In privinta personalului feroviar din Republica Moldova , dupa 1991, se inregistreaza schimbari negative, prin:

-Inrautatirea si degradarea conditiilor de munca si de viata a acestuia, pe fondul scaderii accentuate a nivelului de trai din Republica Moldova

-Pierderea statutului socio-profesional special de dinainte de 1991

-Neachitarea la timp a salariilor si a altor drepturi de catre administratia CFM. In martie 2017 suma salariilor restante si neachitate de catre administratia CFM catre proprii angajati era de 130 milioane lei moldovenesti.

-Gradul ridicat de imbatranire a personalului CFM si imposibilitatea cvasi-generala de atragere a persoanelor tinere spre acest sector de activitate

-Coruptia care este prezenta inclusiv in randurile personalului CFM, a liderilor de sindicat, etc.

-Toate instructiile tehnice si de serviciu de la CFM sunt inca in mare parte in limba rusa, iar o mare parte din personalul CFM (atat tehnico-operativ cat si tesa si administrativ) nu cunoastea inca limba romana.


Liderul „Federatiei Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova” este Ion Zaporojan.



    Mentionez si cateva aspecte administrative si organizatorice privind CFM.

     Spre deosebire de traficul de calatori (care nu aduce profit) cel de marfa (in special de tranzit) aduce ceva profit pentru CFM. Traficul feroviar de marfa pe reteaua CFM este dominat de urmatoarele categorii de produse: carbuni, produse petroliere, masini-unelte, produse chimice (la import) si ciment, unele materiale de constructii, produse agricole (la export).

    Potrivit presei de la Chisinau, in anul 1999, o obscura companie elvetiana (care, dupa cum spun „gurile rele”, ar fi fost protejata de fiul presedintelui de atunci a Republicii Moldova, Petru Lucinski), s-a oferit sa privatizeze CFM. Afacerea insa nu s-a perfectat, datorita faptului ca aceasta firma elvetiana oferea un pret mult prea mic, oferindu-se sa cumpere numai transportul feroviar de marfa, lasandu-l pe cel de calatori in seama statului.

   Dupa 2000, se pare ca situatia CFM este intr-o usoara imbunatatire, obtinandu-se si ceva profit.

  Din punct de vedere economico-financiar, Curtea de Conturi din Republica Moldova a constatat ca in anul 2015, CFM a inregistrat pierderi in valoare de 252 milioane lei moldovenesti, iar in anul 2016 CFM a inregistrat pierderi de peste 200 milioane lei moldovenesti.



Intr-un articol din ziarul „Timpul” din Republica Moldova se mentioneaza urmatoarele despre situatia CFM:
„Calea Ferată din Moldova este în prag de FALIMENT. A înregistrat pierderi de 700 milioane de lei
Întreprinderea "Calea Ferată din Moldova" este în prag de faliment. Instituţia are pierderi de 700 de milioane de lei pentru serviciul de transport de pasageri. Potrivit Ministerului Economiei şi Infrastructurii, în ultimii ani, fluxul de călători s-a redus cu până 60 la sută. Totodată, în ultimii trei ani, din contul transportului de mărfuri au fost acumulate doar 200 de milioane de lei.
 "Începând cu anul 2014 calea ferată a înregistrat pierderi- 260 milioane de lei, 2015- 250 de milioane de lei, şi din motiv că au fost scoase anumite rute pe anumnite segmente de cale ferată, în 2016 s-au înregistrat 150-160 milioane de lei", a spus şeful serviciului transport feroviar, Valentin Toncoglaz.
 Pierderile sunt generate din cauza faptului că majoritatea celor care optează pentru transportul feroviar sunt angajaţi ai CFM şi persoane care au abonamente pentru călătorie gratuită.
 "La ziua de ieri dacă să luăm aşa, la trenul Chişinău - Ungheni, au fost vândute 22 de bilete. Plus acolo pe linie acolo s-au mai taxat, 20-30 de călători. Din 260 de locuri care este la momentul actual", a declarat şeful Gării Chişinău, Mihai Rusoi.
 Pentru trenul care circulă pe linia Chişinău-Ungheni, zilnic, sunt vândute, în medie, 30 la sută din bilete. Tichetele de două ori mai ieftine decât cele de la autobuz sau microbuz îi determină pe puţinii călători să aleagă acest mijloc de transport.
 "Fiecare gândeşte în felul lui, cum e mai convenabil pentru dânsul. Din partea mea mie îmi este mai convenabil şi vremea, şi plata".
 "La rutieră cum nu ai da e mai mult. Trenul e confortabil e rapid nu-i populaţie".
 Un bilet la microbuzul care circulă pe ruta Chişinău-Ungheni costă 52 de lei, iar la tren preţul variază între 27 şi 49 de lei. Întreprinderea de Stat "Calea Ferată" operează 6 garnituri de transportare a pasagerilor, care circulă pe cinci linii naţionale”.

La nivelul anului 2017, totalul datoriilor CFM se ridica la suma de 600 milioane lei moldovenesti.


Conform „Mersului trenurilor CFM valabil in perioada 13 decembrie 2015- 26 martie 2016”, din Chisinau circulau un numar de trenuri internationale de calatori, astfel:

-3 perechi/zi trenuri Chisinau- Moscova (doua perechi a CFM via Valcinet si o pereche a RZD via Kuciurgan)

-O pereche/zi a CFM Chisinau- Bucuresti Nord (astazi are doar 6 vagoane)

-O pereche/zi (circula in zile pare/impare) Chisinau- Sankt Petersburg (cu vagon direct pentru Minsk Pass)(via Valcinet)

-O pereche/zi Chisinau- Odessa (circula numai in zilele de luni, vineri, sambata si duminica)(via Kuciurgan)

-O pereche/zi tren automotor Chisinau- Socola (circula numai in zilele de vineri, sambata si duminica).


De asemenea, exista si doua perechi/zi trenuri CFR Iasi- Ungheni Moldova (introduse din mai 1998)

Din mai 1998 pana in decembrie 2009 a existat si o pereche/zi tren Falciu- Prut 2 a CFM (era compus dintr-o locomotiva Chme3 si un singur vagon-salon).



Conform „Mersului trenurilor valabil in perioada decembrie 2016- mai 2017”, nu circula trenuri de calatori pe urmatoarele rute a CFM:

-Secureni- Ocnita
-Rediul Mare- Bratuseni/Cupcina
-Rautel- Glodeni
-Rogojeni- Mateuti
-Tighina 2- Tighina 1- Cainari
-Basarabeasca- Abaclia- Etulia-Frecatei
-Reni Vest- Giurgiulesti- Galati Larga Grupa B
-Abaclia- Prut 1- Prut 2- Block Post nr.8- Falciu
-Block Post nr. 8- Cahul- Giurgiulesti

Pe celelalte rute a CFM circula extrem de putine trenuri de calatori in trafic intern (cca doua-trei perechi/zi).


