Sunt curios care sunt magazinele alea care primesc sticlele inapoi, eu am tot incercat sa le duc inapoi si la Lidl si la Mega Image dar nu am avut succes.

N-am auzit nici eu de asa ceva. Dar ar trebui sa fie ca-n Germania, o suma luata per sticla de pet sau de sticla (doza aluminiu etc) incat sa te determine sa le duci inapoi. Dragut e ca in Germania de exemplu suma respectiva 0.25 cts este uneori mai mare decat pretul unei sticle de apa (cea mai ieftina de la Lidl, Aldi etc.).

Si la noi s-au inspirat din legea Germana numai ca au facut-o prost. Pe scurt situatia ar fi asa:
-La nemti ai garantie (pfand) pentru: pet-uri, sticle de sticla si pt doze de aluminiu poate si pentru cutiile TetraPak.
-La noi se aplica garantia doar pentru ambalajele pe care producatorul le declara ca fiind reutilizabile nu si pentru cele reciclabile si pentru asta ar trebui sa apara un marcaj pe eticheta.
- La nemti pfand-ul este mai mare pentru ambalajele reciclabile, PET-uri de ex, decat pentru cele reutilizabile, sticle de sticla de ex.
- La noi nu exista garantie pentru PET-uri - reciclabile.
-La nemti poti sa duci orice ambalaj la orice magazin si iti primesti pfand-ul inapoi, singura constrangere este sa fie un produs vandut in Nemtia, au un semn pe eticheta. Mai mult de atat, la toate supermarket-urile au automate pentru primit ambalaje de genul asta.
- La noi legea spune ca ar trebui sa te duci la magazinul de la care l-ai cumparat cu bonul fiscal.
- Nu stiu daca la nemti exista vreo taxa pentru punerea in circulatie a unui ambalaj nereutilizabil/reciclabil dar tind sa cred ca da din moment ce functioneaza sistemul foarte bine.
- O vorba spune ca nu te poti numi imigrant daca nu ai trait din pfand. De multe ori ai sa vezi pe strada sticle lasate aparent la intamplare dar de fapt sunt lasate ca un ajutor pentru cei care o duc mai greu.

Cristi sunt de acord cu tine. Legea a fost făcută la noi așa să fie. Nu i-a preocupat să rezolve problema ambalajelor care devin deșeuri. Este o înțelegere tacită cu producatorii de băuturi alcoolice și nonalcoolice. Cum se poate sa nu reglementeze obligativitatea ca orice ambalaj de sticla este reutilizabil? Cum se poate sa nu existe o taxa pe ambalaje care poate fi returnata la predarea lor în orice locație care vinde alcool și sucuri? Dimensiunea dezastrului o vezi daca mergi la o fabrică de sucuri gen Coca Cola, Pepsi sau European Drinks.

La cine trebuie făcută petiție pentru modificarea legii?

1. Taxa la vânzarea pet-urilor, sticlelor, dozelor de aluminiu și ambalajelor tetra pack.
2. Obligativitatea ca orice vânzător sa accepte ambalajele reutilizabile și să achite pe loc contravaloarea lor.
3. Infiintarea centrelor de primire a ambalajelor pentru reciclare in fiecare oraș sau comuna. Pot fi centre cu personal sau automate de reciclare.

Aceasta este soluția ca să scăpăm țară asta de toate gunoaiele de pe marginea drumurilor, din râuri și păduri.

Soluții există, lipsește voința de a schimba lucrurile. Interesul ar crește dacă valoarea ambalajelor este mare. Acum este o risipă de nedescris și valoarea lor este inclusa în prețul de vânzare.

Companiile care vor investii în reciclarea și valorificarea deșeurilor sunt companiile viitorului. "Materia prima" creste zilnic.

Legea initiala era 249/2015 si prin OUG 74/2018 s-au facut mai multe modificari  astfel ca acum se aplica alin. 1 si de la 1 ian 2021 ar trebui sa se aplice si alin. 5.

2. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 10 (1) Circulaţia ambalajelor reutilizabile între operatorii economici se face prin schimb, cu
respectarea prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, iar
dacă beneficiarii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului aceştia achită o garanţie
bănească în schimbul ambalajelor primite.
(2)Începând cu data de 31 martie 2019, valoarea garanţiei băneşti prevăzute la alin. (1) în cazul
ambalajelor primare reutilizabile utilizate pentru produse destinate consumului populaţiei este de 0,5
lei/ambalaj.
(3) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate iniţia actualizarea valorii garanţiei
băneşti prevăzute la alin. (2), la valoarea propusă de reprezentanţii sectoarelor economice relevante, în
funcţie de evoluţia preţului ambalajelor şi rata inflaţiei.
(4) Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse ambalate în ambalaje reutilizabile
sunt obligaţi: a) să marcheze sau să înscrie pe ambalajul primar sau pe eticheta produsului destinat
consumatorilor sintagma «ambalaj reutilizabil»; b) să organizeze preluarea ambalajelor reutilizabile
astfel încât să realizeze, începând cu anul 2019, un procentaj de returnare de minimum 90%.
(5) Până la data de 1 ianuarie 2021, în baza evaluării eficienţei economice, sociale şi de mediu, precum şi
a impactului asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte un sistem
de garanţie-returnare care să se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau
metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piaţa naţională
bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte bău

Daca vrei sa ii tragi de maneca poti incerca la ministerul mediului sau cum se va numi el peste 2-3 sapt cand o sa avem guvern. O alta varianta ar fi sa afli ce parlamentari sunt in comisia de mediu si sa le trimiti cate un mail pe tema asta.

Haosul reciclării. Angajații de la salubritate nu respectă regulile colectării selective

Click pe imagine pentru video:





Deși ar trebui să adune gunoiul selectiv și să îl recicleze, România bate pasul pe loc.

Multe primării au instalat containere diferite pentru plastic, hârtie și sticlă, însă puțini sunt cei care respectă regulile. Mai grav este că nici angajații de la salubritate nu se obosesc să transporte deșeurile sortate pe categorii. Le aruncă la grămadă în aceeași mașină.

Unele secvențe au fost filmate în cele mai nou cartier din Brașov, unde există stații moderne de colectare selectivă a deșeurilor.

Locatarii s-au învățat să separe gunoiul menajer de materialele reciclabile și aruncă plasticul, sticlele și hârtia în coșuri diferite.

Firma de salubritate trimite însă aici o singură mașină de gunoi, care încarcă totul, la grămadă.

Locatar: „Lucrătorii, după ce au ridicat rampa, au luat toate containerele la rând și cu gunoi menajer și cu deșeuri reciclabile din plastic, hârtie, sticlă și le-au introdus în autospecială, în aceeași mașină.”

Locatar: „Toată muncă noastră este în zadar. Și, dacă ne gândim la natură, nu salvăm nimic.”

Locatarii au urmărit mașina de gunoi și au filmat-o de mai multe ori.

De fiecare dată, constatarea a fost aceeași: angajații firmei de salubritate au amestecat tot ce sortaseră ei.

Locatar: „Cu siguranță, nu e normal. Eu am sperat că există o selecție în mașină, dar.”

În fața acestei situații, reprezentanții firmei de salubritate au încercat să dea vina pe locatari. Susțin că materialele reciclabile sortate de oameni ar fi contaminate cu gunoi menajer și din acest motiv nu se justifică ridicarea lor separată.

Mihai Ion, reprezentat firmă de salubritate: „Din experiență, în proporție de 95 la sută, nu este deșeu reciclabil curat. Atâta timp cât vine cineva și pune peste, câțiva cartofi, plasticul e compromis.”

La fel se întâmplă în mai multe locuri, iar oamenii care respectă regulile și colectează selectiv gunoiul se simt descurajați.

Locatar: „Când au apărut astea așa, vă spun sincer, oamenii mai selectau. După ce s-a terminat chestia, n-a mai selectat nimeni, pentru că ori selectai, ori nu selectai, tot în aceeași mașină punea. Și n-a venit niciodată o mașină specială pentru hârtie sau pentru plastic. Nu. Vă spun sincer, n-am văzut-o niciodată.”

