Despre mobilitatea de secol 21, diverse.

Migrarea dinspre transportul individual spre cel in comun se loveste de o bariera, si anume disponibilitatea unei infrastructuri de transport functionala, accesibila si fiabila.
Cei trei factori nu pot fi indepliniti simultan.
Reteaua de trenuri suburbane care acopera o raza de pina la 50 de km in jurul oraselor mari si care circula cu o frecventa de 15 minute si o viteza medie de peste 60 km/h, conectate cu reteaua urbana de metrou si light rail care circula cu o frecventa de sub 5 minute, conectata cu o retea de transport last mile (bineinteles electrica, sa fie in ton cu trendurile actuale), toate astea functionind ca ceasul si la un pret rezonabil - asta e o himera.
Fara asa ceva, e iresponsabil sa fortezi limitarea/excluderea transportului individual. Aglomerarile urbane sufera si asa de densificare nesustenabila (cu efecte negative ireparabile si care - in final - vor duce la colaps) si singura solutie este extinderea arealului locuibil in afara orasului. Ceea ce va implica inca mult timp de aici incolo nevoia de mobilitate.

În București nu văd vreodată să existe vreun tren suburban, gen pe o fostă linie a CFR-ului (ex. CFR Progresu - Baduc - Trafic Greu - Danny Huwe - Militari etc), fiindcă nici nu prea mai ai pe unde s-o mai faci și oricum ceva le cam înlocuiește, și anume tramvaiele. Iar categoria asta de persoane care nu-și lasă mașina pentru transportul public, sunt în stare să plătească oricât le-ai cere doar să nu fie nevoiți să meargă vreodată cu tramvaiul.

Linia aceea pe la Trafic Greu nici nu mai e.

Mai există câte ceva din ea, dar doar prin zonele mai izolate unde nu au intervenit încă modificările. Oricum cel puțin segmentul CFR Progresul - Baduc, nu știu dacă și până la Rocar, a mai fost funcțional până prin anul 2009, pe porțiunea aia se mai efectuau diverse manevre.

Trenul suburban ar trebui sa inlocuiasca (unele din) axele liniilor regionale (de ex. Baneasa Mall - Otopeni - Balotesti - Corbeanca / Snagov sau Gara Progresu -  Jilava - 1 Decembrie / Magurele etc.). Statii in comunele de pe traseu si linii locale care sa lege satele de aceste statii.
De la capetele trenului suburban, tramvai cu linie separata de trafic si/sau linii de autobuz/troleibuz catre metrou cu banda dedicata  si/sau catre linia inelara de tramvai.
Problema ramine centrul orasului care este fracturat de aberatia din ‘80. Acolo cred ca s-ar preta linik de autobuz (ideal electric) care sa lege puncte diametral opuse plasate in spatele inelului de tramvai (de ex. Pta Sudului - Universitate - Pta Victoriei / Sos. Iancului - Universitate - Razoare etc.). Universitatea ar putea deveni un fel de Bucuresti Centraal, unde sa se intersecteze aceste linii, cu peroane ample la Coltea, Inter, Arhitectura, Universitate si la statui. Trasee cu banda de circulatie dedicata (acolo unde trasa stradala o permite) si incadrare prioritara in trafic (acolo unde nu o permite) - dupa modelul din Bratislava.
Dar, dupa cum spuneam in mesajul meu initial, modelul asta e sortit esecului pentru ca nu este - economic - viabil.
Pentru a avea succes, pretul calatoriei trebuie sa fie semnificativ sub cel al folosirii masinii personale si sa dureze cel mult cit drumul cu masina.
Eu unul nu vad capabile STx/CFx macar sa implementeze un astfel de sistem, cu atit mai putin sa-l mentina functional mai mult de un week-end (pre-electoral).

N-ar strica si o linie de autobuz circulara cum era 33 odata.

Eu mă adresez Orașului București ca un tot unitar și indivizibil, nici nu mă interesează spațiile respective  în ce sectoare sunt scriptic.
Renovăm / completăm spațiul locativ în perimetrele  înconjurate cu mov ?
Stimați bărbați de stat,  suntem totuși la 32 de ani de Capitalism multilateral dezvoltat. Cred că la 32 de ani de Socialism aflat în putrefacție nu mai existau asemenea locuri aflate în părăsire. Deci undeva prin anii 1974 - 1975 nu mai existau  locuri rămase libere după război !
Îmi asum caracterizarea care poate să-mi fie atașată de Nostalgic Comunist, nicio problemă.
Nu mai amintesc de gropanul de  lângă  B-dul Unirii, simt că-mi crește tensiunea necontrolat !

