Guvernul a aprobat în ședința de miercuri înființarea „Registrului Unic al Utilajelor”, o bază de date care va cuprinde utilajele pe care le declară constructorii la depunerea candidaturilor pentru licitațiile publice. Practic, prin acest act normativ, statul vrea să se asigure că firmele nu mai declară utilaje fictive „pe hârtie” sau care sunt transferate de pe un șantier pe altul.

Registrul Auto Român, instituție din subordinea Ministerului Transporturilor va administra Registrul Unic al Utilajelor.

Inițial, în proiectul Hotărârii de Guvern care a fost prezentat pentru dezbatere publică la începutul lunii ianuarie se menționa că Registrul Utilajelor va deveni operațional la 60 de de la publicarea în Monitorul Oficial și accesibil publicului peste alte 30 de zile de la data operaționalizării.

Totuși, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a anunțat că sistemul va avea toate funcțiile de-abia în martie 2023.

„Vom constitui în final o bază unică de date, cu toate utilajele firmelor care participă la proiecte de infrastructură de transport. Autoritățile vor putea verifica dacă ofertanții pot aduce efectiv în șantier toate utilajele pe care le declară. Am descoperit în timp că mulți constructori prezentau la licitații aceleași utilaje, iar în momentul când trebuiau să înceapă lucrările nu le aveau pentru că erau pe alte șantiere. Registrul Utilajelor va funcționa în cadrul SEAP. Până la 1 mai 2022 Ministerul stabilește tipul informațiilor accesibile și le pune la dispoziția Autorității pentru Digitalizarea României. Complet funcțional va fi probabil la 1 martie 2023 pentru că trebui create funcționalitățile privind declararea datelor și detaliile tehnice”, a transmis Grindeanu.

Consultarea Registrului va permite comunicări generate automat, iar în caz de suprapuneri de utilaje vor fi emise alerte.

Registrul unic va cuprinde, minim, următoarele informații:
a) operatorii economici care desfășoară activități în domeniul proiectelor de infrastructură de interes național, respectiv denumirea și datele de identificare, precum și domeniul relevant de activitate. Aceste informații sunt încărcate în registru de către operatorii economici în cauză;
b) numărul și datele de identificare ale utilajelor și echipamentelor de care pot dispune operatorii economici prevăzuți la lit.a); datele de identificare ale fiecărui utilaj/echipament autopropulsat se referă la denumirea acestuia (conform nomenclatorului pus la dispoziție de către R.A.R), marca (denumirea producătorului), tipul (cod sau denumire comercială), numărul său de identificare (seria șasiului), numărul de înmatriculare sau de înregistrare în circulație ori numărul de inventar. Aceste informații sunt încărcate în Registru de către operatorii economici prevăzuți la lit.a) și sunt validate de către R.A.R.;
c) în cazul în care operatorii economici prevăzuți la lit.a) au încheiate contracte și acestea sunt aflate în derulare, date referitoare la contractul de achiziție publică încheiat, respectiv lucrarea și părțile contractante. Aceste informații sunt încărcate în registru de către operatorii economici în cauză;
d) în cazul în care operatorii economici prevăzuți la lit.a) au încheiate contracte aflate în derulare, numărul și datele de identificare ale utilajelor și echipamentelor autopropulsate declarate de operatorii economici în contractul de achiziție publică (inclusiv forma de deținere: proprietate/închiriere/comodat etc.), precum și perioada/perioadele în care utilajele și echipamentele autopropulsate sunt utilizate, conform graficelor de execuție ale lucrărilor, potrivit contractului de achiziție publică. Aceste informații sunt încărcate în registru de către agenții economici în cauză.

Curtea de Apel București (CAB) și Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) au invalidat recent două decizii ale Companiei de Drumuri privind licitațiile pentru loturile Chiribiș – Suplacu de Barcău și Chețani – Câmpia Turzii, ambele de pe traseul Autostrăzii A3 Transilvania.

În primul caz, pentru lotul Chiribiș – Suplacu de Barcău (26 km), la sfârșitul lunii februarie, Curtea de Apel București a admis „în parte” contestația Selina și a dispus, definitiv, reevaluarea ofertei câștigătoare (Erbașu – Vahostav). Constructorul Erbașu câștigase în septembrie contractul de peste 500 de milioane lei.