VConform „Mersului trenurilor CFR valabil pe anul 2018”, trenul international „Prietenia”, care circula pe ruta Bucuresti Nord- Bacau- Iasi- Nicolina- Chisinau, parcurge acest traseu in 13 h si 47 minute, inclusiv cu opriri mai lungi in: Iasi (20 minute, pentru schimbarea locomotivei), HM Ungheni-Prut (50 minute, pentru controlul vamal si al documentelor) si Ungheni (2 h si 10 minute, pentru: controlul vamal si al documentelor, schimbarea locomotivei si a boghiurilor vagoanelor). Astazi acest tren are numai 6 vagoane (de dormit, a CFM).

 
 In 1988/1989 trenul international „Romania Express” (care atunci circula pe ruta Bucuresti Nord- Bacau- Iasi- Nicolina- HM Ungheni Prut- Ungheni URSS- Chisinau- Tighina 2- Tiraspol- Rozdelnaja 1- Zhmerynka- Kiev Pass- Moskva Kievskaya), parcurgea distanta Bucuresti Nord- Chisinau in 12 h si 54 minute, cu opriri mai lungi in: Iasi (15 minute, pentru schimbarea locomotivei), Nicolina (58 minute, pentru controlul vamal si al documentelor ), Ungheni URSS (doua ore, pentru: controlul vamal si al documentelor, schimbarea locomotivei si a boghiurilor vagoanelor).

 Atunci trenul international „Romania Express” aveea (conform unui livret din anul 1984) 15  vagoane: 9 vagoane de dormit SZD Bucuresti Nord- Moskwa , doua vagoane de dormit SZD Bucuresti Nord- Kiev, un vagon de dormit SZD Bucuresti Nord- Kiev si doua vagoane de clasa CFR Bucuresti Nord- Ungheni URSS.


 In partea de nord a Basarabiei si in nordul Bucovinei, pe caile ferate administrate de Ucraina UZ, nu circula trenuri de calatori pe urmatoarele trasee:
-Romancauti (Romancovtsi)- Novodnistrovsk
-Zastavna- Ocna Bucovinei (Vikno)


In zona asa-zisei „Transnistrii”, nu circula trenuri de calatori pe rutele:
-Kuciurgan- Livada- Crasnoe
-Mateuti- Rabnita- Colbasna


   In anul 2002 in cadrul CFM este infiintat un compartiment de medicina muncii si are loc primul Congres al sindicatelor feroviarilor din Moldova.

   In anul 2004 este inaugurat la Balti un bloc cu 40 de apartamente iar la Chsinau sectia 3 a unui bloc cu 132 apartamente pentru lucratorii feroviari.

  In anul 2007, cu ocazia Zilelor feroviarului, 1200 de insotitori de vagoane primesc uniforme noi si este creat Consiliul Administrativ a CFM.

  In anul 2008 are loc a treia Spartachiata a CFM si festivalul creatiei artistilor amatori.

  In anul 2010 este repus in circulatie trenul de calatori Chisinau- Tiraspol- Razdelnaja- Odessa.

  In anul 2004, ca urmare a ocuparii prin forta de catre separatistii transnistreni a statiilor de cale ferata Tighina-1 si Tighina-2, autoritatile CFM sunt nevoite sa infiinteze o noua „statie” in municipiul Tighina- denumita „Tighina-3”, care este utilizata ca si statie terminus pentru trenurile CFM curse locale de pe ruta Chisinau- Tighina.

Alte structuri si dotari speciale in cadrul CFM sunt:

-9 statii cu „autofinantare”: Ocnita, Balti-Slobozia, Rabnita, Ungheni, Chisinau, Tighina-2, Tiraspol, Basarabeasca, Giurgiulesti)

-„Gara statiei feroviare Chisinau”

-Directia de deservire a calatorilor

-„Liniile ferate de incarcare-descarcare din statia Chisinau”

-Centrul Informativ de calcul

-Serviciul de mentenanta „Jeldorsnab”

-Serviciul pazei militarizate

-6 spitale si unitati medicale a CFM („Spitalul feroviar de circumscriptie Balti”, „Ambulatoriu statiei Basarabeasca”, „Ambulatoriu de linie a statiei Ungheni”, „Ambulatoriu statiei Ocnita”, „Spitalul feroviar Tighina” si „Spitalul clinic central feroviar Chisinau”. Din noiembrie 2017 toate aceste 6 unitati medicale sunt trecute din subordinea Ministerului Economiei si Infrastructurii in cea a Ministerului Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale)

-Sanatoriul din Chisinau si 3 baze de odihna in „oraselul” Vadu lui Voda

-Unele blocuri de locuinte pentru angajatii CFM si familiile acestora

-Cantine

-Case de cultura si alte dotari cultural-recreative

-Redactia ziarului „Feroviarul Moldovei”

-Muzeul CFM din Chisinau

-Alte dotari si anexe a CFM


In 2018, pe caile ferate din Republica Moldova s-au transportat doar 4.000.000 tone de marfa anual (fata de 22.000.000 tone de marfa la inceputul anilor 90), respectiv doar 1.800.000 calatori anual (fata de 18.000.000 calatori anual la inceputul anilor 90).

Astfel, astazi, transportul feroviar detine o cota de piata de doar 2%, din transportul de pasageri din Republica Moldova.

In 2017 este elaborata „Conceptia de restructurare a sectorului feroviar din RM”, dar si „Planul investitional pentru dezvoltarea caii ferate din Republica Moldova” (adoptat in 2014 , in care se prevede, ca in perioada 2014- 2018, CFM va „repara capital” peste 360 km cale ferata, va cumpara cel putin 10 locomotive si 800 vagoane noi).

Din pacate, in lipsa asigurarii finantarii necesare, aceste planuri si proiecte au ramas doar pe hartie.


In fine, un alt aspect negativ de dupa 1991 din sectorul transportului feroviar al RM, este pierderea statutului special socio-profesional de care se bucurau lucratorii feroviari inainte de 1991, fiind inclusiv cazuri cand acestia nu si-au incasat salariile cu lunile.


In 2014 este semnat un acord cu „Banca Europeana pentru reconstructie si dezvoltare”, pentru acordarea unui credit pentru modernizarea retelei feroviare din Republica Moldova.

In 2016 este semnat un acord de imprumut cu „Banca Europeana de Investitii”.

Suma totala a acestor credite si imprumuturi se ridica la 100 milioane euro, pentru restructurarea si modernizarea CFM.

