La astea te referi? sau la anii 1980
Anii ~1880



Sau 1930




Sau "betonarea la unirii




1856 la Selari-cal rahovei












sursa Art historia

Exceptionale pozele ,multumesc aztec,eu ma referam la aceleea facute de Ceausecu la imensele lucrari de atunci ,ar fi fost intersant sa vedem niste poze de atunci ,dar nu cred ca exista

Incercam










Vacaresti 1989




















Stavilarul de pe Dambovita prin care se facea trecerea apei catre bazinele uzinei de apa potabila din Bucuresti. 1936





Podul serban voda

Podul Eroilor









rezistenta.net

Sa punem si cateva imagini cu "istoria " pe harta a raului
~1850

aztec wrote:
Podul serban voda

Defapt in poza este podul Mihai-Voda daca nu ma insel .
P.S.: Pozele cu lacul Vacaresti sunt superbe.

Cred ca ai dreptate. De fapt sigur ai
asa ca mai exemplific zona







sursa rezistenta.net si comunismulinromania.ro





Continuam.
Ciurel 1986



1987 eroilor








fara legatura cu zona, dar interesanta

Tot de la Unirii spre Biblioteca Nationala

Imaginile cu Podul MIhai Voda sunt dupa inceperea constructiei la metrou, este podul "provizoriu", inainte tramvaiele treceau pe un pod din beton, partial carosabil (era linie simpla). In poza identificata gresit "podul Serban Voda" se vede un colt din blocul de pe Izvor 2, demolat ulterior. Pana au realizat podul nou de tramvai, acestea au fost redirectionate temporar (atunci 25 a fost directionat catre Sura Mare - Progresul, 7 la Piata Unirii-Sf Vineri si 30 la Grozavesti/Ciurel). Podul izvor a fost demolat si reconstruit; in zona, pana la desfiintarea din 1986, treceau tramvaiele 2, 3, 8, 13, 20, 37 (pe pod) si 12, 14, 30, 32  un sens 13 si 37) pe Splai. Pentru ca nu s-a mai realizat legatura pe Podul Izvor, liniile 2, 3 si 20 trebuiau sa ocoleasca pe la Mihai Voda in drumul lor spre si dinspre Gara.

Ce e cu acea "cruce" de pe parapetul podului de la Eroilor?

Riul Dimbovita a fost mereu in atentia bucurestenilor si in decursul vremii s-a incercat aducerea lui la un aspect si functionalitate optima . Cele mai importante lucrari din istorie, au fost cele de corectare a cursului dar si de drenare a zonelor de unde s-a deviat cursul , cele mai nenorocite lucrari , metroul si casetarea .
Este stiut ca orice curs de apa are o " memorie " daca apa  a curs cindva , pe undeva , va reveni mereu , indiferent de perioada trecuta , este stiu ca orice curs de apa atrage apa subterana , exista " izvoare " care nu vor inceta sa curga spre matca ....
Metroul a fost prima piedica in calea apelor subterane . Desi epoca permitea lucrari complexe , demolari , lucari grandioase , din nu se stie ce motiv , nu s-a realizat drenarea terenului dintre metrou si restul orasului . S-a mers pe ideea de pompat apa din anumite locuri , s-a ajuns la situatia ca drenajul sa fie chiar in tunelele sau statiile de metrou , din ce stiu . Normal ar fi fost sa se fac drenaje la distanta de metrou si apa sa fie captata in mici lacuri care puteau deveni zone verzi ale orasului . Ei bine , nu , nu s-a facut asa ceva si au lasat ca apa sa se adune la zidul metroului ...
A urmat apoi casetarea riului , lucrarea ce a pus capat normalitatii acestui riu dar implicit si a orasului . Tot ce a existat si exista ape subterane , acum nu are unde curge si apa subterana , pinza freatica, a ajuns la un nivel foarte ridicat . Terenul de pe ambele maluri , mult instabil geologic , mai precis teren " de umplutura " pe fosta albie , pe fostele canale , acum cu apa freatica la nivel ridicat , a inceput sa fie o problema pentru unele zone .
Acum se pune problema infiltratiilor la unele cladiri , stabilitatii lor , si totul devine extrem de periculos in cazul " verificarii periodice " a cladirilor , adica in cazul unui cutremur major . Revenirea cu drenaje in aceste zone , iarasi este periculoasa , deoarece un pamint imbibat cu apa este " umflat " , daca se dreneaza , " se lasa " .
Cum se va iesi din aceasta situatie , nu se stie , mai probabil va fi o tema pentru generatia urmatoare .