În al doilea caz, CNSC (instanța administrativă) a admis contestația constructorului Strabag la contractul pentru lotul Chețani – Câmpia Turzii (lotul Straco) câștigat de Drum Asfalt, care face parte din Grupul de firme Selina. Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a dispus reevaluarea ofertei câștigătoare. Pentru „lotul Straco” (16 km), un contract evaluat la 383 milioane lei, CNAIR a primit în septembrie 2021 trei oferte:

1. Asocierea DIMEX 2000 COMPANY SRL – ALPENSIDE SRL – EXPLAN SRL
2. Asocierea DRUM ASFALT SRL – OPR ASFALT SRL – OBRAS PUBLICAS Y RAGADIOS SA – TRAMECO SA – DRUMURI BIHOR SA
3. Asocierea STRABAG SRL – GEIGER TRANSILVANIA SRL. În contestația depusă de Strabag pe 10 februarie la CNSC se solicită anularea raportului procedurii și reevaluarea ofertei Selina.

Reevaluarea ofertei poate însemna inclusiv desemnarea aceluiași constructor, dar cu riscul de a avea, din nou, contestații. Au fost situații când, după reevaluare, CNAIR a desemnat același constructor sau a stabilit un nou câștigător (cazul lotului 1 A0 București – Nord)

Firma bihoreană Drum Asfalt (Selina) este constructorul care ar fi trebuit să înceapă de mai bine de un an lucrările pentru lotul Biharia – Chiribiș (30 km). Practic, trei loturi ale Autostrăzii Transilvania cu o lungime totală de 72 km încă sunt blocate după ce CAB și CNSC au „întors” deciziile comisiilor de evaluare și pentru că Ministerul Transporturilor „tărăgănează” de aproape un an rezilierea contractului cu Selina.

Guvernul aprobă în ședința de vineri, Ordonanța de Urgență pentru modificarea Legii Achizițiilor Publice, obiectivul principal fiind proceduri mai simple la licitații, eliminarea timpului pierdut din cauza numeroaselor contestații și termene mai scurte pentru emiterea avizelor. Procedura de modificare a legislației prin Ordonanță de Urgență este motivată prin riscul de a pierde finanțarea din PNRR pentru proiectele de infrastructură de transport (total 12,7 miliarde Euro) având în vedere calendarul ,,strâns” de contractare și derulare, termenul -limită pentrui recepția proiectelor depuse fiind august 2026. Proiectul de OUG a fost prezentat în dezbatere publică pe 7 martie.

„Prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost configurate drept rezultate așteptate: 429 de kilometri de autostradă construiți; 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare); 625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite; 48% din punctele negre eliminate; 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite; 429 kilometri cu sistem ITS instalat la care se adaugă și operaționalizarea sistemului ITS pe alte sectoare de autostradă deschise traficului. Pentru proiectele rutiere propuse, cuantumul total al finanțării din fonduri PNRR este de 2727 mil. EUR. Prin PNRR s-a stabilit drept termen de finalizare a proiectelor anul 2026, iar ca termen pentru semnarea contractelor de lucrări este anul 2023, neîncadrarea în aceste termene asumate atrăgând blocarea finanțării pentru toate proiectele din componența de transport a PNRR”, arată proiectul.

Proiecte PNRR mult întârziate
Printre cele mai importante proiecte de infrastructură de transport cu finanțare prin PNRR care nici măcar nu au licitația de proiectare și execuție lansată se numără Autostrada cu tuneluri dintre Lugoj și Deva, Capetele Autostrăzii Unirii A 8 și loturile Focșani-Bacău respectiv Bacău-Pașcani din Autostrada Moldovei. Înn ceea ce privește proiectele feroviare cea mai mare întârziere o înregistrază prelungirea Magistralei M4 de la Gara de Nord la Gara Filaret. Aprobarea ordonanței înseamnă, practic că aceste proiecte vor fi contractate și derulate pe o procedură mai rapidă.

25 de kilometri de autostradă, 40 de kilometri de Drum Expres, Podul peste Dunăre de la Brăila, cele trei pasaje supraterane de pe Centura București Sud și Centura Timișoara sunt cele mai importante obiective de infrastructură rutieră care nu pot fi ratate anul acesta, spune fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă, care îl acuză pe actualul ministru, Sorin Grindeanu, că, la începutul sezonului de construcții, câteva investiții sunt întârziate.

