de baza demonstreaza ca induceti idei gresite (fake news).

Revenind, 460 de cazuri la nivel national este mai mult decat dublul numarului in zilele in care s-a decis relaxarea masurilor. deci concluzia e ca stam FOARTE RAU.

Salt foarte mare de la o zi la alta: ieri au fost doar 321 de cazuri noi, azi 460.
Iar internati la ATI erau ieri 186, azi 199 este deja mult pentru doar 24 de ore.

Stam din ce in ce mai rau...

Mda, coronavirusul nu exista, sau este din cauza 5G...

291 de raportări pentru astăzi. Numărul celor de la ATI a ajuns la 217.

Foarte ciudate raportarile din worldometers.info!
Ucraina avea 386 pacienti la ATI, ieri 86. Rusia are 2300 in ATI de vreo 2 luni. Republica Moldova sta foarte rau la critici (469, 16.250 cazuri la o populatie de 4 milioane).

In principal, alea sunt raportarile WHO, deci oficiale...

Repet, raportarile sunt ale autoritatilor nationale, OMS doar le centralizeaza...

Se mai respectă masca / distanțarea / blablabla ?
( Întrebarea e retorică, a nu se răspunde direct  cu da sau nu ! )

URANUS wrote:
Foarte ciudate raportarile din worldometers.info!
Ucraina avea 386 pacienti la ATI, ieri 86.

Probabil ca 300 au trecut intr-o lume mai buna, fara dureri si suferinta...

https://www.google.com/amp/s/www.digi24.ro/amphtml/stiri/actualitate/date-in-premiera-despre-testele-covid-19-cine-sunt-persoanele-testate-si-cum-se-raporteaza-datele-1331934

Cine sunt persoanele testate pentru noul coronavirus? Întrebarea apare mai ales în rândul celor care sunt influenţaţi de mesajele care spun că testarea e făcută în funcţie de interesele autorităţilor şi că nu ar fi corectă. Astfel de mesaje vin chiar din partea unor persoane publice şi reuşesc să producă multă neîncredere. Este şi unul dintre motivele pentru care unii români nu mai respectă regulile de distanțare spun autorităţile. O echipă Digi24 a aflat răspunsul la această intrebare chiar de la cei care gestionează platforma in care sunt introduse toate datele despre COVID-19.

Prima întrebare este: cine sunt persoanele care sunt testate în România? Acestea sunt pacienţii care merg în spitale pentru a-şi tratata diferite afecțiuni, persoanele care au simptomele infecţiei şi sună la 112, cei care fac parte din anchetele epidemiologice în momentul în care este depistat un caz pozitiv sau un focar de infecţie, pacienţii cu simptome depistaţi de medicii de familie. În fiecare caz în parte, traseul pacientului este deja stabilit prin reguli bine puse la punct.

Adriana Pistol, director CNSCBT: Un cabinet de medicină de familie sau alte cabinete medicale, în situația în care depistează un caz suspect pe baza definiției de caz cu simptomatologia aferentă, aceștia au câteva lucruri de făcut: să izoleze pacientul imediat, să-i pună mască, să sune la 112 și să raporteze imediat un set minim de date la DSP. Totodată, pacientul va fi preluat cu ambulanța la spital, fiind pacient suspect.
Știm cu toții că și DSP recoltează probe, evident că intră în același sistem, DSP care recoltează probe în anumite focare, de exemplu, sau serviciile județene de ambulanță, și acolo se pot recolta probe pentru persoanele izolate la domiciliu, pentru persoanele care sună efectiv că au simptome, serviciul de ambulanță face și recoltare de probe, automat DSP județean va dirija aceste este probe către unul dintre laboratoarele pe care le are.

Dacă spitalul a primit un caz pozitiv, are și el obligația să introducă în platformă faptul că acest pacient a rămas spitalizat aici și evoluția pe care o are până la externare.

Platforma în care sunt raportate datele despre COVID este administrată de STS, tocmai pentru siguranţa informațiilor.