Insa, din cauza neindeplinirii de catre autoritatile din Republica Moldova a unor conditii impuse de aceste banci (inclusiv modificari legislative) , aceste credite si imprumuturi nu au mai fost acordate pana azi!

Unele din aceste conditii impun si divizarea sectorului feroviar din RM (prin creearea de companii separate, pentru infrastructura feroviara, transport feroviar de marfuri si transport feroviar de calatori), dar si liberalizarea pietii de transport feroviar din RM, prin permiterea accesului pe reteaua feroviara din RM a unor operatori privati de transport feroviar.

In prezent, CFM are 12.292 angajati, varsta medie a acestora fiind de 50 de ani.

In prezent, organizarea CFM este:

-Iurie Topala (Director-General, Administrator),

-Nicolae Barbascumpa (Prim-vice Director general Interimar, pentru Trafic si Comert)

-Serghei Tomsa (vice-director general, pentru Tehnica Si Dezvoltare, Inginer-sef)

-Vladimir Dolgopolov (vice-director general, Seful Serviciului pentru Securitatea Circulatiei Trenurilor)

-Profir Iuncu (vice-director general, pentru Regim siSecuritatea Economica)

-Emil Fiodorov (Consilierul directorului general)
 
Membrii Consiliului Tehnico-Economic a CFM:
  -Ilie Turcan (presedintele consiliului)
  -Nicolae Barbascumpa
  -Serghei Tomsa
  -Ivan Vasilachi (Seful Serviciului parc de locomotive siVagoane)
  -Oleg Potirniche (Sef serviciu juridic)
  -Lidia Gutium (sefa serviciului economico-financiar)
   -Marina Kniazeva (sefa serviciului statistic)
   -Pantelei Visan (Presedintele sindicatului feroviarilor Din Moldova)




Serviciile CFM sunt:

-Serviciul pentru securitatea circulatiei trenurilor
(cuprinde: Serviciul Trafic, Serviciul de incarcare Si operatiuni comerciale, Serviciul Parc de locomotive, Serviciul parc de vagoane, Serviciul Calatori, Serviciul
De intretinerea caii, Serviciul de semnalizare si telecomunicatii, Serviciul de alimentare cu energie electrica, Serviciul Financiar-Economic, Serviciul Statistic, Serviciul Constructii capitale, Serviciul Tehnic, Serviciul Juridic si Serviciul Relatii Internationale)
   
-Serviciul Special

-Serviciul Securitate Economica (cuprinde: Serviciul de cadre, Serviciul Control si Revizii, Serviciul Tarife de Incarcare, si Serviciul Protectia Muncii)
   
-Sectia Intai (cuprinde: Anticamera directorului general al CFM,  Sectia Administrativa, Secretariatul directorului General al CFM, Centrul Informativ de calcul)
   
-Redactia revistei „Feroviarul Moldovei”
   
-Biblioteca feroviara a CFM
   
-Serviciul de mentenanta „Jeldorsnab”
   
-Serviciul pazei militarizate
   
-Serviciul Medico-Sanitar
   
-Centrul Tehnologic de prelucrare documente de transport.

   Alte subunitati a CFM sunt:
-Statii de cale ferata cu autofinantare (Balti, Rabnita, Ungheni, Chisinau, Tighina, Tiraspol, Basarabeasca, Giurgiulesti)
-Gara statiei feroviare Chisinau
-Directia de deservire a calatorilor Chisinau
-Depouri de locomotive si automotoare (Balti-Slobozia, Chisinau, Tighina 1, Basarabeasca si Ungheni)
-Depoul de vagoane de calatori: Chisinau, Balti-Slobozia.
-Depoul de marfuri Basarabeasca
-Depoul de vagoane frigorifice Basarabeasca
-Liniile de cale ferata- intretinere linii (in Ocnita, Balti-Slobozia, Chisinau, Tighina 1, Basarabeasca)
-Plantatii de protectie de-a lungul liniilor Chisinau
-Statiile de masini de cale- intretinere (Rautel, Tighina 1)
-Liniile ferate de incarcare-descarcare Chisinau
-Liniile de semnalizare si telecomunicatii- intretinere
 (in Balti-Slobozia, Chisinau, Basarabeasca)
-Liniile de alimentare cu curent electric
  (idem)
-Liniile de constructii civile
   (idem)
-Centrul Informativ de Calcul
-Serviciul de mentenanta „Jeldorsnab”
-Serviciul pazei militarizate

  In prezent, CFM are 90 de statii de cale ferata (din care 56 deschise pentru traficul de marfuri), si este membra in autoritatile feroviare europene: OCCF, SERG si in „Consiliul pentru transporturi feroviare al tarilor membre CSI”.

 Exista si un tren automotor „D2”, transformat, care este „trenul prezidential” al Moldovei (depoul Chisinau).

In privinta cailor ferate din actuala Republica Moldova (fara cele situate in zona de la est de raul Nistru), problemele si divergentele politice de la Chisinau afecteaza si situatia cailor ferate din actuala Republica Moldova!

  Pana când la Chisinau nu va exista un guvern si o majoritate parlamentara, cu o optiune clara si ferma pro-unionista si pro-europeana, nu va putea exista o perspectiva reala de modernizare, dezvoltare si o apropiere si colaborare cat mai stransa intre caile ferate din actuala Republica Moldova si cele din Romania in special si din UE in general.

 Din aceasta perspectiva, principalele probleme cu care se confrunta astazi CFM sunt:


  a. In primul rand, din pacate, la CFM se utilizeaza in continuuare sistemul de standarte sovietice GOST!
    Astfel, in activitatea tehnica si administrativa a CFM, se utilizeaza inca, pe scara larga, fisele tehnice a OSJD (e adevarat ca o parte din ele au fost actualizate pentru a fi asemanatoare cu fisele tehnice a UIC), iar aspectele care nu sunt reglementate prin fisele OSJD , sunt reglementate prin standardele GOST.
   Insa, in UE (si implicit in Romania), pentru reglementarea activitatii feroviare, se utilizeaza cu totul alte standarde, si in primul rand acele Specificatii Tehnice de Interoperabilitate.
  Astfel, prima urgenta a CFM ar trebui sa fie adoptarea acestor Specificatii Tehnice de Interoperabilitate (prescurtat STI-uri)

  b. Instruirea personalului CFM, pentru utilizarea numai a limbii romane, atat in activitatea tehnico-operativa, cat si in cea administrativa.

  c.Reglementarea situatiei cailor ferate care traverseaza de mai multe ori frontiera dintre Ucraina si Republica Moldova. Pentru usurarea administrarii acestor linii, a activitatii tehnice si operative legate de exploadarea lor, dar si pentru eliminarea formalitatilor birocratice si vamale legate de aceste linii, ar trebui realizat un acord intre CFM si UZ, astfel

-Linia ferata Basarabeasca- Etulia- Reni Est- Reni Vest- Giurgiulesti- Galati Larga Grupa B, sa fie administrata de CFM

-Linia ferata Larga- Medveja- Lipcani- Criva- Mamaliga, sa fie administrata de UZ.