Reacția lui Drulă vine după ce ministrul Grindeanu a verificat luni șantierul Drumului Expres Craiova – Pitești (lotul 2, unde lucrează UMB) și a confirmat că tronsonul Robănești – Piatra Olt (19 km) se deschide înainte de Sărbători, dar nu a prezentat un calendar și pentru a doua jumătate cu Centura Slatina. De asemenea, Drulă spune că ministerul condus de Grindeanu este tot mai departe de a deconta lucrări pe fonduri europene de 7 miliarde lei pentru că șantierele avansează greu.
În privința proiectelor de autostradă, Drulă susține că, încă din toamna anului trecut, agrease cu antreprenorii Porr și Alsim să termine înainte de termen primul lot al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești (13 kilometri Sibiu-Boița) și aprox. 11 kilometri pe lotul doi al Autostrăzii A 0 București Sud între DN 5 și DN 6 (lotul complet are 16 km. și termen 2023), de asemenea și podul peste Dunăre de la Brăila, parțial și cu drumurile de legătură : ,, Ministrul anti-infrastructură a început deja sarabanda de scuze și întârzieri chiar și pe proiectele pe care i le-am lăsat aproape gata încă din luna septembrie. Așa se întâmplă când te ții de politicăreală în loc să pui osul la treabă. Sunt câteva investiții majore pe care CU GREU le-ar putea rata domnul Grindeanu anul acesta. Dar cu PSD la butoane ne putem aștepta la ce e mai rău.
– Craiova – Pitești: 40km de drum expres între Balș și Slatina. La finalul mandatului meu, acum 6 luni, era finalizat în proporție de peste 90%;
– Podul de la Brăila: drumurile de legătură le-am deblocat anul trecut, aveam calendar de inaugurare cu constructorul în 2022;
– Autostrada Sibiu – Pitești (Lotul 1 Sibiu – Boița): calendarul de finalizare agreat cu constructorul prevedea anul 2022;
– Autostrada A0 Sud: sectorul dintre DN5 și DN6 trebuie și el finalizat anul acesta;
– Intersecțiile denivelate de pe Centura București: Domnești, Berceni, Olteniței;
– Și variantele ocolitoare Timișoara, Satu Mare, Tg. Jiu, Tecuci.
Ar mai fi și alte proiecte, care cu niște efort ar putea fi terminate în 2022. Dar, ca să nu suprasolicit PSD-ul, mă opresc aici. Să NU finalizeze proiectele de mai sus înseamnă fie rea voință, fie pură incompetență din partea domnului Grindeanu.” a transmis pe pagina sa de Facebook, Cătălin Drulă.
De remarcat faptul că, fostul ministru nu face nicio referire la primul lot al Drumului Expres Craiova – Pitești (constructor Tirrena Scavi) singurul contract de drum de mare viteză în mod real în execuție și cu termen de finalizare 2022, tronsonul Chiribiș – Biharia, deși are termen 2022 este ca și reziliat. Totodată, cu un stadiu fizic de doar 46 % și mai ales cu o mobilizare care lasă de dorit, finalizarea Centurii Timișoara Sud (25 km) este încă nesigură.

CNAIR, prin aparatul său tehnic de specialitate, respectiv CESTRIN, va organiza și coordona activitatea de recensământ general al circulației rutiere.

Acest proces de culegere a datelor de trafic se desfășoară în conformitate cu Instrucțiunile pentru efectuarea înregistrării circulației rutiere pe drumurile publice indicativ AND 557-2022, act publicat în Monitorul Oficial al României ce constă în efectuarea de înregistrări ale traficului în 10 zile din același an, acoperind toate zilele săptămânii, distribuite astfel:
• sapte zile în lunile cu trafic mediu (aprilie, mai, octombrie, noiembrie);
• trei zile în lunile cu trafic maxim (iulie, august), conform calendarului de mai jos.

Perioada inregistrare trafic CNAIR 2022.png (43.27 KB; downloaded 2467 times)

Amintim că recensământul circulației rutiere se efectuează o dată la 5 ani și constă în înregistrări manuale ale traficului, pe categorii de vehicule, pentru fiecare post de recensământ în parte.

Menționăm faptul că recensământul circulației rutiere a fost amânat pentru anul 2022 din cauza pandemiei COVID - 19 care a condus la modificarea fluxurilor de circulație pe fondul restricțiilor interne și externe, programarea inițială fiind pentru anul 2020.