Cătălin Chirca – purtător de cuvânt al STS: Sistemul informatic este conexat cu baza de date de la Evidența Populației ca să fie asigurată corectiudinea datelor. Spre exemplu, dacă există o persoană introdusă în sistem, care deja a fost băgată pe baza CNP-ului, când se încearca reintroducerea acesteia, aplicația semnalează ca deja există persoana și astfel avem date corecte.

Nu toată lumea crede în corectitudinea lor, motiv pentru care au apărut acuzaţii de măsluire a cifrelor în funcţie de interes. Un lucru imposibil, ne explică şi specialiştii de la INSP.

Adriana Pistol, director CNSCBT: Cum poți să faci testul unei persoane când vrei tu și cum vrei tu? Aceia sunt oameni, sunt persoane care au sau nu niște simptome, care sunt incluse în categorii care trebuie testate și orice testare nu se poate face alergând cu poliția după unul, stai să-ți bag bățul în nas că azi trebuie să iasă mai multe teste. Este un scenariu mai mult decât științitifico-fantastic. Sau: ție nu-ți fac teste azi, poți să mori, poți să crăpi, că așa e regula. Este o inepție, mă scuzați. Oricine are un dram de rațiune - și sunt convinsă că poporul român e un popor rațional - nu cred că poate să creadă așa ceva.

Pentru a se asigura că datele sunt raportate corect de Direcţiile de sănătate publică şi spitale, INSP are 24 de ore din 24 o persoană care le supraveghează.

Adriana Pistol, director CNSCBT:

INSP monitorizează câte cazuri ar trebui să fie introduse și discută non-stop cu fiecare DSP, vezi că mai are 3 cazuri de introdus, mai ai 5 cazuri, de ce s-a făcut târziu și nu le-ai introds? În momentul în care ajunge proba în laborator, vedeți că trebuie să fie însoțită de formular, după care odată ce avem un rezultat validat de laborator, acesta se trimite pe mail în format pdf, parolat, către DSP și către noi în același mail.

În aplicaţia STS raportează date despre COVID laboratoarele de testare, Direcţiile de sănătate publică, spitalele si Poliţia de Frontieră.

În România au fost făcute până acum peste 720.000 de teste. Ţara noastră are o capacitate de peste 12.000 de teste pe zi în cele 115 laboratoare.

STUDIU Imunitatea la COVID-19 este probabil mai mare decât au arătat testele de anticorpi


Un studiu realizat de cercetători de la Institutul Karolinska şi Spitalul Universitar Karolinska din Suedia arată că multe persoane asimptomatice sau care prezintă simptome uşoare de COVID-19 beneficiază de o aşa-zisă imunitate mediată de celulele T în faţa noului coronavirus, chiar dacă testele lor de anticorpi au furnizat rezultate negative, informează site-ul prestigiosului institut suedez de cercetări medicale.

Potrivit cercetătorilor, acest fapt înseamnă că imunitatea publică (imunitatea colectivă, n.r.) este probabil mai mare în realitate decât cea sugerată de testele pentru anticorpi. Articolul cercetătorilor suedezi este disponibil spre consultare în regim de gratuitate pe platforma online bioRxiv şi a fost propus spre publicare unei reviste ştiinţifice.

„Celulele T sunt un tip de celule sangvine albe (limfocite, n.r.) care sunt specializate în recunoaşterea acelor celule infectate de un virus şi care reprezintă o parte esenţială a sistemului imunitar”, a explicat Marcus Bugget, profesor asistent la Centrul pentru medicină infecţioasă din cadrul Institutului Karolinska şi, totodată, unul dintre autorii principali ai acestui studiu.

„Analize avansate ne-au permis să cartografiem acum în detaliu reacţia celulelor T în timpul şi după infectarea cu COVID-19. Rezultatele noastre indică faptul că de aproape două ori mai mulţi oameni au dezvoltat imunitate prin intermediul celulelor T în comparaţie cu aceia în organismele cărora putem să detectăm anticorpi”, a adăugat cercetătorul suedez.