rosetti61 wrote:
...(atunci 25 a fost directionat catre Sura Mare - Progresul, 7 la Piata Unirii-Sf Vineri si 30 la Grozavesti/Ciurel). Podul izvor a fost demolat si reconstruit; in zona, pana la desfiintarea din 1986, treceau tramvaiele 2, 3, 8, 13, 20, 37 (pe pod) si 12, 14, 30, 32  un sens 13 si 37) pe Splai. Pentru ca nu s-a mai realizat legatura pe Podul Izvor, liniile 2, 3 si 20 trebuiau sa ocoleasca pe la Mihai Voda in drumul lor spre si dinspre Gara.

...

 Traseul traditional al lui 25 lega zona Militari de Bariera Vergului. Cand in Bariera a ajuns reinfiintatul 15 (probabil linia 5 Floreasca - Sf. Gheorghe - Rahova s-a dovedit prea lunga chiar si pentru anii '60), 25 a fost deviat la Mihai Voda.
Cel mai probabil In cursul anului 1976, 25 a fost trimis spre Sos. Giurgiului via Chirigiu. Pe linia 25 circulau atunci atat vagoane EP, cat si noile Tatra "silentioase". Mutarea nu stiu daca a fost doar o intentie temporara legata de lucrarile la magistrala M1, dar noul 25 s-a dovedit mai util decat cel vechi, asa ca nu a mai revenit niciodata la Mihai Voda.

 Alte doua linii care au intors/mers o vreme la Mihai Voda pe fostul pod sau pe cel provizoriu sunt 18 si 39, venind din Rahova/Ferentari.

Numai 18 a intors astfel, prin Uranus - Splai - Piata Unirii cu intoarcere prin Bd. Cosbuc, 39 de la inceput a mers la Piata Muncii. Legat de panza freatica, se spunea ca din cauza edificiilor nou construite ("cafetiera" ex-Bancorex, primul turn de birouri din centrul orasului), ale lucrarilor mai vechi (metrou, amenajarea Dambovitei), cursurile freatice au fost modificate si intregul edificiu al Magazinului Victoria pluteste pur si simplu pe o perna de apa freatica - se punea problema unor lucrari de consolidare a lui).
Cand 25 a fost scurtat in 1964 la Podul Mihai Voda, intre MIhai Voda si Bariera Vergului a circulat un 3 barat - nu mult. LIpsa lui 25 din Militari spre Izvor se resimtea in suprasolicitarea lui 13, care ajungea - deviat - la Izvor, cand au inceput lucrarile la metrou. Tot in 1975 se realizeaza cale dubla de tramvai pe segmentul de Splai intre Grozavesti si Ciurel, pe partea cu caminele. Mai demult, avand la dispozitie numai harti din 1973 si apoi din 1982 si stiind cand au inceput lucrarile la metrou, am dedus ca odata cu acestea tramvaiul nu a mai ajuns la Ciurel, insa descoperind pozele d-lui Lacriteanu am vazut ca inca s-a mai circulat la Ciurel destul de tarziu - linia a fost scoasa definitiv cand s-a refacut acea portiune de sosea, in preajma Universiadei. Pe segmentul Schitu Magureanu - Unirii s-a realizat la fel linie dubla, cu lucrarile conexe de la Mihai Voda, si s-a pastrat sens unic de la Schitu Magureanu spre Grozavesti (s-a ales ca liniile 14 si 30 sa circule intr-un sens pe splai iar la intoarcere sa revina in traseu pe la Gara - segmentul unic a fost pastrat pentru ca nu se inregistra o asa mare cerere, desi trecea prin zone aglomerate). din 1981, liniile care ajungeau la Grozavesti pe Splai au fost 13, 14, 30 si 37 - 13 si 37 spre Militari (daca n-au avut cumva traseu de revenire si pe 13 septembrie), 14 si 30 aveau cap la "POdul Grozavesti si reveneau pe la Gara -Schitul Magureanu. Inceperea lucrarilor de amenajare a Dambovitei ("Amenajarea Complexa a Raului Dambovita") coroborate si cu marile lucrari edilitare de la centrul civic au pus capat circulatiei tramvaielor pe cheiul Dambovitei, incepand cu toamna lui 1986.
In perioada interbelica tramvaiele au mai circulat pe un singur mal, cu scurte portiuni pe celalalt.
A existat o linie de tramvai in jurul anilor 40 - 28 care circula intre Bariera Cotroceni (scuarul de vizavis de Palatul Cotroceni este fostul capat al lui, cu stalpul original care sustinea reteaua inca in picioare) pe la podul Cotroceni apoi pe Splai pana la podul Grozavesti; spre anii 50 a fost prelungit pana la Ciurel, pe linie simpla, aidoma traseului de pe soseaua Garii Catelu. In 1957 au fost reorganizate sensurile de circulatie si s-au montat linii de tramvai pe ambele maluri, de la Piata Unirii si pana la Ciurel, situatie care a durat pana in 1975. o alta portiune cu linie dubla pe un sens a fost intre Timpuri NOi si MIhai Bravu, de la inceputurile tramvaiului in acea zona si pana in 1987.