Posturile recensământului circulației rutiere sunt amplasate pe autostrăzi, drumuri naționale și județene. În posturile de recensământ amplasate pe rețeaua de autostrăzi și drumuri nationale durata înregistrarii va fi de 8 ore/zi, în timp ce pe drumurile județene durata va fi de 14 ore/zi. Menționăm că în toate posturile, indiferent de categoria drumului, se efectuează o zi de înregistrare de 24 de ore.

Cunoașterea caracteristicilor traficului pe rețeaua rutieră este absolut necesară atât pentru fundamentarea și proiectarea investițiilor rutiere și a lucrărilor de întreținere și reparare a drumurilor, fundamentarea măsurilor de organizare a circulației rutiere și urmărirea dinamicii de evoluție a traficului pe rețeaua rutieră, precum și pentru elaborarea de studii referitoare la evaluarea calității aerului, prin estimarea emisiilor generate de traficul rutier și a impactului asupra mediului.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) estimează cheltuieli pentru investiții de 6 miliarde lei, în creștere cu 21 % față de cele realizate anul trecut, potrivit Proiectului de Buget pentru 2022. Totodată, Compania de Drumuri arată că, deși are nevoie de cel puțin un miliard de lei pentru lucrări de întreținere a rețelei de Autostrăzi și Drumuri Naționale primește doar 725 de milioane de lei, adică 73 % din necesar :  ,,Veniturile pentru activitatea de întreținere, finanțată din transferurile curente de la bugetul de stat, în valoare de 806.472 mii lei, au fost diminuate cu suma de 80.647 mii lei, (reținere în procent de 10%) sunt programate în valoare de 725.825 mii lei. Aceste transferuri de la bugetul de stat pentru activitatea de întreținere infrastructură rutieră, reprezintă aprox.72,87% din necesarul minim de fonduri estimat pe anul 2022, în valoare de 996.091 mii lei.” -Proiect de Buget CNAIR. Pentru 2022, Compania de Drumuri a prevăzut reparații pe aproape 1000 de kilometri de Autostrăzi și Drumuri Naționale, potrivit unui răspuns remis Economedia. Veniturile încasate din taxa de drum (rovinietă) vor fi în creștere cu 6 % față de 2021, dar încasate în procent de 85 %, diferența de 15 % fiind direcționată către CNIR ( Compania de Investiții Rutiere), deocamdată inactivă.

Compania de Drumuri începe montarea panourilor fonoabsorbante pe Centura Capitalei, pe A 1 București -Pitești, pe A 2-Autostrada Soarelui, dar și pe alte trei șosele europene care pornesc din București, DN 2 spre Buzău, DN 5 spre Giurgiu respectiv DN 6 București-Alexandria. Este un proiect de aproape 100 de milioane de lei finanțat din fonduri europene pentru reducerea zgomotului produs de traficul rutier, principala sursă de poluare fonică și o cauză majoră care afectează sănătatea umană. În total, se vor monta panouri fonoabsorbante pe A 1 și A 2 și pe alte 9 sectoare de Drumuri Naționale, lungimea totală a panourilor fiind de 22,1 kilometri. Fiecare panou are o înălțime de 3 metri. Scopul principal al obiectivului de implementare a planurilor de acțiune pentru reducerea zgomotului generat de traficul rutier și constă în achiziția de panouri fonoabsorbante. Acestea fiind prevăzute a fi amplasate pe autostrăzile A1 București – Pitești, A2 București – Constanța, Centura București, Centura Oradea, Varianta de ocolire Cluj Est, DN 2, DN 5, DN 6, DN 15, DN 22 și DN 59. Panourile fonoabsorbante, indiferent de materialul din care sunt confecționate vor asigura reducerea nivelului de zgomot cu minim 25Db, potrivit CNAIR.

Ministerul Transporturilor a aprobat Proiectul încă din octombrie 2020 ( Hotărâre de Guvern), pe Autostrada Soarelui Direcția Regională de Drumuri și Poduri Constanța a început montarea panourilor la Lehliu, lângă Drajna și la Fetești, iar pentru șoselele pe care le administrează Regionala de Drumuri București ( Centura Capitalei, A 1 București-Pitești, A 2 București-Lehliu, DN 2 București-Buzău, DN 5 și DN 6) Ministerul Transporturilor a emis Autorizația pe 21 aprilie 2022. Pe Centură, panourile transparente/netransparente se montează la Chitila și Dragomirești ( semi inelul de nord), pe A 1 la Ulmi, Florești-Stoenești, Petrești, Căteasca și Ștefănești, pe A 2 la Glina, Brănești, Fundulea și Nicolae Bălcescu, pe DN 2 București-Buzău la Costești, pe DN 5 la Adunații Copăceni iar pe DN 6 la Bragadiru. Durata lucrărilor este de 3,5 luni.