Tinand cont de actuala situatie geopolitica a Ucrainei, cred ca un asemenea acord intre CFM si UZ s-ar putea realiza.


  d. Starea actuala a retei feroviara a CFM este una mai mult decat precara!

Acest lucru se datoreaza mai multor factori, dar in primul rand datorita modului in care au fost proiectate si construite caile ferate din Basarabia in secolul 19.
Astfel, din motive necunoscute, antreprenorii rusi de atunci au evitat sa execute lucrarile de arta necesare (viaducte, tunele, consolidari de teren, etc), preferand- pe multe linii- sa execute linii foarte serpuite, cu curbe stranse si rampe mari, ceea ce in mod evident reduce drastic viteza de deplasare si tonajul trenurilor.

 Astfel, astazi un tren cursa local (echivalentul unui tren regio din Romania) parcurge distanta Ungheni- Balti Slobozia, de 85 km, in cca 3 ore!

  Un exemplul de traseu executat prost, cu linie serpuita si curbe dese si stranse, din reteaua CFM, este cel cuprins intre statia Ghindesti si statia Soldanesti, de pe linia ferata Balti Slobozia- Mateuti.
  Acest sector ar trebui reconstruit in totalitate, pe un nou amplasament, cat mai drept cu putina- astfel- din statia Ghindesti sa se indrepte spre sud-est, sa traverseze soseaua M2 inainte de intersectia acesteia cu soseaua R13, apoi sa treaca pe la sud de satele Pohoarna, Cotiujenii Mari, pe la nord de satul Oliscani, si sa se uneasca cu actualul traseu in statia Soldanesti.
Acest lucru ar duce la desfiintarea actualelor statii Tira, Rogojeni, Unchitesti si Cobalea.


  Practic intreaga retea a CFM ar trebui reconstruita, aproape de la 0! In multe cazuri liniile ar trebui reconstruite pe alte amplasamente, pe trasee cat mai drepte cu putinta, cu raze in curbe mai mari si cu rampe cat mai mici.
  Datorita faptului ca in unele locuri se manifesta alunecari de terenuri sau sunt zone mlastinoase ori usor inundabile, ar fi necesara, in acele zone, si realizarea unor ample lucrari de consolidare a solului, protectie sau stabilizare a versantilor ori lucrari de desecari.


 

   
 Totusi, in ultimii ani, au aparut unele proiecte de modernizare a retelei CFM.

  Conform unui articol din ziarul Timpul de la Chisinau, din noiembrie 2016, guvernul de la Chisinau a aprobat și a decis să prezinte Parlamentului proiectul de lege pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) privind construcţia şi reabilitarea infrastructurii feroviare și achiziția materialului rulant. Contractul a fost semnat în septembrie 2016 şi prevede alocarea finanţării în sumă totală de 52,5 milioane de euro, informează MOLDPRES.
 Ministerul Transportului și Infrastructurii Drumurilor precizează că din banii europeni vor fi achiziţionate 11 locomotive diesel de linie principală, care pot fi utilizate, atît pentru transportul pasagerilor, cît şi a mărfurilor. BEI va finanța, de asemenea, reabilitarea infrastructurii feroviare din Republica Moldova. Potrivit documentului, lucrările de reabilitare vor fi efectuate în baza unui studiu de fezabilitate și urmează să fie concentrate asupra principalelor coridoare feroviare ale ţării: Tighina 2 – Chişinău – Ungheni – Bălţi Slobozia– Ocniţa şi Tighina 2 – Basarabeasca – Etulia – Giurgiuleşti.
 Obiectivul proiectului este de a crea un sistem de transport feroviar eficient care ar susține necesitățile cetățenilor pentru mobilitate și care ar facilita comerțul pe piața internă și pe piețele externe în condițiile creșterii rolului Căii Ferate din Moldova în tranzitul internațional de marfă.
 In decembrie 2016, În baza proiectului susţinut financiar de BERD, BEI şi UE, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” anunţă licitaţia pentru procurarea locomotivelor marfare. La licitaţie pot participa nu doar companiile din ţară.
 Concursul este anunţat pentru cumpărarea a 12-15 locomotive marfare noi şi reabilitarea depoului de locomotive din Basarabeasca. Pentru a exclude factorul uman la luarea deciziilor, licitaţia va avea loc exclusiv în format electronic. Programul elaborat de specialiştii europeni din domeniul IT este menit să creeze condiţii optime pentru desfăşurarea transparentă şi obiectivă a licitaţiei.
 Pentru implementarea Proiectului de restructurare şi reorganizare, CFM a contractat un credit de la BERD în mărime de 50 mln euro. Proiectul va fi co-finanţat de Banca Europeană pentru Investiţii, cu 52,5 mln euro, iar Uniunea Europeană, prin Fondul de Investiţii de Vecinătate, va oferi un grant în valoare de cinci milioane de euro.
 Proiectul are ca scop achiziţionarea de locomotive magistrale, reabilitarea infrastructurii de cale ferată, implementarea sistemului informaţional de management energetic al CFM şi reformarea concomitentă a întregului sector feroviar.
 Sursa- articol din ziarul Timpul.
 Din pacate insa, datorita faptului ca la CFM se utilizeaza inca standardele GOST, la licitatie au participat numai firme care produc locomotive noi adaptate acestor standarde! Astfel, din pacate, pana când vom vedea pe reteaua CFM o locomotiva diesel noua produsa de firme europene consacrate- precum locomotivele Siemens-Vectron, Bombardier-Traxx , Alstom-Prima, sau de ce nu- o locomotiva diesel noua produsa in Romania, va mai trebui sa treaca timp!


  In decembrie 2016 este adusa in Republica Moldova o locomotiva diesel noua, de tipul  TE-33A-9999.
  Locomotiva e adusa pentru testare si probe pe profilul Caii Ferate din Moldova, si instruirea mecanicilor!
  Principalele sale caracteristici tehnice sunt- locomotiva diesel noua, pe 6 osii, bicabina, echipata cu motor diesel tip GEVO cu 12 cilindri, viteza maxima 120 km/h, produsa incepand din anul 2009.
  Este produsa de firma din Kazahstan  JSC-Lokomotiv, sub licenta americana a firmei General-Electric-Transportation, si este utilizata in Kazahstan. Kirkistan, Tadjikistan, Turkmenistan si Mongolia.


