Parent forum: Știri și noutăți din domeniul infrastructurii rutiere

 

Topic: Știri, noutăți, perspective

589 posts, 131553 views
 
Go to page:  1  ... 37 38 39 40 41 42 43
 
 

📖 Pagination options
  • Author: misterr
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective misterr

Nu imi permite educatia si experienta care o am sa ma faulteze un concern din tara din care vin.
(...) să mă falimenteze (...).

 


  • Author: misterr
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective misterr

Orban: Autostrăzile Comarnic- Brașov și Sibiu-Pitești pot fi realizate în cinci ani, dacă rămâne PNL la guvernare/ Comarnic- Brașov ar putea fi făcută cu bani de la buget, iar pentru Tg Mureș- Iași vor fi cerute fonduri europene




Autostrazi in Europa vs România
Foto: Hotnews

Guvernul va lua până la finalul lunii ianuarie o decizie cu privire la modul în care va fi construită autostrada Comarnic-Brașov, a declarat premierul Ludovic Orban în cadrul unui interviu acordat HotNews.ro. Orban consideră că trebuie finanțare cu bani de la buget, nu prin parteneriat public-privat (PPP). De asemenea, despre parteneriatul public privat prevăzut pentru autostrada Târgu Mureș- Iași, Orban spune că este o glumă și de aceea va fi depusă cerere de finanțare din fonduri europene a studiului de fezabilitate.

Întrebat dacă autostrada Comarnic-Brașov va fi realizată în cinci ani, Ludovic Orban a răspuns „Da, dacă rămânem noi la guvernare. E valabil și pentru Sibiu-Pitești".

În ceea ce privește Sibiu-Pitești, premierul susține că a fost un "fakenews că CE oprește finanțarea pentru tronsoanele autostrăzii Sibiu- Pitesti. E o minciuna gogonată”.

Ce a mai spus despre Comarnic- Brașov:

Până la finalul lunii ianuarie vom lua o decizie. Cred că trebuie făcută pe finanțare din buget, nu pe PPP. Trebuie revizuit de urgență studiul de fezabilitate și pornită licitația și finanțată din buget. Asta e soluția mea, care e cea mai simplă. Sunt cei mai mari indici de trafic pe DN1.

Dacă mă întrebaţi pe mine care este punctul meu de vedere eu cred că nu are rost să ne complicăm într-un PPP, acolo trebuie să-l facem pe buget. Trebuie revizuit de urgenţă studiul de fezabilitate, că studiul de fezabilitate e un pic mai vechi, revizuirea nu înseamnă, după părerea mea, schimbarea soluţiei tehnice, ceea ce înseamnă o durată mai scurtă de revizuire a studiului de fezabilitate şi să dăm drumul la licitaţie şi să finanţăm din buget. Asta este decizia mea, care e cea mai simplă, controlezi cel mai bine toţi paşii procedurali.

Ce a mai spus despre Tg Mureș-Iași:

Primul ministru al Transporturilor care a vorbit de autostrada Târgu Mureș- Iași- Ungheni am fost eu, în 2007. Eu sunt cel care am vorbit despre acest proiect și care am demarat procedura de licitație pentru realizarea studiului de prefezabilitate. Este prevăzut să se realizeze prin PPP, ceea ce e o glumă.

Pe Tg.Mureș- Vitrău există un contract pentru studiu de fezabilitate, vom licita ca să realizăm contracte pentru revizuirea studiului de fezabilitate. De asemenea vom depune cerere de finanțare a studiului de fezabilitate contractului pe care-l avem din fonduri europene.





 


  • Author: Cristi N
  • Membru Gold
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective Cristi N

Poate a vrut sa spuna 10 ani intr-u scenariu optimist.  :no:

 


  • Author: misterr
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective misterr

Cum vrea ministrul Transporturilor să transforme drumurile forestiere într-o alternativă la DN1

Click pe imagine pentru video:





După ce a petrecut şapte ore în trafic între Bucureşti şi Braşov, pe DN1, ministrul Transporurilor a început să caute soluţii ca să îi scape pe şoferi de aglomeraţia de pe acest drum.