În Nota de Fundamentare, Ministerul Transporturilor arată că, poluare fonică poate duce, în timp la boli cardiovasculare și tensiune arterială :  ,,La nivelul Uniunii Europene, zgomotul generat de traficul rutier reprezintă principala sursă de poluare fonică. Astfel, în urma desfăşurării celei de-a doua etape de cartare a zgomotului în 2011-2012, se estimează că aproximativ 125 milioane de persoane sunt afectate de zgomotul generat de traficul rutier care depăşeşte pragul de 55 dB pe timpul zilei şi aproximativ 35 milioane sunt expuse zgomotului generat de traficul rutier mai mare de 65 dB pe timpul nopţii. Conform Organizaţiei Mondiale de Sănătate, zgomotul este ce-a de-a doua cauză majoră care afectează sănătatea umană. Principalele probleme de sănătate dezvoltate de persoanele expuse la niveluri ale zgomotului pe timpul nopţii mai mari de 40 dB sunt tulburări ale somnului şi insomnii, care duc în timp la dezvoltarea unor afecţiuni cum ar fi tensiunea arterială sau bolile cardiovasculare. În vederea reducerii zgomotului generat de traficul rutier, prin proiectul ”Măsuri prevăzute în planurile de acțiune pentru reducerea zgomotului generat de traficul rutier prin dotarea cu panouri fonoabsorbante” urmează să se implementeze măsuri de reducere a zgomotului prin dotarea anumitor sectoare de drum cu panouri fonoabsorbante. Obiectivul general este de a oferi un confort acustic minim necesar persoanelor care locuiesc în vecinătatea anumitor sectoare de drumuri naţionale pe care s-a înregistrat un nivel foarte ridicat al zgomotului datorat traficului rutier intens.”

În total vor fi amplasate panouri cu o suprafață de peste 66 000 mp., notează CNAIR : ,,Obiectivul general al acestui proiect îl reprezinta reducerea impactului transporturilor asupra mediului, respectiv reducerea nivelului de zgomot pe anumite sectoare de drumuri naționale cu trafic intens, prin îmbunătațirea conditiilor de mediu pentru persoanele care locuiesc în vecinatatea acestora.

Rezultatele așteptate:
1. Reducerea numarului de persoane afectate de zgomot cu minim 40% (medie pe întreg proiectul) în primul an de operare (2023);
2. Reducerea nivelului de zgomot sub limita maxima admisa de 70 dB (Lszn)în primul an de operare (2023);
3. Amplasarea a 66 300 mp de panouri fonoabsorbante pâna în anul 2022 inclusiv.

Valoarea totală a  proiectului este de 92.422.647,50 lei și va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regionala-48.580.775,63 lei, 15% contribuția proprie-8.573.078,07 lei, restul de 35.268.793,80 lei reprezentând cheltuieli neeligibile inclusiv TVA. Durata proiectului: 18 luni

Toate proiectele de Autostrăzi și Drumuri Expres din regiunea Moldovei au întârzieri cuprinse între 3 și 8 luni, potrivit unei analize pe care o face fostul secretar de stat în ministerul Transporturilor, Adrian Covăsnianu. Cele mai întârziate contracte de proiectare( niciun contract semnat de execuție) sunt pe tronsoane ale Autostrăzii Unirii Târgu Mureș-Iași-Ungheni, pe Drumul Expres Suceava -Siret (continuarea A 7 până la frontiera cu Ucraina) și pe Drumul Expres Tișița-vama Albița, 8 luni. (n.r întârziere la proiectare de 8 luni, la un an de la semnarea contractului pentru tronsonul A 8 Târgu Neamț-Iași-Ungheni, anunța în urmă cu câteva zile și Cătălin Urtoi, consilierul ministrului Grindeanu).