   In fine, amintesc si de „Muzeul de Istorie a CFM”, situat in Chisinau, pe strada Decebal, nr. 2, in incinta „Palatului de cultura a feroviarilor”.                        Intrarea este gratuita, iar numarul de telefon este: 00373022834619.

Statiile si haltele de pe reteaua feroviara din Republica Moldova (liniile aflate pe teritoriul controlat de guvernul de la Chisinau)


1. Linia Mamaliga (statie de frontiera UZ)/ Criva (statie de frontiera CFM)- Larga CFM/UZ (statie de frontiera si nod feroviar)- Romancovti- Secureni (statie de frontiera UZ/CFM)- Ocnita- Valcinet (statie de frontiera CFM)- Mohyliv Podilskyi (statie de frontiera UZ)(Linie larga simpla):

  Mamaliga UZ, Criva CFM, Halta Km 69 h , statia Lipcani (deserveste o baza de receptie a cerealelor si un depozit de produse petroliere), Halta Medveja h (in Ucraina), Halta Varticovti h (in Ucraina), statia Larga (in Ucraina, nod feroviar), statia Burdiug (in Ucraina), statia Ivanovti (in Ucraina), statia Vascauti (in Ucraina; in trecut de aici se ramifica o cale ferata industriala ce deservea fabrica de zahar din Briceni), statia Romancovti (in Ucraina; de aici se ramifica o cale ferata spre Novodnistrovsk), Secureni (statie de frontiera UZ/CFM), statia Ocnita (nod feroviar; are cca 5 linii, instalatie CED), statia Barnova, statia Garbova, statia Naslavcea, Halta KM 193 h, statia Verejeni, Halta KM 202 h., statia de frontiera Valcinet CFM (deserveste: un depozit de produse petroliere, "Combinatul de constructii de locuinte", Uzina "Remdetal" si "Srl Ulei Nord"), statia de frontiera  Mohyliv Podilskyi  UZ.



2. Linia Balti Slobozia- Rediul Mare- Ocnita (linie larga simpla)

  -Statia Balti-Slobozia. Nod feroviar. Instalatie CED.
 
  -Halta Pelinia h.
   *Fosta statie cu doua linii.

  -Halta KM 101 h.

  -Statia Sofia. Instalatie CED. 4 linii.

  -Halta KM 113 h.

  -Statia Drochia.  Instalatie CED. 6 linii. Deserveste "oraselul" (centru raional) Drochia. Prin linii industriale deserveste: Fabrica de zahar Drochia (fondata in 1957), "SA Ambalaj-Polimer" (1970).

  -Halta KM 124 h.

  -Statia Ghizdita . Are semnale luminoase, macazuri atat CED cat si mecanice (manuale). Are 3 linii.

  -Statia Tarnovo. Are semnale luminoase si macazuri mecanice (manuale). Are 3 linii.

  -Statia Dondosani. Are semnale luminoase si macazuri mecanice (manuale). Are 4 linii. Deserveste "oraselul" (centru raional) Dondosani. Prin linii industriale deserveste: Fabrica de zahar si fabrica de prelucrare a carnii.

  -Halta KM 154 h.

  -Statia Rediul-Mare. Are instalatie CED. Are 4 linii. Nod feroviar (de aici se ramifica linia spre Bratuseni)

 -Statia Grinauti. Are instalatie CED. Are doua linii.

 -Halta Km 172 h.

 -Statia Ocnita. Are instalatie CED. Are 5 linii (in dreptul cladirii de calatori). Important nod feroviar. La Ocnita se afla si un depou de locomotive , cu o cladire construita in 1902. Are (sau aveea) si placa turnanta.

Intre statiile Balti-Slobozia si Ocnita se circula probabil in sistemul "intelegerii telefonice a caii libere" (la un moment dat, intre doua statii, se poate afla un singur tren).

3. Linia Rediul Mare- Bratuseni (linie larga simpla)

    -Statia Bratuseni are macazuri mecanice (manuale). Deserveste: un depozit de produse petroliere, fabrica de zahar "Cupcini-Cristal" (infiintata in 1961), o fabrica de echipamente agricole, fabrica de conserve "SA Natura Bravo" (1973) si "Cupini-Cereale" (1975).



  4. Linia Ungheni- Beresti- Rautel- Balti Slobozia- Ghindesti- Mateuti- pod peste raul Nistru- spre Rabnita (intre Ungheni- Beresti este linie incalecata cu 4 sine, atat pentru ecartament larg cat si pentru ecartament normal. Intre Beresti- Mateuti este linie larga simpla).

  -Statia Beresti. Deserveste prin linii industriale, zona industriala a "oraselului" (centru raional) Ungheni.

  -Halta Zagarancea h.

  -Halta Semeni h.

  -Statia Petresti . Are 3 linii.

  -Halta Medeleni h.

  -Halta Buciumeni h.
*Fosta statie care aveea doua linii.

 -Halta Cioropcanii Noii h.

 -Halta KM 23 h.

 -Statia Stolniceni. Are doua linii.

 -Halta Scumpia h.

 -Halta Sarata Veche h.
*Fosta statie care aveea doua linii.

 -Statia Falesti. Are 5 linii si deserveste "oraselul" (centru raional) cu accelasi nume.  Prin linii industriale deserveste (sau deservea): Fabrica de zahar, "Uzina de masini de salubritate (1987)" si un depozit "Tirex-Petrol".

 -Halta Km 51 h.

 -Statia Catranic. Are doua linii.

 -Statia Hiliuti. Are doua linii.

 -Halta Sovhoz h.

 -Statia Rautel. Are cca 8 linii. Nod feroviar- de aici se ramifica linia spre Glodeni. Aceasta statie deserveste si: "Statia de masini de cale nr. 294" si "SA Rautel- fabrica de prelucrare a semintelor de porumb".

 -Statia Balti-Oras. Are cca 6 linii. Cladirea statiei a fost construita inainte de 1940, in stil neoromanesc, cu influiente ale constructivismului. In 2012 este renovata. Deserveste o parte din zona industriala din Balti.

 -Statia Balti-Slobozia, important nod feroviar. Actuala cladire a statiei a fost data in exploatare in decembrie 1970. In imediata apropiere a statiei Balti-Slobozia se afla si: depou de locomotive si automotoare, revizie de vagoane, fabrica de traverse din beton, etc.
  Începînd cu 6 iulie 1949, din gara feroviară Bălți-Slobozia au fost deportați în Siberia mii de basarabeni în cadrul operațiunii „Iug” (în rusă Юг), adică „Sud”.  Operațiunea a fost desfășurată de către autoritățile sovietice, fiind ridicate circa 12 mii de familii basarabene.