Dâmbovița, principala sursă de alimentare cu apă a capitalei, e cea mai murdară apă din țară. De vină sunt milioanele de metri cubi de apă menajeră deversați haotic în râu și lipsa unei stații de epurare. Proiectul există, însă este amanat de mai bine de două decenii.

Pe o scară europeană de la 1 la 5 în ce privește calitatea apei, Dâmbovița a primit 5, cel mai prost calificativ. Râul are cea mai proastă și mai murdară apă din țară. Asta în condițiile în care Uniunea Europeană cere ca apa să fie în cel mai rău caz de calitatea a doua.

"Acest lucru se datorează în principal evacuării de ape uzate, neepurate, din zona Glina, iar clasa a V-a de calitate se menține pe tot sectorul Dâmboviței, până la confluența cu Argeșul." a declarat Ana-Maria Tănase purtător de cuvânt Administrația Națională Apele Române

Din canalele Bucureștilor ajung în Dâmbovița.Resturi menajere, detergenți și dejectii. Åži de aici în Dunăre și Marea Neagră.

"De-a lungul anilor, de-a lungul Dâmboviței au fost fel și fel de fabrici construite care aruncau direct pe cursul râului, fără să existe vreo stație de epurare. O apă de calitate inferioară prezintă un pericol pentru toată lumea." a declarat biologul român Åžerban Iliescu.

Bucureștiul este singura capitală europeană care nu are o stație de purificare a apelor menajere. Pentru punerea unui proiect de acest tip în practică, autoritățile române lucrează la Glina de mai bine de 23 de ani.

Sanda Trășculescu, șefa unei unități de implementare Glina, a declarat că lucrările sunt finalizate în proporție de 90,92%.

În prezent, în țara noastră, sunt aproape 400 de centre care tratează apele menajere. Dar, aceste centre nu au capacitatea să dezinfecteze apele, ci doar să le limpezească.

http://www.antena3.ro/romania/dambovita- ... 558.html

Statiile de tratare sunt cele care iau apa, ii fac ceva si o baga pe teava la robinet.
Statiile de epurare sunt cele care iau apa dupa ce poporul sau persoanele juridice au dat drumul la robinet si au dat-o la canal cu sau fara alte mizerii.
Intr'adevar, Bucuresti nu are statie de epurare functionala. Statii de tratare are. Iar pietricelele acelea albe pe care le-am filmat odata cu camionul din care s'au rasturnat impreuna cu el sunt pentru limpezire. Daca PapaNova se mai si oboseste sa le dezinfecteze, asta nu mai stiu.