Ca să îi disciplineze pe locatari, dar și pe operatorii de salubritate, Primăria din Brașov va impune tarife diferite de ridicare a deșeurilor. Se va plăti mai puțin pentru materialele reciclabile curate și de trei ori mai mult pentru restul.

Sorin Toarcea, purtător de cuvânt Primăria Brașov: „Cetățeanul, dacă va contamina deșeul, va plăti mult mai mult. Este evident că cetățeanul va pune presiune pe operator ca nu cumva să amestece el deșeurile.”

Potrivit ultimelor cifre oficiale, în 2017, România a reușit să recicleze doar 13,9 la sută din deșeurile municipale. Prea puțin față de media europeană de 46,4 la sută. De anul viitor, ar trebui să reciclăm jumătate din gunoiul pe care îl aruncăm la container. Altfel, riscăm sancțiuni de la Uniunea Europeană.

Românii revoltați că trebuie să colecteze selectiv gunoiul. “Dacă o fi zăpadă, cum mă duc?”

Click pe imagine pentru video:





Colectarea selectivă a deșeurilor îi pune pe jar pe cei care locuiesc în blocurile turn. Ghenele folosite până acum pentru aruncarea resturilor menajere nu permit adunarea gunoiului pe categorii, așa cum cere legea.

În unele locuri, primăriile i-au notificat deja pe locatari și le-au cerut să le desființeze și să găsească alte soluții. O situaţie ...incomodă, spun cei care sunt nevoiți să coboare cu punga de gunoi de la etajul zece.

Într-un bloc cu 10 etaje din Arad, asociaţia de proprietari a închis deja ghena de gunoi, la care locatarii au aces la fiecare nivel. Oamenii trebuie să arunce, acum, resturile în pubelele montate lângă imobil. Pe unii, decizia îi nemulţumeşte.

Bărbat: “Trebuie să merg cu gunoiul jos şi nu-i bună deloc.”

Femeie: “Nu-mi convine, că de-abia mă duc şi dacă o fi zăpada şi alunecuş cum mă duc? Îl ţin în casă.”

Călin Bibart, primar Arad: “Noi am notifcat asociaţiile de locatari în încercarea de a găsi soluţii la situaţia existentă. S-a conturat ideea de a pune tomberoanele pentru fiecare categorie în boxele de jos şi de blocare a toboganelor pentru unii care nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă să nu le mai folosească.”

Reporter: Este o idee bună?
Bărbat: Foarte bună, pentru că nu mai miroase pe scară. Pe toboganele astea tot se aruncă, începând de la varză, lubeniță şi pe timp de vară miroase extraordinar.

Aceeaşi situaţie este şi în Bacău. Primăria a decis să fie desfiinţate toboganele pentru gunoi din toate blocurile cu 10 etaje.

Reporter: Cum faceţi cu gunoiul?
Bărbat: Îl iau frumuşel şi îl duc la gunoi.
Reporter: Nu vă era mai comod cu toboganul?
Bărbat: Era într-un fel dar mai ales toamna, vara era o mizerie, veneau şobolanii. Aşa, iei pachetul când ai plecat, duci la gunoi şi “bună ziua!”.

În blocurile înalte din Timişoara - în schimb - toboganele au fost păstrate dar locatarii le pot folosi doar pentru resturile care nu pot fi reciclate. Pentru sticlă, hârtie şi plastic au fost înfiinţate pubele speciale.

Stelian Mihalea, administrator bloc: “Avem toboganul curat, avem camere speciale, gresie pe jos şi se aruncă şi curge direct în pubelele negre.”

Ca să respecte ordonanţa de guvern privind colectarea selectivă, dezolvatorii imobiliari - care ridică acum blocuri - nu au mai prevăzut în proiecte ghene pentru gunoi, ci amplasează pubele exterioare.