Până când va fi construită mult aşteptata autostradă către staţiunile de la munte, este luată în calcul amenajarea unor rute alternative. Se vrea transformarea unor drumuri forestiere în şosele, amenajarea unor centuri pentru oraşele de pe traseu şi lagirea - în unele locuri de 4 benzi pe DN1.

Ideea construirii unor drumuri care să preia din traficul de pe DN1 a venit de la primarii din Sinaia, Comarnic, Buşteni, Azuga şi Predeal. Autorităţile locale din aceste locuri s-au unit într-o asociaţie şi au scris un proiect pe care l-au trimis Guvernului.

Potrivit documentului, în zona Comarnic, o parte a traficului de pe şoseaua spre munte ar urma să fie preluat de centura ca va ocoli oraşul. Tronsonul va porni din DN1, de la intrarea în localitate şi - în mare parte - va urma cursul râului Prahova până în Sinaia.

Vlad Oprea, primar Sinaia: “Pe un drum paralel cu DN1 se poate ajunge până în oraşul Sinaia, unde unde se poate face o supralărgire pe cele patru benzi.”

În Sinaia, DN1 ar urma să fie lărgit la două benzi pe sens. În plus, ar urma să fie amenajate mai multe sensuri giratorii - ca să se evite blocajele rutiere - dar şi o pasarala supraterana.

Mai departe, în Buşteni, proiectul prevede construirea unei centuri care să evite traficul din zona centrală.
Şoseaua ar urma să fie amenajată pe malul drept al răului Prahova. Apoi, traseul urmează un drum tehnologic şi mai multe străzi care trebuie modernizate. Este nevoie însă că o proprietarii unei păduri şi unei benzinării să fie expropiati.

Șofer: “Ar fi o descongestionare. Nu vedeţi că în weekend efectiv nu poţi să mai ajungi acasă.”

Şi în zona Azuga ar urma să fie amenajată o centură pentru că cei care se îndreaptă spre Braşov să nu mai fie prinşi în aglomeraţia din oraş. Soluţia aleasă esta transformarea în şosea naţională a unui drum forestier.

Adrian Petre, viceprimar Azuga: “Acest drum duce până la podul de la intrare în Predeal la intersecţia cu Râşnov. Acest pod ar trebui reabilitat. Este un pod destinat drumului forestier.”

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, este de părea că aceste drumuri, alternativă la DN1, ar putea fi realizate din bani europeni.

Vlad Oprea, primar Sinaia: “La o primă vedere, evident neavând un studiu de fezabilitate, este vorba de undeva la 200 de milioane de euro. Mi-e greu exact să spun cât va dura. Evident mult mai puţin decât durează construirea unei autostrăzi.”

O altă alternativă la DN1 ar fi drumul judeţean Câmpina - Valea Doftanei - Săcele. În total sunt 61 de kilometri din care mai bine de jumătate este asfaltat.

Lucian Bode, ministrul Transporturilor: “Identificăm sursa de finanţare de la Ministerul Dezvoltării, finanţăm acest drum judeţean şi la momentul în care avem reabilitaţi cei 61 de km de drum judeţean putem vorbi de o variant alternativă.”

Galacteu Ungureanu, șofer: “De 20 de ani se aude că se face drumul ăsta. În fiecare an se face măsurare topo, în fiecare an vine cineva că se reface drumul! Eu cred în Dumnezeu dar în asta nu cred că se mai face.”

Cât priveştea construcţia autostrăzii Comarnic - Braşov, ministrul Transporturilor s-a ferit să mai anunţe un termen când vor porni lucrările.

Lucian Bode: “Să vedem care este varianta pe care vom merge, există în discuţie varianta de a finanţa de la buget pe un program de finanţare multianual acest obiectiv extrem de important.”

Până când aceste planuri vor deveni realitate DN1 rămâne singurul drum spre staţiunile de la munte şi va testa în continuare rezistenta la nervi şi stres a şoferilor.

Distanţa de la Bucresti la Braşov se parcurge şi în şapte ore - o recunoaşte chiar ministrul Transporturilor.