Nu sint sigur ca inteleg care e problema din jurul bisericii Mihai Voda...
La fel si vis-a-vis.
Surprinzator e ca au mai supravietuit cele citeva case de acolo socialismului triumfator.
N-am avut posibilitatea de a proba, dar cred ca de balconu’ Casei Poporului se vede in spatele blocurilor, deci soarta tuturor cladirilor de pe latura stinga a Victoriei Socialismului (posibil si blocul Gioconda) era pecetluita. A fost doar o sansa ca evenimentele s-au precipitat, altfel raminea si acolo un desert urban precum in multe alte locuri.

andrei11 wrote here:
Eu mă adresez Orașului București ca un tot unitar și indivizibil, nici nu mă interesează spațiile respective  în ce sectoare sunt scriptic.
Renovăm / completăm spațiul locativ în perimetrele  înconjurate cu mov ?
Stimați bărbați de stat,  suntem totuși la 32 de ani de Capitalism multilateral dezvoltat. Cred că la 32 de ani de Socialism aflat în putrefacție nu mai existau asemenea locuri aflate în părăsire. Deci undeva prin anii 1974 - 1975 nu mai existau  locuri rămase libere după război !
Îmi asum caracterizarea care poate să-mi fie atașată de Nostalgic Comunist, nicio problemă.
Nu mai amintesc de gropanul de  lângă  B-dul Unirii, simt că-mi crește tensiunea necontrolat !

Stiu, ca cineva ”m-a bubuit” c-o constatare directa cand ne-am vazut tete-a-tete. ”Casa Radio” e cea mai veche constructie nefinalizata in prezent, dupa ce-l de-al doilea Razboi Mondial! Indubitabil, avea dreptate!

1689 wrote here:
Nu sint sigur ca inteleg care e problema din jurul bisericii Mihai Voda...  

Tot spațiul  din jurul bisericii e maidan.  Dacă nu se construiește  nimic acolo măcar trebuie  făcut parc... Sau în cel mai rău caz parcare amenajată.

1689 wrote here:
La fel si vis-a-vis.

Trebuie renovate clădirile de acolo, completat frontul demolat cu clădiri care să respecte arhitectura / înălțimea cartierului.

Sursa

Ministrul Transporturilor – România: Reabilităm podurile de peste Prut și construim unul nou la Ungheni

Ministrul român al Transporturilor, Cătălin Drulă, a anunţat, luni, că sunt reabilitate podurile de peste Prut şi este construit unul nou pentru a îmbunătăţi legăturile cu Republica Moldova.

„Îmbunătăţim prin infrastructură legăturile dintre România şi Republica Moldova! Compania de drumuri are în derulare cinci proiecte importante, finanţate prin fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui nou pod peste acest râu, la Ungheni”, a scris, luni, pe Facebook, Cătălin Drulă.

Ministrul român a detaliat proiectele la care face referire:

– Podul de la Galaţi – Giurgiuleşti, pe DN 2B – A fost construit în 1949 şi are o lungime de 125 de metri. Execuţia lucrărilor a pornit chiar în iulie şi se va încheia peste 9 luni. Aici se va consolida grinda cu zăbrele, tablierul va fi sablat şi vopsit, placa de beton armat care susţine calea pe pod va fi reparată, calea pe pod şi trotuarele vor fi refăcute, se vor schimba parapetele pietonale şi de siguranţă, rampele de acces vor fi refăcute, iar picioarele podului vor fi protejate de un dig de piatră brută.

– Podul de la Ungheni, de pe Autostrada Unirii A8 Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni (unde proiectarea este deja în derulare). Studiul de fezabilitate pentru pod e finalizat, iar, după ce obţinem acordul de mediu aflat în procedură, lansăm licitaţia de proiectare şi execuţie.

– Podul de la Albiţa – Leuşeni, pe DN 24B.

– Podul de la Sculeni, pe DN 24.

– Podul de la Oancea – Cahul, pe DN 26A. Pentru acestea din urmă, CNAIR lucrează deja la proiectele de reabilitare care se vor desfăşura pe modelul Podului de la Galaţi – Giurgiuleşti.

„Accesul peste râul Prut devine astfel mai uşor şi mai sigur prin toate aceste puncte, spre beneficiul cetăţenilor României şi cei ai Republicii Moldova. O infrastructură modernă este cheia ridicării şi dezvoltării economice a regiunilor care sunt deservite de ea”, a mai scris Drulă.

...