Infrastructura rutieră din RomâniaȘtiri și noutăți din domeniul infrastructurii rutiere

 

Topic: Fonduri EU pentru infrastructura de transport

51 posts, 26539 views
 
Go to page:  1 2 3 4
 
 

📖 Pagination options
Re: Fonduri EU pentru infrastructura de transport ionescu63

Referitor la sursele de finantare pentru tronsoanele de autostrada din CIV scoase de curand la licitatie, am sa postez un fragment cu interviul ministrului Nazare de pe Agerpres:
Practic, lansarea acestor licitaţii vine în urma unei negocieri cu Comisia de mai mult de un an de zile şi după ce ne-a fost admisă o realocare de aproape un miliard de euro, anul trecut, tocmai pentru că am reuşit să convingem experţii de la DG Regio că este foarte important să existe o coerenţă în modul în care se fac lucrări între Nădlac şi Sibiu. Această porţiune - Dumbrava-Deva are cele mai multe lucrări de artă, şi între Nădlac şi Sibiu este de departe cea mai complicată porţiune, cel mai complicat sector.


http://www.agerpres.ro/media/index.php/ ... erviu.html

 


Re: Fonduri EU pentru infrastructura de transport George

Intrebarile despre caile ferate sunt numai tampenii...ma frustreaza ca indivizii astia care iau interviuri lui Boagiu, Nazare etc. intreaba numai de AUTOSTRAZI, si niciodata de proiectele pe CAI FERATE...ce vor face intre 2014 - 2020 in acest domeniu? De unde se iau alte sume pentru reabilitarea caii ferate, in general? Astea sunt intrebarile pertinente...

 


Re: Fonduri EU pentru infrastructura de transport Dominatrix

Transcrierea integrala a interviului aici: http://www.zf.ro/special/ministrul-tran ... zf-9463216
Dezinteresul pentru calea ferata este din nou evident...

 


Re: Fonduri EU pentru infrastructura de transport telvanni

Totul e-n slujba automobilului. Automobilul conduce Romania. Primarii largesc strazi si bulevarde, ministrii construiesc autostrazi...toate ca sa mearga masina dom'le!

 


Re: Fonduri EU pentru infrastructura de transport Cata MCMLXXXVII

telvanni wrote:
Totul e-n slujba automobilului. Automobilul conduce Romania. Primarii largesc strazi si bulevarde, ministrii construiesc autostrazi...toate ca sa mearga masina dom'le!


O abordare cel putin gresita. Avand in vedere ca numarul masinilor a crescut de 10 ori (poate mai mult) fata de acum 20 de ani si tinand cont de faptul ca infrastructura rutiera se rezuma in mare parte la aceleasi drumuri de care, din secolul al XIII-lea, care au fost doar asfaltate (multe doar o data, acum 45 de ani), mi se pare normal sa se faca ceva in sensul asta. Oricum se cheltuieste enorm de mult si enorm de prost. Nu se poate spune ca "automobilul conduce Romania" atunci cand Romania dispune de numai vreo 400 km de "autostrada".

 


Re: Fonduri EU pentru infrastructura de transport Dominatrix

Comunistii pe care ii criticati pe toate partile au reusit ca in circa 25 de ani sa asfalteze aproape toata Romania. Pentru cine nu stie pana prin 1965, Romania avea O SINGURA sosea asfaltata, Bucuresti - Cluj. Comparati cu reteaua rutiera din 1989. Indiferent cum am pune problema, progresele in materie de infrastructura rutiera in perioada 1965 - 1989 au fost uriase. Asa cum erau ele soselele, cu o banda pe sens, la numarul de masini existent se facea fata. Deci viziunea de dezvoltare a fost multumitoare, atat timp cat accentul se punea - in mod vizionar indraznesc sa spun - pe dezvoltarea cailor ferate, adica exact ce incearca acum sa faca UE. Asta ca sa ne rezumam numai la partea rutiera, ca daca ne apucam sa comparam investitiile in calea ferata din aceeasi perioada (1965 - 1989) cu ceea ce s-a facut (adica nu s-a facut in ultimii 22 de ani) chiar ca ne luam cu mainile de cap.

Si ca sa revenim la subiect:

Florea: Târgu-Mureş va deveni al doilea nod rutier din Transilvania

Primarul din Târgu-Mureş, Dorin Florea, afirmă că municipiul va deveni „un nod rutier mai important decât Cluj-Napoca", al doilea din Transilvania, după Braşov, întrucât se află pe traseul Autostrăzii Transilvania şi a fost inclus în reţeaua TEN-T atât în componenta rutieră, cât şi în cea feroviară.

Dorin Florea a declarat, joi, că municipiul a fost inclus, după revizuirea reţelei europene de transport, în reţeaua TEN-T a traseului Timişoara - Sebeş - Turda - Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni, atât în componenta rutieră, cât şi feroviară.