 


  • Author: PTMZ
  • Membru Gold
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective PTMZ

686 de milioane de lei – atât au fost despăgubirile plătite din 2019 încoace de Compania de Drumuri constructorilor care lucrează sau au lucrat la realizarea de autostrăzi și reabilitarea de drumuri naționale. Cu acești bani s-ar fi putut finanța, de exemplu, lucrările la doisprezece kilometri din Autostrada Transilvania. Bugetul Companiei de Drumuri va fi și pe viitor diminuat de plata unor daune către constructori, care reproșează statului întârzierile de pe șantiere. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, are și soluția pentru ca statul să nu mai plătească atât de mulți bani în plus drumarilor: pregătirea mai temeinică a proiectelor.

Grecii de la Aktor au primit cei mai mulți bani. Firma elenă a câștigat încă din primăvara lui 2020 la Curtea de Arbitraj de la Paris despăgubiri de peste 101 milioane de lei pentru un contract de reabilitare a 41 de kilometri din DN6, între Domașnea și Caransebeș, care s-a derulat în perioada 2005-2011 și unde finanțarea a fost asigurată prin fonduri ISPA pre-aderare.

Alte aproape 87 de milioane de lei au fost achitate către italienii de la Astaldi pentru lotul Medgidia – Constanţa de pe Autostrada Soarelui. Despăgubirile plătite se ridică la circa 17% din valoarea contractului.

Și spaniolii de la FCC au câștigat în arbitraj despăgubiri importante pentru lucrările făcute la centura Constanței și la autostrada Arad-Timișoara.


Bani frumoși, pe lângă contracte, au încasat și italienii de la Impesa Pizzarotti și Tirena Scavi.

În total, în doar 2 ani, între 2019 și 2021, Compania de Drumuri a plătit firmelor care au lucrat la construirea de autostrăzi și reabilitarea de drumuri naționale peste 686 milioane lei.

La această sumă mai trebuie să adăugăm cele 236 milioane lei pe care Compania de Drumuri le va achita eșalonat celor de la Salini din Italia, pentru rezilierea abuzivă în 2017, de către ministrul social democrat Răzvan Cuc și Ștefan Ioniță, șeful Companiei de Autostrăzi de la acel moment, a contractului pentru construirea lotului 2 al Autostrăzii Lugoj.- Deva.

Și grecii de la Aktor speră în plata cât mai rapidă a celor peste 28 milioane de lei pe care i-au obținut în arbitraj drept despăgubiri pentru construirea a 24 de kilometri din autostrada Sebeș-Turda. Statul este penalizat astfel pentru că nu a făcut la timp exproprierile necesare. Șefii de la Drumuri speră că grecii vor termina în octombrie autostrada la care lucrează din 2014. Au deja deja gata 85% din lucrări.

Mariana Ioniță, directorul general al CNAIR: "Avem proiecte pe care nu aș vrea să le dau ca exemplu, dar le dau ca exemplu, ca să zic așa de nu prea bună practică, și mă refer aici la proiectele de pe Sebeș-Turda, unde antreprenorii se chinuie de foarte mulți ani să finalizeze lucrările. Tragem tare să închidem proiectele de la Sebeș-Turda".

Răspunzând unei solicitări Digi24, șefii de la Drumuri au precizat că deocamdată firma elenă nu a primit niciun ban în plus față de contract.

Soluția proiectelor mai bine pregătite
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, are și o soluție pentru ca statul să nu mai plătească daune atât de mari drumarilor: proiecte mai bine pregătite.

Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor: "Din mai buna pregătire a proiectelor se evită o mulțime din aceste probleme. Nu spun că constructorii sunt niște sfinți, dar cred că făcându-ne noi partea noastră de treabă serios, piața se va așeza și mai ales mergând cu foarte multe contracte. Sper ca din ce în ce mai multe firme să se concentreze nu pe avocați, pentru că și asta este o realitate că sunt firme care sunt mai mult cu avocați decât cu ingineri și cu muncitori în construcții, și sper să se cearnă piața asta, dar cred că este nevoie de multă seriozitate și profesionalist din partea statului ca să dea semnal în piață și lucrurile încep să se îmbunătățească".

Constructorii câștigă în arbitraj sau în fața instanțelor de judecată deoarece invocă faptul că autoritățile nu și-au făcut treaba: nu au făcut exproprierile la timp, nu au făcut relocările de utilități sau au scos la licitație lucrări după studii vechi, făcute din birou.