Pentru accelerarea proiectelor care riscă să piardă finanțarea prin PNRR și eventual POT, fostul secretar de stat în mandatul lui Cătălin Drulă propune declararea investițiilor de infrastructură rutieră majoră din Moldova drept proiecte strategice și de siguranță națională și descentralizare prin transferul acestora la de la CNAIR Central la Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri.
Covăsnianu prezintă o ,,radiografie” a investițiilor rutiere din Moldova :

,,𝟭. 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗔𝟳 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̦𝘁𝗶-𝗕𝘂𝘇𝗮̆𝘂 (𝟯 𝗹𝗼𝘁𝘂𝗿𝗶)
Fază proiect: Licitație de Execuție lansată în iunie 2021.
Stadiu: câștigător desemnat pe lotul 1. Loturile 2 și 3 sunt contestate.

𝟮. 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗔𝟳 𝗕𝘂𝘇𝗮̆𝘂-𝗙𝗼𝗰𝘀̦𝗮𝗻𝗶 (𝟰 𝗹𝗼𝘁𝘂𝗿𝗶)
Fază proiect: Licitație de Execuție lansată în ianuarie 2022
Stadiu : Licitația pentru cele 4 loturi este desuspendată recent dar întârziată.

𝟯. 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗔𝟳 𝗙𝗼𝗰𝘀̦𝗮𝗻𝗶-𝗕𝗮𝗰𝗮̆𝘂 (𝟯 𝗹𝗼𝘁𝘂𝗿𝗶)
Fază proiect: Licitație de Execuție nelansată
Stadiu : Întârziere de minim 4 luni de zile
(SF cu observații. Calendar de mediu întârziat)

𝟰. 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗔𝟳 𝗕𝗮𝗰𝗮̆𝘂-𝗣𝗮𝘀̦𝗰𝗮𝗻𝗶 (𝟯 𝗹𝗼𝘁𝘂𝗿𝗶)
Fază proiect: Licitație de Execuție nelansată
Stadiu : Întârziere de minim 3 luni de zile
(proiectare neaprobată. Licitație execuție nelansată = Risc PNRR)

𝟱. 𝗗𝗿𝘂𝗺 𝗘𝘅𝗽𝗿𝗲𝘀 𝗣𝗮𝘀̦𝗰𝗮𝗻𝗶-𝗦𝘂𝗰𝗲𝗮𝘃𝗮
Fază proiect: Studiu de Fezabilitate în lucru
Stadiu: Întârziere de minim 6 luni de zile
(studii geotehnice întârziate, procedură de mediu nedemarată)

𝟲. 𝗗𝗿𝘂𝗺 𝗘𝘅𝗽𝗿𝗲𝘀 𝗦𝘂𝗰𝗲𝗮𝘃𝗮-𝗦𝗶𝗿𝗲𝘁
Fază proiect: Studiu de Fezabilitate în lucru
Stadiu: Întârziere de minim 8 luni de zile
(studii geotehnice nedemarate, procedură de mediu nedemarată)

𝟳. 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗔𝟴 𝗨𝗻𝗴𝗵𝗲𝗻𝗶-𝗜𝗮𝘀̦𝗶-𝗧𝗴. 𝗡𝗲𝗮𝗺𝘁̦
Fază proiect: Studiu de Fezabilitate în lucru
Stadiu : Întârziere de minim 4 luni de zile
(studii geotehnice întârziate, traseu nestabilit, procedură de mediu nedemarată)

𝟴. 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗔𝟴 𝗧𝗴. 𝗡𝗲𝗮𝗺𝘁̦-𝗧𝗴. 𝗠𝘂𝗿𝗲𝘀̦
Fază proiect: Studiu de Fezabilitate în avizare
Stadiu: Întârziere de minim 6 luni de zile
(calendar de mediu nerespectat)

𝟵. 𝗗𝗿𝘂𝗺 𝗘𝘅𝗽𝗿𝗲𝘀 𝗧𝗶𝘀̦𝗶𝘁̦𝗮-𝗔𝗹𝗯𝗶𝘁̦𝗮
Fază proiect: Studiu de Fezabilitate suspendat
Stadiu : Întârziere de minim 8 luni de zile
(traseu nedefinitivat, strategie MT neconformă cu CNAIR,
campanie teren nedemarată, procedură de mediu nedemarată)

𝟭𝟬. 𝗔𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗔𝟭𝟯 𝗕𝗿𝗮𝘀̦𝗼𝘃-𝗕𝗮𝗰𝗮̆𝘂
Fază proiect: Studiu de Fezabilitate în lucru
Stadiu : Întârziere de minim 4 luni de zile
(studii geotehnice nedemarate, procedură mediu neinițiată)