 -Din punct de vedere al instalatiilor SCB, toate statiile dintre Ungheni si Balti Slobozia sunt echipate cu instalatii CED.
 -Intre statiile Ungheni si Beresti se circula probabil in sistemul "intelegerii telefonice a caii libere" (din cauza distantei mici intre aceste doua statii nu exista semnale de trecere BLA).
 -Intre statiile Beresti si Balti-Slobozia linia este echipata cu BLA.

-Halta Elizavetovka h.

 -Statia Alexandreni. Are 5 linii. Are instalatie CED. Deservea o fabrica de zahar (astazi inchisa).

 -Halta Putinesti h.

 -Halta Gura Cainarului h. In aceasta localitate se afla probabil cea mai cunoscuta fabrica de imbuteliere a apei minerale din Republica Moldova.

 -Statia Marculesti . Are 6 linii. Are semnale luminoase si macazuri mecanice (manuale).  Deserveste "SA Marculesti Combi" (o fabrica de nutreturi combinate), fondata in 1983. In apropierea acestei statii se afla si singurul aerodrom militar din Republica Moldova, aflat sub controlul guvernului de la Chisinau.

 -Statia Floresti . Deserveste "oraselul" (centru raional) Floresti. Are 5 linii. Are instalatie CED.  Deserveste: Fabrica de sticla "Cristal-Flor" si probabil un depozit de cereale.

-Halta Gura Camencii h. Este cea mai apropiata statie sau halta CFM de orasul Soroca.

-Statia Ghindesti . Are 5 linii. Are instalatie CED. Deserveste: "Fabrica de zahar" si "Combinatul de produse cerealiere "Cereale-Floreşti" .

-Statia Tira. Are 3 linii. Are instalatie CED.

-Halta Cosernita h.

-Statia Rogojeni . Are 5 linii. Are instalatie CED. Deserveste o baza a intreprinderii "SA Magistrala".

-Halta Pohoarna h. Situata la intersectia caii ferate cu soseaua R13 Ghindesti- Soldanesti- Rezina- Rabnita- spre Ucraina.

-Statia Unchitesti. Are 3 linii. Are instalatie CED.

-Halta Cuhuresti h.

-Statia Cobilnea. Are 3 linii. Are instalatie CED.

-Halta Oliscani h.

-Statia Soldanesti. Deserveste "oraselul" (centru raional) Soldanesti. Are 6 linii. Are instalatie CED. Deserveste: "SA Beton Armat", "SRL Parse Tutun", un depozit frigorific pt produse agricole si o baza de substante chimice pt agricultura.

-Halta Soldanesti h.

-Halta Lipceni h. In trecut era statie si aveea probabil doua linii.

-Statia Mateuti. Are 6 linii. Are instalatie CED.  Deserveste o fabrica de ciment apartinand grupului francez "Lafarge". In 1938 era statie de frontiera romano-sovietica.


 Intre statiile Balti Slobozia si Mateuti se circula in sistemul "intelegerii telefonice a caii libere".

5. Linia Rautel- Glodeni

    -Statia Glodeni. Are macazuri mecanice (manuale). Deserveste o fabrica de zahar.

Sub administratia romaneasca, s-au construit in Basarabia...110 km in perioada 1941-1944

În timp de război ! Wow !  

6. Linia Ungheni- Nutesti- Bucovat- Ghidighici- Chisinau- Revaca- Tighina 2- Ram. Tighina- pod peste raul Nistru  (intre Ungheni- Nutesti era linie incalecata cu 4 sine atat pentru ecartament larg cat si pentru ecartament normal, iar in prezent este linie larga simpla.  Parlita- Cornesti si  Chisinau- Revaca= linie larga dubla.  In rest- linie larga simpla)


  -Toate statiile dintre Ungheni si Revaca au instalatii CED.

  -Bloc Automat de Linie (semnale de trecere BLA) exista intre statiile Visterniceni si Parlita.

  -Intre statiile Chisinau si Visterniceni, datorita distantei mici, nu exista semnale prevestitoare.

 -Intre statiile Parlita si Ungheni nu exista semnale de trecere BLA- deci probabil se circula in sistemul "intelegerii telefonice a caii libere".


 -Statia Untesti (Nutesti). Unele linii au fost scoase. Mai demult aici erau pastrate cateva locomotive de ecartament normal, scoase din uz.

 -Halta Nicolaevca h.

 -Halta KM 1646 h.

 -Statia Parlita .Are 4 linii. Deserveste un depozit al "Moldresurse".

 -Halta Bumbata h.

 -Halta KM 1636 h.

 -Statia Cornesti. Are doua linii.

 -Statia Bahmut. Are doua linii.

 -Statia Sipoteni. Are doua linii.

 -Statia Calarasi. Deserveste "oraselul" (centru raional) Calarasi. Are 5 linii. Deserveste: un depozit de carbuni, "Angrocoop", Fabrica de conserve (1951) si o fabrica de vinuri si coniacuri.

 -Halta Pitusca h.

 -Statia Bucovat.  Are 3 sau 4 linii. Intre anii 1916/1918 (cand a fost construita) si 1928- 1929 (cand a fost desfiintata) a existat o cale ferata de ecartament ingust de 1000 mm, care pleca de la fosta HM Podgoriile Husului si ajungea la statia Bucovat. Deserveste "IPC Bucovat SRL".

 -Halta Panasesti h.

 -Statia Straseni. Deserveste "oraselul" (centru raional) Straseni. Are 5 linii. Deserveste: un deposit de gaz lichefiat, "Agrostoc SRL".

 -Halta Romaska h. In trecut exista aici tabara de copii "Romanita", astazi abandonata.

 -Halta Plaja h. Se afla in apropierea lacului Ghidighici.

 -Statia Ghidighici. Se afla in "oraselul" Vatra. Are 6 linii. Deserveste zona industriala Vatra/Pruncu.

 -Halta Pruncu h.

 -Statia Visterniceni. Se afla in interiorul municipiului Chisinau. Are 6 linii. Deserveste prin linii industriale : "Acvila Grup UI", "Combinatul de piele artificiala Pielart" (infiintat in 1957), Centrala termica de vest, "Aroma sa", Uzina "Tracom", "ICS Baltika", "Angrogoscom SA", "SRL Electromasina".