Tot ministrul Transporturilor a dat și exemplul unor alte două proiecte pregătite în grabă: centura Galațiului și drumul expres Tulcea-Galați.

Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor: "Ele se termină - asta este o altă nefericire din felul în care au fost lansate - aproximativ în același loc, dar nu în același loc. Sunt la 3-4 kilometri distanță. Încercăm să conectăm aceste proiecte, măcar pentru viitor, să lăsăm niște capete care să se poată uni printr-un alt contract. Nu știu dacă se poate modifica un contract în derulare să înlocuiești ultimii 4 kilometri ai unui drum cu un alt traseu. Iarăși exemplu de nesincronizare, grabă".

Ambele proiecte au fost scoase la licitație în 2019. Contractul pentru realizarea drumul expres cu o lungime de 11 kilometru a fost semnat cu firmele controlate de Dorinel Umbrărescu în aprilie anul acesta. Șefii de la Drumuri au recunoscut, pentru publicaţia Monitorul de Galaţi, că semnarea contractului pentru varianta de ocolire a municipiului a început în septembrie 2020 şi s-a încheiat în ianuarie anul acesta. A durat patru luni să se parafeze un act deoarece CNAIR și constructorul, tot Dorinel Umbrăescu, au avut de ștampilat fiecare pagină a celor 3 exemplare din contract, a câte 3.500 de pagini fiecare. Proiectarea centurii ar putea începe abia în septembrie, au transmis șefii CNAIR, citați de economica.net.

Sursa: Digi24

 


  • Author: orex
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective orex

CNAIR a cheltuit peste 373 milioane lei pentru întreținerea infrastructurii rutiere, în primul semestru. Ministerul Transporturilor va cere suplimentarea fondurilor
Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă anunță că va cere suplimentarea fondurilor pentru întreținerea infrastructurii rutiere, în contextul în care CNAIR a cheltuit deja 373 milioane lei pentru întreținerea drumurilor, în primul semestru, respectiv 60% din fondurile totale alocate în acest an.
„Peste 100% absorbție din fondurile de întreținere a infrastructurii rutiere, pentru primele 6 luni din 2021. Compania de drumuri a folosit 60% din totalul fondurilor alocate pe anul 2021 pentru întreținerea infrastructurii rutiere, doar în primele 6 luni ale anului. Astfel, din cele 617 milioane alocate de la bugetul de stat, CNAIR a utilizat din ianuarie până în iunie, inclusiv, 373 de milioane, în condițiile unui prim semestru din 2021 extrem de ploios, care a temperat ritmul asfaltărilor”, arată ministrul Cătălin Drulă.
Pentru că reparațiile vor continua într-un ritm accelerat anul acesta, Drulă afirmă că va cere suplimentarea de la buget a fondurilor pentru întreținerea infrastructurii.
„O parte importantă din lucrările de întreținere o constituie covoarele asfaltice. Așadar, CNAIR a folosit 178 de milioane de lei în acest scop, adică 107% din fondurile alocate în prima jumătate a lui 2021 pentru această categorie. Mai bine de 520 de km de drumuri au fost deja asfaltați, din totalul de peste o mie prevăzuți pentru anul acesta. Întreținerea infrastructurii rutiere este la fel de importantă precum construirea de noi drumuri și autostrăzi. Dacă nu păstrăm în stare bună ce avem, va trebui să plătim asta cu vârf și îndesat pe viitor. Pe scurt, ideea e simplă: întreținem acum ca să nu reabilităm la anul”, arată ministrul.
Cătălin Drulă afirmă că, chiar dacă în 2021 sunt alocați cu 10% mai mulți bani față de anul trecut pentru întreținerea drumurilor, necesarul pentru repararea celor peste 9.000 de km cu durata de viață depășită ar fi de 12 miliarde de lei.

 


  • Author: subway guru
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective subway guru

E aceeasi problema crunta, construim dar nu stim si nu vrem sa intretinem ce e construit…

 


  • Author: orex
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective orex

Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi, propuneri pentru criza preţurilor la materialele de construcţii
Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) anunţă că a identificat mai multe soluţii punctuale pentru a evita blocajele pe şantiere din cauza creşterii galopante a preţurilor la materialele de construcţii şi propune autorităţilor să actualizeze costurile estimate la data lansării licitaţiei.