În concluzie întârzierile sunt de la minim 3 luni (A7 Bacău-Pașcani) până la situația catastrofală de pe drumurile expres Tișița-Albița și Suceava-Siret unde întârzierile contorizează 8 luni de zile.
Întârzierile, bâlbele administrative și nerespectarea calendarelor asumate pot conduce la depășirea condiționalităților din PNRR respectiv construirea celor 378 de kilometri de drum rapid din A 7 și A8 până în trimestrul II -2026“

proiecte-drumuri-autostrăzi-Moldova aprilie 2022.jpg (414.3 KB; downloaded 2297 times)

CNAIR anunţă conducătorii auto că potrivit prevederilor Ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018, circulaţia vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă în zilele de sâmbătă 30 Aprilie 2022 și duminică 01 Mai 2022 (ziua Muncii), conform Anexei nr. 1 la Ordin, după cum urmează:

rsz_1indicativ_restrictii_de_circulatie_1_mai_2022.jpg (108.35 KB; downloaded 2227 times)

Încălcarea prevederilor Ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.

CNAIR a început să monteze parapete pe rulouri între sensurile de mers pe DN 28 Târgu Frumos-Iași, unul dintre ,,Drumurile Morții” din România. Separarea sensurilor de mers cu aceste parapete (sistem de siguranță importat din Coreea de Sud) este prima măsură concretă după ce, în februarie 2022, pe DN 28, șapte persoane și-au pierdut viața în cel mai grav accident din ultimii ani. Pe acest sistem rutier cu acostament lărgit ( configurație depășită pentru cel mai circulat drum din Moldova) ar urma să fie aplicată varianta de reconfigurare 2+1, despre care Economedia a scris aici

Bidoanele rotative se montează pe un sector de drum cu acostament lărgit, așa cum este pe DN 2 E 85 : ,,A început montarea parapetelui median pe rulouri pe DN 28, în zona Bălțați, județul Iași. CNAIR – DRDP Iași a început lucrările de montare a parapetelui median pe rulouri pe sectorul DN 28, km 33+620 – 34+287, între localitățile Războieni și Bălțați, județul Iași. Măsura este parte a unui proiect demarat de CNAIR SA la nivel național, în scopul reducerii riscului de accidente rutiere grave pe anumite sectoare de drum. Parapetele pe rulouri este un sistem de protecție inovativ conceput pentru a evita evenimentele rutiere soldate cu leziuni mortale, datorită capacității acestora de dispersare a energiilor în lungul parapetelui, cu ajutorul rolelor. Vehiculele care intră în contact cu acest sistem de protecție sunt redirecționate înapoi pe calea de rulare, fiind astfel eliminat riscul coliziunii frontale între autovehicule. Caracteristicile tehnice au permis sistemului de protecție să obțină rezultate pozitive deosebite în crash-teste de siguranță rutieră, performanțele superioare fiind datorate elementelor avansate de design și siguranță.” a transmis Regionala de Drumuri și Poduri Iași.

Doar 270 de kilometri de autostradă din cei 438 prevăzuți în PNRR au șanse să fie terminați la termen, în august 2026, potrivit unei analize pe care a prezentat-o Asociația Pro Infrastructură. Alți 96 de kilometri sunt la limită, iar pentru „capetele” Autostrăzii Unirii A8 și secțiunea cu tuneluri Lugoj – Deva (în total 72 km) șansele sunt foarte mici sau chiar zero, susține Asociația.

În categoria autostrăzilor „cu șanse maxime” de deschidere la termenul din PNRR (188 km) API include Autostrada Transilvania loturile UMB Nădășelu – Poarta Sălajului (42 km), și cele două secțiuni din A7 Ploiești – Buzău (62 km), respectiv Buzău – Focșani (82 km). De asemenea, a patra secțiune din A7, Bacău – Pașcani (78 km), poate fi terminată dacă anul viitor se semnează toate contractele, însă tronsonul III Focșani –Bacău (95 km) nu are nici acum Studiul de Fezabilitate aprobat.