  -Statia Chisinau. Cuprinde 3 linii cu peroane pentru calatori si cca 9 linii pentru marfa. Actuala cladire de calatori a statiei Chisinau a fost inaugurata in 1948, fiind modernizata dupa 2000. Deserveste prin linii industriale: "SRL Mesterul Manole RBE", "Uzina Mecanica Artmet", "Srl Moldcarbune", CET-1 (1951) si intreprinderile si depozitele din zona industriala "Otovasca".
    In apropierea statiei Chisinau se afla si cateva unitati de exploatare feroviara: "Sectia Chisinau de Semnalizare si Telecomunicatii feroviare", "Sectia Chisinau de intretinere a caii ferate", "Sectia Chisinau de Alimentare cu Energie Electrica a caii ferate", "Sectia Chisinau de Intretinere a Edificiilor Civile a caii ferate", "Serviciul de Aprovizionare Tehnico-Materiala a caii ferate",  Depoul de locomotive si automotoare Chisinau, Triajul Chisinau (cu 18 linii si frane automate de cale. Are si terminal transcontainere), Turnul CED al statiei si triajului Chisinau (inaugurat in 1980).

Intre statiile Straseni si Chisinau a fost lasat loc in teren pentru o eventuala dublare a liniei.

-Ram. Chisinau Triaj 1 . Locul de munca se ramifica , dinspre statia Chisinau, linia spre triajul Chisinau.

-Ram. Chisinau Triaj 2 . Locul de unde se ramifica, dinspre statia Revaca, linia spre triajul Chisinau. Tot de aici se ramifica linia industriala care traverseaza raul Bac si deserveste zonele industriale "Otovasca" si "Ciocana".

-Ram. Revizia Vagoane Calatori . Este situata la iesirea din municipiul Chisinau, imediat dupa ce calea ferata trece pe sub pasajul rutier cu Strada Lunca Bacului. De aici se ramifica linia spre Revizia Vagoane Calatori Chisinau.

-Halta "STVC/ Chisinau 3" . Deserveste personalul care lucreaza la revizia vagoane calatori Chisinau.

-Statia Revaca . Echipata cu instalatie CED. Nod feroviar- de aici se ramifica liniile spre Tighina si spre Cainari. Este cea mai apropiata statie CFM de aeroportul Chisinau. Prin linii industriale statia Revaca deserveste: "Centrala termica de est" (a functionat intre 1992- 1999), Fabrica de mobila "Codru" si "IM Zernoff".

-Halta Sangera h. Deserveste satul Floreni (Broasca)

-Statia Mereni.

-Halta Chirca h.

-Halta Jemciug h.

-Statia Socoleni. Deserveste un depozit "Tirex Petrol"

-Halta Anenii Noii h. Deserveste "oraselul" (centru raional) Anenii Noi.

-Statia Bulboaca. Deserveste unele depozite si un combinat de vinificatie.

-Halta Roscana h.

-Halta KM 1507 h.

-Halta Selo Calfa h.

-Halta KM 1503 h.

-Halta KM 1501 h.

-Ram. Varnita. De aici se ramifica o linie industriala ce merge paralel cu linia curenta pana in statia Tigina-2. Din aceasta linie industriala se ramifica alte linii ce deservesc: Fosta "zona de incarcare" a statiei Tighina-2, Fabrica de prefabricate din beton-armat, Fabrica de materiale termoizolante (1972).

-Halta Varnita h.

-Ram. Selihostehnica

-Halta Severnaia h.

-Halta KM 1497 h.

-Halta Tighina-3. Se afla in satul Varnita, controlat de autoritatile de la Chisinau. A fost infiintata dupa 2004 (cand separatistii transnistreni au ocupat statiile Tighina-1 si Tighina-2), pentru a servi ca punct terminus pentru trenurile locale si suburbane Chisinau- Tighina, astfel incat acestea sa aibe ca punct final un teritoriu controlat de autoritatile de la Chisinau.

-Statia Tighina-2
Din 2004 este controlata de separatistii transnistreni. Statia a fost infiintata in 1879. Are instalatie CED si cca 8 linii. Aici opresc trenurile internationale Chisinau- Odessa si unul din trenurile Chisinau- Moscova. Statia deserveste si: Combinatul de panificatie, "Portul fluvial" Varnita, "Statia de masini de cale nr. 130".

-Ram. Tighina. Este situata exact inaintea podului peste Nistru.

7. Linia Revaca- Cainari (linie larga simpla)

  Construita initial in perioada interbelica (sub administratie romaneasca), a fost desfiintata dupa 1944.

  Dupa ce in 2004 separatistii transnistreni ocupa importantul nod feroviar Tighina, autoritatile de la Chisinau sunt nevoite sa reconstruiasca calea ferata Revaca- Cainari, pentru a lega Chisinaul cu partea de sud a Republicii Moldova, evitand nodul feroviar Tighina. In 2006 este reinaugurata aceasta cale ferata.

 

-Statia Revaca.

-Ram. 1 Subzona "Sud-Est" a ZAL "Expo-Business-Chişinău" . Macazul si semnalele de aici sunt probabil controlate din statia Revaca.

-Ram. 2 Subzona "Sud-Est" a ZAL "Expo-Business-Chişinău" . Macazul si semnalele de aici sunt probabil controlate din statia Revaca. De aici se ramifica o linie industriala si spre fabrica "Chimistul" (fondata in 1945)

-Halta Parc Revaca h . Este situata imediat dupa ce calea ferata trece pe sub pasajul rutier cu soseaua spre Tighina (pasaj costruit in 1978). Deserveste localitatea Sangera.

-Ram. Polistar . Este locul de unde se ramifica o linie industriala ce deserveste "Uzina de producere a confecţiilor din beton a companiei "Polistar" si o alta fabrica. Macazul si semnalele de aici sunt probabil controlate din statia Revaca.

-Statia Sangera . Are macazuri mecanice (manuale) si semnale luminoase de intrare. Nu are semnale de iesire! Are doua sau 3 linii. Deserveste zona industriala "Sangera", care a inceput sa fie construita in 1989 ( Combinatul Moldocarton, depozit Tirex-Petrol, "Metalica-Zuev", Societatea de prelucrarea a a pieilor şi confecţionare a articolelor din piele "Prima-Sîngera", etc.

-Halta Daci h

-Halta Dobrusa/Dobrogea h . Deserveste cartierul de blocuri din satul Dobrogea.

-Statia Baltati . Are instalatie CED si 3 linii.

-Halta Gangura h.

-Halta Km 34 h.

-Halta Comutianovca h.

-Halta Km 39 h.

-Statia Cainari- nod feroviar. Instalatie CED.



Intre statiile Chisinau si Revaca linia este dublata (dupa ce linia ferata trece pe sub pasajul rutier cu Strada Lunca Bacului si pana aproape de intrarea in statia Revaca unul din fire ocoleste pe la nord revizia vagoane clatori) si echipata cu BLA.