Într-un comunicat de presă, ARCA susţine că Legea Achiziţiilor Publice are mecanismele necesare corectării situaţiilor în care preţurile la materialele de construcţii cresc accelerat şi până la modificarea legislaţiei în vigoare pot fi aplicate câteva propuneri: „În prezent, Legea achizițiilor publice conține mecanisme de abordare și corectare a situațiilor în care prețurile cresc accelerat. Aceste prevederi trebuie să fie aplicate nediscreționar de către autoritățile centrale și locale, iar Guvernul trebuie să fie intransigent în acest sens”.
Propunerile ARCA :
Aplicarea formulei polinomiale de actualizare a prețurilor, care ia în considerare principalele materii prime, materiale și costurile forței de muncă din contractele de achiziție publică în derulare;
Obligarea autorităților contractante să actualizeze valorile estimate ale investițiilor publice la data lansării licitației;
Formulele de escaladare a prețurilor trebuie să fie aplicate având ca referință data ofertei (sunt situații în care prețurile de referință sunt considerate cele de la un an după ordinul de începere a lucrărilor, deci nu mai au legătură cu prețurile din momentul ofertei);
Modificarea sursei indicilor și legarea acestora de oscilațiile din economia reală (bursele de mărfuri interne și internaționale, și nu indicele de inflație).
Săptămâna trecută, Preşedintele PNL, Ludovic Orban anunţa un acord în Coaliţie astfel încât autorităţile contractante să poată modifica costurile estimate ca urmare a creşterii preţurilor la materialele de construcţii.

Noile „liste de prețuri”
Oțel – creșteri de 110% în Italia, de 70% în Germania și Franta, 64% în Spania. În România creşterea inregistrată este de 70%. Bitum – creştere de cca 15% la nivel comunitar. Ciment – creştere de 10%. Lemn – creștere de peste 20%. Produse din polietilenă – creştere de peste 40%. Carburant – creştere de 34%. Sunt exemplele de creșteri de prețuri înregistrate în cursul trimestrului 1 la nivelul Uniunii Europene, invocate de constructorii de la Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO).
Cifre de la Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), conform unui sondaj realizat în aprilie, arată că membrii asociației din România au semnalat creșteri semnificative la majoritatea materialelor de constructii: polistiren – plus de peste 50%, țeavă pvc – peste 25%, tub PE – 30%, tabIe zincate – 45%, balast – 50%, nisip – 40%, bitum – peste 30%, oțel-beton – peste 30%, motorină – 18%.

Anchetă a Consiliului Concurenței
În acelaşi timp şi Consiliul Concurenţei a anunţat miercuri că a demarat o amplă analiză pe piața materialelor de construcții în contextul semnalelor privind creșterea prețurilor produselor, atât pe piața românească, dar și la nivel international. Consiliul a arătat că există riscul apariţiei unor disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu materii prime pentru investiţiile în curs, iar în ceea ce priveşte noile investiţii antreprenorii ar putea avea rezerve în a se prezenta la licitaţii, putând avea dificultăți în a întocmi oferte corecte şi competitive din cauza depășirii bugetului.

În acest context, ARCA atrage atenția că explozia prețurilor materiilor prime și materialelor de construcții poate avea impact negativ direct asupra pieței de construcții, prin insolvențe și falimente, asupra proiectelor de infrastructură aflate în derulare, prin blocaje, dar și indirect, asupra evoluției PIB și bugetelor publice, în lipsa măsurilor imediate.
Anul trecut, domeniul construcțiilor a avut cea mai mare contribuție la evoluția PIB (+0,6 pp), alături de domeniul Informații și Comunicații (+0,6 pp), potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

PS
Sa speram ca nu s-a ”.....” mireasa! :yes:

 