Reacția unui primar din Austria când a văzut mormanele de gunoaie din pădurile din România

Click pe imagine pentru video:





Colectarea selectivă a gunoiului este o măsură cerută imperativ de Uniunea Europeană, dar autoritățile române au reușit să o „îngroape” în justificări, în loc să o rezolve. Austria, de pildă, este departe.

Oamenii selectează sticla pe culori, spală ambalajele înainte să le arunce la tomberon și fiecare localitate are obligatoriu centre de colectare pe categorii. “Sunteți în urmă cu 70 de ani”, a replicat un primar din Austria, când echipa de la Inspectorul PRO i-a arătat imagini cu pădurile din România, pline de gunoaie.

În Austria, și primarul adună gunoaie

Mauerbach este un orăşel de lângă Viena, cu 4.000 de locuitori. Străzile sunt curate, iar oamenii de aici n-au transformat niciodată pădurea care îi înconjoară într-o groapă de gunoi. Aşa cum vedem că se întâmplă des în România, Austriecii au înţeles, de multă vreme, că dacă fac mizerie, tot ei trăiesc în ea!

Oamenii au unde să-şi arunce gunoiul, pentru că şi autorităţile de aici se implică. Sunt centre de colectare selectivă peste tot. E obligatoriu acest lucru! Şi aşa se face că întreaga ţară e un exemplu de disciplină. Dar mai ales de educaţie.

Austriecii au ajuns la acest nivel după impunerea unor legi dure. 10,000 de euro este amenda maximă pentru cine aruncă un camion de gunoi la întâmplare. Iar cel care se face vinovat risca şi închisoare.

Peter Buchner este primar în Mauerbach de 4 ani și se implică personal ca localitatea pe care o administrează să rămână curată. Primarul a fost surprins în timp ce ridică un ambalaj de pe jos.

Reporter: De ce faceţi asta?
Peter Buchner: De ce? Ca să-l pun unde trebuie. Face parte din mine.
Reporter: De obicei faceţi asta?
Peter Buchner: Da, da…
Reporter: Nu este pentru că suntem noi aici?
Peter Buchner: Nu, nu. Dacă văd ceva, strâng!”

Amenzi uriașe pentru cei care nu colectează selectiv gunoiul

Locuitorii din Mauerbach colectează selectiv gunoiul de 30 de ani. Iar selecţia se face în cel mai mic detaliu. Legislaţia îi obliga pe austrieci să aibă în gospodărie doua tomberoane : unul pentru deşeuri reziduale - adică tot ce nu se poate recicla - şi altul pentru hârtie! Primăria se ocupă să doteze fiecare locuinţă cu pubele.

În Austria, şi pentru biomasă există reguli stricte. E absolut obligatoriu ca fructele şi legumele stricate să fie aruncate separat. Oamenii au două opţiuni : fie cer de la primărie un al treilea tomberon, fie produc compost, pe cont propriu. Acel îngrăşământ natural care se obţine prin fermentarea lentă a resturilor de legume şi fructe.

Martina Sommer, directorul departamentului de salubritate: “Nu este permis ca biomasa să o arunci în tomberonul negru.”

Marţina Sommer conduce departamentul de salubritate din Mauerbach şi are grijă ca toate regulile să fie respectate. Aleatoriu, angajaţii din subordinea ei verifica tomberoanele oamenilor. Iar cine este prins că aruncă legumele şi fructele stricate în pubelele de reziduri risca 300 de euro amendă.

Gunoiul se ridică în localitate de două ori pe săptămână. Pentru asta localnicii plătesc o taxă anuală de 200 de euro. Există în plus şi un centru de colectare - obligatoriu în fiecare localitate. Oamenii pot aduce aici şi alte tipuri de deşeuri.

Peter Buchner: Aici avem plăci de la acoperişul caselor, aici sunt obiecte metalice. Tot ce-i metalic stangem aici. Oamenii pot veni, cu maşinile lor, odată la două săptămâni cu tot ce vezi aici.
Reporter: Şi plătesc pentru asta?
Peter Buchner: Nu, totul intră în taxa de 200 de euro, pe an. În momentul în care ai aşa ceva în casă, vii cu maşina şi îl pui aici la tomberon, nu în natură!