Intre statiile Revaca si Cainari este linie simpla si se circula probabil in sistemul "intelegerii telefonice a caii libere".

"Cladirile" statiilor Sangera si Baltati au fost "construite" din carcasele unor foste vagoane frigorifice!



   De mentionat ca- partial- traseul initial al caii ferate Revaca- Cainari, traseu construit initial in perioada interbelica, era altul decat traseul actual al liniei: traseul initial trecea la est si la sud de "cartierul Dobrogea", apoi la vest de satul "Vile", trecea printr-un tunel in lungime de 689 m si intra in traseul actual inainte de statia Baltati.

  La reconstructia liniei (dupa 2004) s-a ales partial un alt traseu (fara tunel): pe la nord de "cartierul Dobrogea" si la vest fata de vechiul traseu , pana in statia Baltati.

8. Linia Tighina 2- Tighina 1- Cainari- Basarabeasca- Abaclia- Etulia CFM/UZ- Reni- Giurgiulesti UZ/CFM- Galati Larga Grupa B CFR
      Linie larga simpla pe cea mai mare parte din traseu.
      Statia Giurgiulesti CFM a fost infiintata dupa 1991, pentru a deservi unicul port (fluvial) la Dunare a Republicii Moldova.
      Intre anii 1991- 1996 linia dintre statia (nou infiintata) Giurgiulesti CFM si Galati Larga Grupa B CFR a fost transformata din linie de ecartament larg in linie incalecata cu 4 sine , atat pentru ecartament larg cat si pentru ecartament normal.

 

-Statia Tighina-1. A fost infiintata in 1871. Are instalatie CED si cca 16 linii. Din 2004 este ocupata de separatistii transnistreni.
Deserveste: depoul de locomotive si automotoare, un depozit de carburanti, Uzina constructoare de masini, Fabrica de conserve si zona industriala din municipiul Tighina ( Fabrica de ulei, Fabrica de articole din beton-armat, "Biotehnologia", "Combinatul de produse din carne", Uzina Moldavkabel (1958) , Uzina Tirotext).

-Halta Cuza-Voda h.

-Halta Combinatul de Matase h.

-Statia Hagimus

-Halta Chircaiesti h.

-Statia Causeni. Deserveste: Fabrica de conserve, "SA Seminte Agro", Baza de receptie a cerealelor si "Suvorov-Vin".

-Halta KM 37 h.

-Halta KM 30 h.

-Statia Zaim

-Halta Salcuta h.

-Halta Marianca h.

-Halta Coscalia h.

-Statia Cainari. Important nod feroviar. Instalatie CED. Aici sunt garate mai multe locomotive scoase din uz.

-Halta KM 63 h.

-Halta Carbuna h.

-Statia Zloti

-Halta KM 89 h.

-Statia Ciuflesti

-Halta Satu Nou h.

-Halta KM 98 h.

-Statia Cimislia. Se afla de fapt in satul Mihailovca.

-Halta Ivanovca h.

-Halta Iserlia h.

-Halta KM 111 h.

-Halta Carabuteni (Petrostal) h. Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Halta Chirujica h. Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Halta KM 121 h. Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Statia Basarabeasca. Are instalatie CED. Cel mai mare nod feroviar din Republica Moldova, de unde se ramificau linii in 4 directii. Aici se afla si un depou de locomotive si o revizie de vagoane de Marfa.

-Halta KM 8 h.

-Statia Abaclia. Nod feroviar.

-Halta KM 141 h.

-Statia Culma

-Halta Chiriet-Lunga h.

-Halta Joltai h.

-Halta Besighioz h.

-Statia Ceadar-Lunga. Deserveste "oraselul" (centru raional) cu accelasi nume. Deserveste o fabrica de panificatie si un combinat de prelucrarea carnii.

-Halta KM 174 h.

-Statia Chiriutnea

-Halta Cazaclia h.

-Statia Taraclia. Deserveste "oraselul" (centru raional) cu accelasi nume.

-Halta KM 200 h.

-Halta KM 208 h.

-Statia Bolgrad / Valul lui Traian. Se afla pe teritoriul Ucrainei si deserveste orasul Bolgrad.

-Statia Greceni

-Statia Vulcanesti.  Deserveste "oraselul" (centru raional) cu accelasi nume.

-Halta KM 254 h.

-Halta KM 258 h.

-Statia Etulia CFM/UZ. Statie de frontiera.

-Halta KM 267 h.
Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Halta KM 269 h.
Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Halta Frecatei h.
Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Halta Limanul Dunarii h.
Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Halta Vostok h.
Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Halta Chirhan h.
Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Statia Reni-Nalivnaia. Se afla pe teritoriul Ucrainei. Deserveste portul fluvial Reni.

-Halta Reni-Port h. Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Statia Reni. Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Halta KM 293 h. Se afla pe teritoriul Ucrainei.

-Statia de frontiera Giurgiulesti CFM. A fost infiintata dupa 1991, din 2006 deserveste singurul port fluvial al Republicii Moldova. Are probabil instalatie CED.
 Cuprinde o grupa de 3 linii de ecartament normal si cca 6 linii de ecartament larg.

-Statia de frontiera Galati Larga Grupa B CFR

9. Linia Abaclia- Prut 2 CFM- Block Post KM 8- Falciu CFR
       Linie larga simpla (in cea mai mare parte).
       Intre anii 1991- 1996 linia dintre statiile Prut 2 CFM si Falciu CFR a fost transformata din linie larga in linie incalecata cu 4 sine atat pentru ecartament larg cat si pentru ecartament normal.


-Statia Abaclia. Nod feroviar.

-Halta KM 6 h.

-Halta Cioc-Maidan h.

-Halta Bascalia h.

-Halta Ciucur-Mingir h.

-Statia Comrat. Se afla de fapt in localitatea Bugeac. Deserveste: Fabrica de nutreturi combinate, Fabrica de produse din beton-armat, baza de productie a firmei "Onur".

-Halta Dezgingea h.

-Halta Cenac h.

-Halta Hartop h.

-Halta Baius h.

-Statia Iargara (Jargora)

-Halta KM 72 h.

-Halta Tigheci h.

-Halta Cuporani h.

-Halta Hanaseni h.

-Halta Tataresti h.

-Statia Prut-1. Se afla in localitatea Cania. De aici se ramifica o linie industriala pentru o fabrica de conserve (infiintata in 1967).

-Statia Prut-2 CFM.  Statie de frontiera. Se afla in "oraselul" (centru raional) Cantemir. Cuprinde o grupa de cca 13 linii de ecartament normal si o grupa de cca 11 linii de ecartament larg.

-Block Post KM 8.  Locul de unde se ramifica linia spre Cahul.

-Statia Falciu CFR