Edilul a arătat că ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, a apreciat că, prin includerea segmentului de autostradă Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni, „se prefigurează un coridor de dezvoltare pentru zona nordică a României", informează Mediafax. Primarul a afirmat că „Târgu-Mureş va deveni, prin includerea sa în reţeaua TEN-T, un nod rutier mai important decât Cluj-Napoca, respectiv al doilea din Transilvania, după Braşov", mai ales că municipiul se află şi pe traseul Autostrăzii Transilvania.

Florea a menţionat că, din informaţiile sale, coridorul aprobat va intra în finanţare în 2013.

Consiliul pentru Transport al UE a extins reţeua europeană de transport TEN-T pe teritoriul României cu cinci rute, printre care Timişoara - Sebeş - Turda - Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni şi Calafat - Craiova - Alexandria - Bucureşti, pentru care finanţarea europeană necesară construcţiei va fi mai accesibilă.

http://www.adevarul.ro/locale/targu-mur ... 32307.html

 


Re: Fonduri EU pentru infrastructura de transport DanCld

Dominatrix wrote:
Comunistii pe care ii criticati pe toate partile au reusit ca in circa 25 de ani sa asfalteze aproape toata Romania. Pentru cine nu stie pana prin 1965, Romania avea O SINGURA sosea asfaltata, Bucuresti - Cluj.


Lectura suplimentara: http://romaniadigitala.ro/blog/modifica ... comunista/

 


Re: Fonduri EU pentru infrastructura de transport Dominatrix

Ministerul Transporturilor caută proiectul care să nu ridice deficitul bugetar

Tratatul Fiscal al UE pune frână concesiunii de autostrăzi


Regulile stricte ale UE privitoare la deficitul bugetar îngreunează dorinţa Guvernului de a construi în sistem de concesiune câteva autostrăzi. Proiecte precum realizarea unor autostrăzi în concesiune în România printre care cele între Comarnic, Braşov şi Făgăraş, Piteşti şi Sibiu sau chiar Iaşi-Tg,Mureş sunt îngreunate de prevederile Uniunii Europene referitoare la deficitul bugetar, precum şi de obligaţiile asumate de România în privinţa nivelul acestuia.
 
La începutul acestei luni, România a semnat la Bruxelles Tratatul Fiscal al UE, care prevede un deficit bugetar structural pentru ţările semnatare de cel mult 1,5% din PIB.Regulile privitoare la deficit obligă la o abordare atentă a proiectelor de concesiune de autostrăzi, a declarat miercuri, ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare. Idea a fost exprimată cu o zi înaintea sa şi de ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi.

Problema stă astfel: în cazul unui proiect de concesiune statul se obligă să acorde concesionarului ceea ce se numeşte plăţi de disponibilitate. Acestea sunt suportate de la buget şi sunt egale cu diferenţa dintre costurile concesionarului cu realizarea şi exploatarea autostrăzii (fiind inclusă şi marja de profit a acestuia) şi veniturile sale reprezentate de taxele de autostradă colectate de el. Spre exemplu, în cazul fostei concesiuni Comarnic-Braşov semnată cu firma franceză Vinci însă reziliată în ianuarie 2010, statul se obliga să acorde concesionarului plăţi anuale de disponibilitate de până la 180 de milioane de euro. Suma ar reprezenta 0,15% din PIB, deci a zecea parte din deficitul bugetar angajat de România, de 1,5% din PIB.

"Studiile de fezabilitate pe care le realizăm trebuie să arate exact posibilitatea concesiunii fără a afecta deficitul. Sunt mai multe cerinţe pentru aceasta", spune ministrul Transporturilor. In ultimii ani Eurostat, oficiul european de statistică a devenit foarte atent la raportările privitoare la deficitul bugetar şi însăşi raportările României au dat naştere anul trecut unei dispute, în cadrul căreia Eurostat s-a declarat neconvins că deficitul României este pe cât pretind oficialii noştri că ar fi.

Concesiunea autostrăzilor e doar o idee în România

Dacă ţările vecine României, de mărime inferioară, sunt la a doua sau chiar la a treia concesiune de autostrăzi sistemul parteneriatului public-privat se găseşte la noi pe teren virgin.

In analizele făcute recent Banca Mondială a recomandat României să deruleze mai întâi un proiect mic de concesiune a unei autostrăzi, în limita a 500 de milioane de euro care să arate finanţatorilor capacitatea noastră de a derula astfel de proiecte. Ministerul Transporturilor şi-a focalizat atenţia însă doar pe proiecte majore, importante şi scumpe, greu fezabile. După eşuarea concesiunii Comarnic-Braşov la începutul lui 2010, niciunul dintre aceste planuri nu s-a concretizat în vreun fel. Spre exemplu, Piteşti-Sibiu, proiect prevăzut iniţial să fie derulat în concesiune, costa nu mai puţin de 2 miliarde de euro. Comarnic-Braşov, un alt proiect important din această categorie avea şi el un cost de construcţie de 1,3 miliarde euro.