Suntem în urmă cu 70 de ani

Inspectorul PRO i-a arătat lui Peter Buchner imagini cu ce se întâmplă în România. Primarul austriac s-a îngrozit când a văzut cum stau tonele de moloz aruncate ilegal pe terenurile noastre virane. Replica sa e şocantă! Şi ar trebui să ne dea de gândit : suntem în urmă cu 70 de ani.

Peter Buchner: “Teribil… Ouuu. Asta se întâmplă în Austria acum 70 ani. Aici aşa ceva nu este posibil.”

Bateriile, cablurile, televizoarele şi computerele vechi - pentru toate există un loc. Nimic nu se aruncă la grămadă.

Este, de asemena, obligatoriu ca sticla colorată să fie pusă în containere separate faţă de cea transparentă. În sistemul austriac, gândit pentru oameni, astfel de reguli se respectă uşor. Fiecare supermarket are în parcare locuri special amenajate pentru reciclare.

Peter Buchner: “Localnicii fac un singur drum. Se duc la cumpărături şi, în acelaşi timp, pot aduce aici şi lucrurile vechi. Nu trebuie să mai facă un drum în plus pentru asta.”
Austria reciclează peste 50% din deşeuri, exact aşa cum cere Uniunea Europeană. Spre deosebire de România unde doar 3% din cantitatea totală de resturi e trimisă spre a fi reciclată. Şi din acest procent, şi aşa mic, mai puţin de jumătate din gunoi ajunge într-un final să fie refolosit.

România a primit după aderare sume colosale de bani ca să construiască un sistem de management integrat al deşeurilor. Adică, să avem colectare selectivă, staţii de soratare a gunoiului şi gropi ecologice. În 38 de judeţe s-a început implementarea şi în doar 15 funcţionează în totalitate. Iar tonele de gunoi care îmbâcsesc natura ne demonstrează de fiecare dată acest lucru!

Ce se întâmplă în România

Inspectorul PRO a mers pe Valea Motrului, în judeţul Gorj. Oamenii locului s-au apucat abia acum 3 luni de colectarea selectivă. Primăria din Padeş a dat oamenilor câte un tomberon și câte o pungă, pentru plastic … În loc de centru de colectare, am aici un găsit un țarc amenajat pentru carton şi sticlă. Cel care ni-l prezintă cu mândrie este Antonie Serafim, primarul localităţii.

Antonie Serafim, primarul localității Padeș: ”În fiecare localitate e câte un ţarc din asta…”

N-am avut cum să nu observăm că ţarcul se află în aer liber. Aşa că la orice ploaie sau ninsoare, hârtia adunată se compromite. Dar cum edilul pare mulţumit de sistemul său de colectare, Inspectorul PRO l-a invitat la marginea localităţii, acolo unde mizeria e pretutindeni. Vinovaţi sunt oamenii, susţine alesul.

Antonie Serafim: Dacă nu am avea un sistem bine pus la punct de colectare a deşeurile, am zice: “domne’, nu le-am creat condiţii”
Reporter: Dumneavostră îmi vorbiţi despre un sistem care funcţionează, dar cumva realitatea vă contrazice.
Antonie Serafim: Eu vă fac dovada că funcţionează.
Reporter: Cum îmi faceţi dovadă, uitaţi-vă ce-i aici.
Antonie Serafim: V-am spus că oamenii aruncă în apă, dar se şi colectează.
Reporter: Câte amenzi a dat poliţia locală pentru gunoi?
Antonie Serafim: 3-4 amenzi.
Reporter: Chiar aşa, la cât gunoi este aici, n-a putut poliţia locală să prindă pe nimeni?
Antonie Serafim: Stăm o zi întreagă să vedeţi dacă îi prindem!

Ne lipseşte într-adevăr şi educaţia ecologică, deşi e de bază. În timp ce primăria din Mauernbach are 2 consilieri care merg săptămânal în grădiniţe şi şcoli, ca să-i înveţe pe copii să colecteze gunoiul, la noi nici vorbă de aşa ceva.