În acest studiu, cercetătorii au realizat analize imunologice pe eşantioane prelevate de la peste 200 de persoane, dintre care multe erau asimptomatice sau prezentau doar simptome uşoare de COVID-19. Studiul a inclus pacienţi internaţi la Spitalul Universitar Karolinska, dar şi alţi pacienţi şi membrii asimptomatici din familiile acestora, care au revenit la Stockholm după o vacanţă petrecută în Munţii Alpi în luna martie. Donatori sănătoşi care au donat sânge în 2019 şi în 2020 au alcătuit grupul de control şi au fost incluşi la rândul lor în acest studiu.

Imunitatea prin celule T la indivizii asimptomatici

Consultanta Soo Aleman şi colegii ei de la clinica de boli infecţioase din cadrul Spitalului Universitar Karolinska i-au monitorizat şi i-au testat pe pacienţii şi pe membrii familiilor lor de la începutul perioadei în care a apărut această maladie.

„O observaţie interesantă este aceea că nu doar indivizii care aveau o infectare verificată cu COVID-19 au demonstrat imunitate prin celule T, ci şi mulţi membri asimptomatici din familiile lor şi care au fost expuşi la noul virus. Mai mult de atât, aproximativ 30% dintre donatorii care au donat sânge în mai 2020 aveau celule T specifice infectării cu COVID-19, un procent care este mult mai mare decât au arătat testele precedente realizate pentru detectarea anticorpilor”, a precizat aceeaşi cercetătoare.

Reacţia celulelor T este conformă cu măsurătorile realizate după inocularea cu vaccinuri aprobate pentru alte virusuri. Pacienţii cu simptome severe de COVID-19 dezvoltă adeseori o puternică reacţie în rândul celulelor T şi o reacţie a anticorpilor. În cazul celor cu simptome uşoare nu a fost întotdeauna posibil să fie detectată reacţia stimulată de anticorpi, dar, în pofida acestui aspect, mulţi dintre ei au demonstrat o reacţie bazată pe celule T.

O veste foarte bună din perspectiva sănătăţii publice

„Rezultatele noastre arată că imunitatea publică la COVID-19 este probabil considerabil mai mare decât au sugerat testele pentru anticorpi”, a declarat profesorul Hans-Gustaf Ljunggren de la Centrul pentru Medicină Infecţioasă din cadrul Institutului Karolinska şi coautor al studiului. „Dacă aşa stau lucrurile, atunci aceasta este, bineînţeles, o veste foarte bună din perspectiva sănătăţii publice”, a adăugat el.

Analizele pe celule T sunt mai complicate şi mai greu de realizat decât testele de anticorpi şi, din acest motiv, ele sunt efectuate doar în laboratoare specializate, precum cel aflat la Centrul pentru Medicină Infecţioasă din cadrul Institutului Karolinska.

„Studii mai mari şi mai îndelungate trebuie de acum să fie realizate atât pe celule T, cât şi pe anticorpi, pentru a înţelege cât de lungă va fi imunitatea şi cum sunt legate între ele aceste componente diferite ale imunităţii la COVID-19”, a explicat Marcus Buggert.

Studiul a fost finanţat de Knut and Alice Wallenberg Foundation, Nordstjernan AB, Consiliul de Cercetare al Suediei, Institutul Karolinska, Societatea Suedeză pentru Cercetări Medicale, Jeansson Foundations, Ake Wiberg Foundation, Societatea Suedeză de Medicină, Societatea Suedeză Oncologică, Swedish Childhood Cancer Foundation, Magnus Bergvall Foundation, Hedlung Foundation, Lars Hierta Foundation, fundaţia Medicii Suedezi împotriva SIDA, Jonas Soderquist Foundation, Clas Groschinsky Memorial Foundation şi Wellcome Trust.

Autorii studiului nu se află în situaţia unor conflicte de interese şi nu au înregistrate pe numele lor patente care să fie asociate cu rezultatele acestei cercetări.

Cercetatorii de la Institutul Karolinska şi Spitalul Universitar Karolinska nu s-au confruntat cu un astfel de dezmat pe ”lamela”! La noi, a devenit ”dolce far niente” si sa nu va mire ca ”luam culori” invers vazute in ROGVAIV  si vom sta acasa, ”priponiti”, in asta vara, din cauza indolentei colective!!