Unii bancherii şi-au exprimat reţinerea că România, ţară la al cărei dosar figurează reziliat în mai multe rânduri a unor contracte de concesiune şi care s-ar afla în concurenţă cu alte ţări învecinate pentru atragerea banilor necesari realizării autostrăzilor, ar avea acces facil la finanţările necesare.

http://www.romanialibera.ro/bani-afacer ... 58811.html

 


Re: Fonduri EU pentru infrastructura de transport ionescu63

Ministerul Transporturilor analizează ce proiecte de autostrăzi vor fi construite din banii europeni disponibili după 2014. Autostrada Sibiu-Piteşti are cele mai mari şanse de realizare. Ministerul Transporturilor are în lucru un master plan general de transport, pe baza căruia va decide ce proiecte de autostrăzi vor fi înaintate spre finanţare Uniunii Europene pentru următorul exerciţiu financiar al acesteia, care va începe în 2014 şi se va încheia în 2020.
La acest moment nu sunt certitudini privitoare la proiectele ce vor fi incluse. Singurul lucru cert este că unul dintre proiecte va fi închiderea coridorului IV prin realizarea segmentului de autostradă Piteşti-Sibiu, de 110 kilometri. „Intreaga reţea TEN-T este prioritară urmând ca în funcţie de alocările financiare să se stabilească care proiecte se încadrează pentru perioada 2014-2020.
Această decizie va avea la bază rezultatele masterplanului care, la acest moment, se află în lucru. Primul obiectiv al CNADNR îl constituie închiderea Coridorului IV pan-european prin realizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti", afirmă compania de autostrăzi drept răspuns la o întrebare adresată, de altfel, Ministerului Transporturilor.

Autostrăzile candidate
Este cert că statul nu va primi de la Uniunea Europeană cu titlul de fonduri nerambursabile suficienţi bani astfel încât să construiască autostrăzi pe intreaga reţea TEN_T. Autostrada Sibiu-Piteşti va consuma suficient de mulţi bani din cei care vor fi primiţi de România (un studiu făcut de firma Iptana în 2008 menţiona chiar 3 miliarde de euro drept cost al acestui segment).
Din banii care vor rămâne, Ministerul Transporturilor va trebui să finanţeze la alegere între rutele ce sunt include în reţeaua TEN-T. Este vorba de Bucureşti-Botoşani (coridorul IX de transport pan-european- 446 kilometri), Iaşi-Tg.Mureş-Sebeş (438 kilometri), restul autostrăzii Transilvania ce nu a fost construit de Bechtel (aproape 200 kilometri fără Turda-Tg.Mureş, inclus in Sebeş-Iaşi), Nădlac-Calafat (423 kilometri) şi Calafat-Bucureşti (309 kilometri), deci aproximativ 1.800 de kilometri de autostradă.
La un cost minim de 6 milioane euro pe kilometru valoarea totală a acestor proiecte s-ar ridica la 10 miliarde euro, din care UE ar trebui să asigure 85% adică 8-9 miliarde euro, cu mult peste toată alocarea bugetară pentru Transporturi din perioada 2007-2013 de 5 miliarde euro. In plus, România va trebuie să suporte cheltuielile neeligibile, spre exemplu cele cu exproprierea terenurilor, mutarea reţelelor de utilităţi existente, ceea ce va ridica partea de cofinanţare naţională la mult peste 15%.

Bruxelles negociază viitoarea finanţare

In prezent la Bruxelles au loc negocieri privitoare la viitoarele alocări, "fiind important ca încheierea acestora să ne găsească pregătiţi cu un portofoliul de proiecte", au declarat pentru România Liberă un director din autoritatea centrală responsabilă de absorbţia fondurilor UE. Potrivit  acestuia, ministerele au început crearea portofoliilor de proiecte.
Propunerea Comisiei Europene ar fi de 336 miliarde euro pentru instrumentele politicii de coeziune, dar, în final, ar putea rezulta o alocare mai generoasă. Sunt însă state nemulţumite de acest nivel, considerat prea ridicat în condiţiile crizei economice.
Mai mult "negocierile au căpătat o turnură dificilă, sunt ţări membre care fac presiuni pe direcţia politicii agricole, iar victima ar putea fi politica de coeziune (din care se va finanţa şi infrastructura românească de transport- n.r.)", spune directorul.

http://www.romanialibera.ro/bani-afacer ... 60914.html

 


Go to page:  1 2 3 4
 
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Știri și noutăți din domeniul infrastructurii rutiere  • 
Choose destination

Since our 2265 forum members have written 419374 posts in 5230 topics and 511 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use