Reporter: Câţi angajaţi aveţi la primărie care să facă educaţie?
Antonie Serafim: Pe tema asta, nu avem!

Primarul din Padeş se laudă cu soluţia lui : de trei ori pe săptămână îi scoate la treaba pe asistaţii social ca să strângă mizeria. Fără folos, după cum se vede. Natura rămâne batjocorita la Motru și din păcate, în întreaga ţară.

Dacă până la sfârşitul anului rata colectării selective nu se va ridica şi în România la 50%, ţara noastră riscă sancţiuni uriaşe de la Uniunea Europeană, pe care noi toţi le vom plăti.

O nedumerire...
Au schimbat pungile cu unele eco proaste..
Ma rog, cica ar fi bine pt planeta...ca dai bani suplimentari pe ele asta e ..
Dar nu inteleg de ce a inflorit atat de tare segmentul de mezeluri si branzeturi la 50-100 grame, feliate cu ditamai ambalajele de plastic gros...ce nu se justifica de lel, pt ca exista soluție...respectiv vanzarea la raionul dedicat....

Centrul de reciclare al lui Negoita / PS3 de langa pasajul N.Grigorescu pe 24 mai:




Si pe 31 mai:
















Bonus: curtea plina de vechile sisteme subterane de colectare a gunoiului...

Colectarea selectiva pe pubele de culori diferite nu mai este atat de importanta pentru ca in centrul de reciclare nu exista 3 benzi diferite fiecare optimizata pentru un tip de pubela(s-a demonstrat practic, ca nu este eficient) ci o singura banda de pe care se sorteaza la mana ("picking station" pe engleza) ceea ce se cheama in domeniu "fractie uscata"; de la blocuri si case se colecteaza reciclabile amestecate, daca ai noroc chiar iti pun ei la dispozitie saci sau pubele marcate "Reciclare Fractie Uscata".
Deci daca vedeti lucratorii de la reciclare ca amesteca in acelasi camion toate cele 3 pubele, nu este nici o problema si nu se face nici o greseala.

Am incercat o panoramare la centrul lu' Negoita...



Oare ce toaca intr-una?....

shoppy wrote:
Colectarea selectiva pe pubele de culori diferite nu mai este atat de importanta pentru ca in centrul de reciclare nu exista 3 benzi diferite fiecare optimizata pentru un tip de pubela(s-a demonstrat practic, ca nu este eficient) ci o singura banda de pe care se sorteaza la mana ("picking station" pe engleza) ceea ce se cheama in domeniu "fractie uscata"; de la blocuri si case se colecteaza reciclabile amestecate, daca ai noroc chiar iti pun ei la dispozitie saci sau pubele marcate "Reciclare Fractie Uscata".
Deci daca vedeti lucratorii de la reciclare ca amesteca in acelasi camion toate cele 3 pubele, nu este nici o problema si nu se face nici o greseala.

Asta, probabil, e valabil in Romania.

Pot spune cu siguranta ca in anumite tari colectarea se face diferentiat (pe zile) functie de “culoarea” pubelei.

Pentru hirtie si deseuri degradabile chiar se fac testari aleatoare si - daca se dovedeste ca nu au fost indeplinite conditiile, amenzile pot fi extrem de usturatoare.

Pentru categoria deseuri reciclabile nu se mai practica selectarea manuala, ci se folosesc diverse metode de filtrare automata functie de greutate si componenta chimica.

Mai mult, pentru a incuraja colectarea selectiva, foarte multe categorii (metal, plastic de toate felurile, electronice, lemn, material biologic gen iarba, crengi, frunze etc.) pot fi depuse la centrele de colectare gratis (in multe locuri se practica zile dedicate in care sint stabilite puncte de colectare volante sau chiar colectarea direct din fata casei).

Ma tem ca ceea ce vedem acum in Vitan e o implementare tipic balcanica... Pretindem ca facem colectare selectiva dupa care le tocam marunt si - intr-un final - le ducem tot la Glina.
... sau, si mai grav, le ardem in incineratoarele alea despre care se vorbeste foarte putin....