  • Author: orex
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective orex

Companiile Mol şi Rompetrol pot începe amenajarea celor 13 benzinării şi staţii noi de încărcare pentru maşini electrice pe autostrăzile dintre Nădlac şi Constanţa
Compania de Drumuri a predat către Rompetrol Downstream SRL și Mol Petroleum Products SRL cele 13 spaţii de servicii pe Autostrăzile A1 şi A2 între Nădlac II și Constanţa, care trebuie acum amenajate, în termen de un an, cu benzinării și stații noi de încărcare pentru mașini electrice.
Sunt 13 spaţii de servicii (26 pe ambele sensuri) la Pecica, Şagu, Giarmata, Recaş, Traian Vuia, Făget, Ilia, Orăştie, Pianu, Câlnic, Cristian, Piteşti pe A 1 respectiv la Murfatflar pe A 2 – Autostrada Soarelui.
„Concesionarii au preluat spațiile pentru servicii la Data de Începere prevăzută în contract în vederea operării, întreținerii spațiilor de servicii și execuției dotărilor minime obligatorii prevăzute în Caietul de Sarcini: parcare, toalete publice, stații distribuție carburant, inclusiv stații de reîncarcare vehicule electrice, spații comerciale și snack-bar”, anunţă CNAIR, într-un comunicat de presă.
Termenul până la care toate dotările minime obligatorii trebuie să fie finalizate este de 12 luni de la data de începere.
Pentru fiecare spaţiu de servicii este prevăzută şi o valoare minimă a redevenţei anuale: de exemplu între 2,4 milioane lei pentru spaţiul de servicii de pe A1 Lugoj-Deva la km 428 şi 11 milioane lei pentru spaţiul de servicii de lângă vama Nădlac 2. CNAIR va încasa peste 50 de milioane de lei pe an din chiria celor 13 spaţii de servicii.


Cam firava miscarea asta cu statiile de incarcare vehicule electrice si, atunci, ne mai miram ca lumea nu-i extrem de motivata sa achizitioneze genul asta de mijloace de transport! :headbash:

Pregătiri pentru taxarea şoferilor la kilometru: Ministerul Transporturilor vrea armonizarea sistemului electronic de taxare cu cel din UE şi sancţionarea celor care nu plătesc vinieta

Ministerul Transporturilor pregăteşte un proiect de ordonanţă pentru armonizarea sistemului electronic de taxare din România cu cel din Uniunea Europeană, acesta fiind un prim pas pentru introducerea taxării camioanelor pe kilometru, măsură prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Proiectul de act normativ prevede şi schimbul transfrontalier de date atunci când se constată neplata tarifelor rutiere, de orice fel, în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi echipamentele de bord compatibile cu sistemele europene.
Taxarea camioanelor în funcţie de distanţa parcursă şi nu la perioadă – aşa cum este în prezent – va duce, cel mai probabil, la o majorare semnificativă a rovinietei, în prezent camioanele grele plătind aproximativ 1.210 de euro pe an.
Potrivit proiectului de act normativ, va fi înfiinţat un Registru Naţional Electronic şi se stabilesc tehnologiile pentru aparatele de bord (OBE):
„- se stabilesc cadrul general și condițiile care trebuie îndeplinite în vederea asigurării interoperabilității sistemelor de tarifare rutieră electronică pentru utilizarea infrastructurii rutiere de pe teritoriul României cu sistemele de tarifare rutieră electronică similare din Uniunea Europeană;
– se stabilesc tehnologiile care sunt utilizate de sistemele de tarifare rutieră care pot fi date în exploatare în România și care necesită, în scopul colectării tarifelor rutiere, instalarea sau utilizarea unui echipament de bord (OBE);
– se stabilesc condițiile în care se acordă înregistrarea în România a furnizorilor serviciului european de taxare rutieră electronică (SETRE);
– se prevede înființarea registrului electronic naţional, operaționalizat de ICI București și se stabilește conținutul acestuia (Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare în Informatică)”, potrivit Notei de Fundamentare.
Pe şoselele din ţară sunt montate peste 100 de sisteme de verificare a taxei de drum, în ultima perioadă fiind amplasate camere pentru rovinietă şi pe arterele din zona vămilor. Sancţionarea şoferilor şi mai ales a transportatorilor care fac curse internaţionale depistaţi fără vinietă valabilă este dificilă, pentru că trebuie interogată baza de date din alte ţări unde sunt înscrise autovehiculele.
Reforma sistemului de taxare prin trecerea de la taxarea pe tonaj la cea pe distanţă este definită în PNRR potrivit principiului „poluatorul plăteşte”.
„Ministerul Transporturilor va realiza o analiză pentru a defini mai specific nivelul de taxare, în special pentru traficul greu, cu posibilitatea acordării unor stimulente pentru vehicule electrice/hibride, inclusiv pentru vehicule ușoare, posibilitatea introducerii graduale a acesteia, definirea exactă a categoriilor de vehicule care vor fi incluse în sistemul de taxare, categoriile de drumuri și nivelul de acoperire al rețelei integrate de drumuri naționale din România. Sisteme integrate de inspectie rutieră în vederea asigurării unei monitorizări efective a traficului, inspecția siguranței traficului și cântărirea vehiculelor destinate transportului de mărfuri; Sistem taxare pe distanță”, se arată în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Cum va funcţiona taxarea electronică
Sistemul de tarifare rutieră electronică înseamnă colectarea automată a tarifului rutier, în care obligaţia utilizatorului de a-l plăti este declanşată şi legată, exclusiv, de detectarea automată a prezenţei vehiculului într-un anumit loc de pe infrastructura rutieră, prin comunicare la distanţă cu echipamentul de bord (OBE) din vehiculul său prin recunoaşterea automată a numărului de înmatriculare al vehiculului.
Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, în cazul în care se suspectează neplata unei taxe rutiere, entitatea care percepe taxele rutiere poate obţine de la furnizorul SETRE datele referitoare la vehiculul implicat în presupusa neplată a unei taxe rutiere şi la proprietarul sau deţinătorul respectivului vehicul care este un client al furnizorului SETRE. Astfel de date sunt puse la dispoziţie imediat de către furnizorul SETRE, arată Ministerul Transporturilor.
Proiectul de Ordonanţă a Guvernului creează cadrul legal pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor Directivei (UE) 2019/520 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 martie 2019 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii.