„Autostrăzile din PNRR încotro? Din cei 438 kilometri de autostradă, doar 188 km au șanse maxime să respecte regulile PNRR și să fie funcționali până în 2026, 82 km au șanse bune și 96 km sunt deja la limită! Mai grav, cei 59 de km din A8 au șanse (foarte) mici și ne luăm acum ADIO de la cei 13 km de pe A1, sperând că în 2026 vom găsi soluții de continuare pe alte tipuri de fonduri europene fără să suferim corecții financiare majore sau să dăm banii înapoi! Proiecte. În PNRR avem Autostrada A 7 Ploiești-Pașcani (324 km), capetele Târgu Mureș-Miercurea Nirajului (25 km) și Leghin-Pașcani (34 km) din A8 Târgu Mureș-Pașcani, tronsonul Nădășelu-Poarta Sălajului (42 km) din Autostrada Transilvania și veriga lipsă Margina-Holdea (13 km) din Autostrada A 1 Lugoj-Deva. Momentan, cel mai în urmă este Autostrada A8, acolo unde proiectantul și autoritățile se chinuie să găsească soluții pentru livrarea parțială și plata documentației pe segmentele din PNRR. Nici nu mai vorbim de obținerea acordului de mediu…

Iar A1 Margina-Holdea a intrat deja la capitolul “imposibil”: licitația nouă prevede 15 luni de proiectare și 42 de execuție, deci aproape 5 ani, fără să punem la socoteală măcar un an pentru achiziția publică, chiar dacă antreprenorul câștigător ar oferta un interval de execuție mai scurt”, a transmis API.

Prin PNRR, România poate atrage o finanțare pentru infrastructura de transport de 7,6 miliarde euro. Din această sumă, sectorul feroviar poate deconta 3,6 miliarde în timp ce autostrăzile A1, A3, A7 și A8 au 2,7 miliarde. Diferența de peste un miliard de euro reprezintă proiecte urbane, pasaje, măsuri de siguranță rutieră etc.

Din 2023 ( sfârșitul anului) se va circula ,,cap coadă” de la Craiova la Constanța pe Drumul Expres complet până la Pitești și pe toate cele trei loturi ale Autostrăzii de Centură București Sud (A 0) până la intrarea pe Autostrada Soarelui, a promis ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu într-un interviu la Digi24. Dacă pentru Drumul Expres Craiova -Pitești nu sunt îndoieli că UMB ar putea termina lucrările pe loturile 3 și 4, chiar în avans ( lotul 4 este la început), chiar și Tirrena Scavi ar reuși să termine lotul 1 cel târziu în vara anului viitor, în privința constructorului grec Aktor sunt mari semne de întrebare că pot recupera întârzierea majoră : stadiul fizic de execuție este de doar 9 % pe cei 18 kilometri dintre Bragadiru (DN 6) și Joița (A1), iar ritmul de lucru este prea lent.

Ministrul Transporturilor a anunțat că a avut o nouă discuție cu conducerea companiei din Grecia pentru a accelera mobilizarea pe șantier : ,,Eu în toată această perioadă m-am ferit să îmi iau angajamente că facem cincinalul în patru ani și jumătate. Pe A 0 pe partea sudică avem trei tronsoane, de asemenea pe Drumul Expres Craiova- Pitești, anul viitor se va circula pe întreg drumul, pe toate cele patru tronsoane de la Craiova la Pitești, cap coadă, nu pe bucățele. De asemenea, pe A 0 se va face o legătură directă, cine vine dinspre Pitești nu mai intră în București mergi pe A 0 spre Constanța. Din trei tronsoane două merg foarte bine. Pe lotul 3 ritmul nu mă mulțumește, dar asta nu înseamnă că nu termină la anul, conform contractului. Am avut o discuție joi cu administratorul companiei ( n.r. Aktor) și i-am atras atenția că avem certificate intermediare la fiecare 30 de zile. Dacă nu îți faci treaba primești certificat negativ și se interzice participarea la licitații în următorii 3 ani” a explicat Grindeanu.

Miercuri, 15.06.2022, începând cu ora 08:00, se va deschide circulația rutieră pe Transfăgărășan (DN 7C), între km 104+000 (Piscu Negru) și km 130+800 (Cabana Bâlea Cascadă), pentru toate categoriile de autovehicule.
CNAIR a reușit în acest an, printr-un efort susținut și cu ajutorul condițiilor meteo favorabile, să efectueze lucrările necesare pentru curățarea și pregătirea drumului cu două săptămâni mai devreme față de termenul obișnuit, respectiv 1 iulie.