 


  • Author: cris_m
  • Moderator forum
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective cris_m

Discutiile despre realimentarea/reincarcarea masinilor electrice au fost mutate in cadrul topicului deschis recent de colegul
@aztec la aceasta adresa. Totodata, subiectul a fost mutat din sectiunea "Comunitatea Metrou Usor" in alta sectiune a forumului.

 


  • Author: PTMZ
  • Membru Gold
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective PTMZ

Compania de Drumuri are în derulare cinci proiecte importante, finanțate prin fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea podurilor de peste Prut și pentru construirea unui nou pod peste acest râu, la Ungheni, a scris luni ministrul Transporturilor Cătălin Drulă, pe pagina proprie de Facebook.

Iată despre ce proiecte este vorba:
poduri-prut.jpg (105.29 KB; downloaded 327 times)

• Podul de la Galați – Giurgiulești, pe DN 2B. A fost construit în 1949 și are o lungime de 125 de metri.
Execuția lucrărilor a pornit chiar în iulie și se va încheia peste 9 luni.
– Aici se va consolida grinda cu zăbrele,
– tablierul va fi sablat și vopsit,
– placa de beton armat care susține calea pe pod va fi reparată,
– calea pe pod și trotuarele vor fi refăcute,
– se vor schimba parapetele pietonale și de siguranță,
– rampele de acces vor fi refăcute,
– iar picioarele podului vor fi protejate de un dig de piatră brută.
• Podul de la Ungheni, de pe Autostrada Unirii A8 Tg. Mureș-Iași-Ungheni (unde proiectarea este deja în derulare). Studiul de fezabilitate pentru pod e finalizat, iar, după ce va fi obținut acordul de mediu aflat în procedură, va fi lansată licitația de proiectare și execuție.
• Podul de la Albița – Leușeni, pe DN 24B.
• Podul de la Sculeni, pe DN 24.
• Podul de la Oancea – Cahul, pe DN 26A.
Pentru acestea din urmă, CNAIR lucrează deja la proiectele de reabilitare care se vor desfășura pe modelul Podului de la Galați – Giurgiulești, precizează ministrul Transporturilor. „Accesul peste râul Prut devine astfel mai ușor și mai sigur prin toate aceste puncte, spre beneficiul cetățenilor României și cei ai Republicii Moldova”, a conchis șeful Transporturilor.

Sursa: Economica

 


  • Author: orex
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective orex

Sistemul suedez de circulaţie 2+1 se va introduce pe zone extinse din 2022 / Apel către Bode: E nevoie și de Poliție și Ministerul de Interne pentru a aduce ordinea pe șoselele României
Sistemul experimental de circulaţie 2+1 inspirat din modelul suedez va fi introdus pe zone extinse din 2022, a anunţat pe pagina sa de Facebook, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, care a cerut Companiei de Drumuri un calendar accelerat şi bine gândit al etapelor de implementare. Reacţia ministrului vine după ce, în această dimineaţă, pe DN 2 în judeţul Bacău s-a produs un alt accident grav, cu trei persoane decedate, iar asociaţiile civice Pro Infrastructură şi Construim România au criticat CNAIR pentru că nu a continuat proiectul început în 2019 la Moviliţa în judeţul Ialomiţa.
Pentru proiectul pilot de resistematizare a circulaţiei de la o bandă pe sens cu acostament lărgit la modelul 2+1 este nevoie de fonduri pentru reasfaltare, semnalizare, de aceea se aşteaptă fonduri suplimentare la rectificare.
„Conversia DN2 în 2+1 trebuie făcută ca la carte și cu cap și atenții la detalii: am cerut companiei de drumuri să elaboreze un normativ inspirat din modelul suedez. Asta înseamnă, printre altele, separator median între sensuri care să prevină intrarea pe contrasens (și accidentele frontale), benzi ușor mai înguste pe sensul cu 2 benzi pentru a lăsa o bandă mai lată pe sensul cu 1 bandă (astfel ca în caz de avarie, un vehicul ramas în pană să poată fi ocolit), zone de tranziție de la 2+1 la 1+2 corect semnalizate și trasate, integrarea intersecțiilor la nivel (cu viraje la stânga) de pe DN2 în zonele de tranziție. Toate aceste precondiții înseamnă că nu se va face de pe azi pe mâine această conversie. Am cerut conducerii CNAIR un calendar accelerat și bine gândit al etapelor de implementare astfel ca în 2022 să introducă pe zone extinse sistemul 2+1”, a explicat Cătălin Drulă.
Totodată, ministrul Transporturilor mai subliniază că nici sistemul pilot 2+1, nici autostrăzile nu rezolvă problema şoferilor teribilişti şi agresivi şi subliniază că este nevoie ca Ministerul de Interne să-şi facă treaba. „E nevoie și de Poliție și Ministerul de Interne pentru a aduce ordinea pe șoselele României”, a scris ministrul.
În prezent, Regionala de Drumuri Bucureşti efectuează lucrări de amenajare pentru a realiza acostament consolidat (lărgirea platformei drumului, nu şi a carosabilului) pe DN 6 la intrarea în Alexandria dinspre Bucureşti, sistematizare care s-a dovedit ineficientă pe DN 2, cea mai periculoasă şosea din România.

PS
E nevoie doar de inaspirea PEDEPSELOR DIN CODUL RUTIER! Sa vedem cati teribilisti vor mai fi cand depasirea vitezei legale cu peste 30 de km iti ofera o pauza de reflectie de 3(ani)! ;)

 


  • Author: cris_m
  • Moderator forum
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective cris_m

Sau definitiva... celor care merg pe contrasens, fac depasiri/manevre riscante, conduc camioane cu care se rastoarna le-as lua dreptul de a conduce, fiind pericole publice.

 


  • Author: orex
  • Membru Silver
  • Posted:
  •  

Re: Știri, noutăți, perspective orex

Alora care cugeta sa mearga pe contrasens, pe orice sector de drum, un cincinal pauza!
Doar asa se pot civiliza unii, cu o ”ghioaga” legislativa!  :yes:
Daca pentru o ”astfel de intamplare”, pe alte meleaguri, ramai pieton pana la 180 de zile, ce-i desantat sa faci ”joc de glezne” timp de 5(cinci) ani pentru traznai mult mai mari?

 


Go to page:  1  ... 37 38 39 40 41 42 43
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Știri și noutăți din domeniul infrastructurii rutiere  • 
Choose destination

Since , our 1792 forum members have written 349783 posts in 4163 topics and 426 subforums.
Refresh interval: 30 minutes.

 

© 2009 - 2021 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

Terms Of Use