Totul despre transporturi şi infrastructura adiacentăAspecte diverse din transporturi şi infrastructură

 

Topic: Siguranța rutieră

679 posts, 198343 views
 
Go to page:  1  ... 38 39 40 41 42 43 44  ... 49
 
 

📖 Pagination options
Re: Siguranta rutiera orex

Șosele mai sigure: CNAIR montează radare fixe și sisteme de monitorizare a circulației pe cele trei autostrăzi care pornesc din București și pe DN 1 București – Ploiești
Compania de Drumuri va monta un sistem inteligent pentru monitorizarea circulației pe autostrăzile care pornesc din București precum și pe DN 1 București – Ploiești, sistemul ITS (Intelligent Transport Systems) având și funcția de măsurare a vitezei-radar.

Obiectivul principal al proiectului de aproximativ 110 milioane de lei finanțat din fonduri europene este creșterea siguranței rutiere pe aceste patru rute, printre cele mai aglomerate din țară și cu numeroase accidente.
Implementarea sistemelor inteligente de transport pe rețeaua transeuropeană de autostrăzi este prevăzută în Directiva Europeană 40/2010 transpusă în legislația națională prin Ordonanța Guvernului 7/2012, practic toate autostrăzile construite după 2012 trebuie să fie „echipate” cu aceste sisteme.
Pentru implementarea sistemului de monitorizare și informare pe A1 București – Pitești, pe A2 Autostrada Soarelui, A3 București – Ploiești și pe DN 1 București – Ploiești, Ministerul Transporturilor a trimis Executivului spre aprobare indicatorii tehnico-economici ai Proiectului de Hotărâre de Guvern. Potrivit actului normativ, principalele funcții ale sistemului ITS care se va monta pe cele 4 șosele sunt: controlul limitelor de viteză, informare în timp real privind condițiile de circulație și accidente, monitorizare și control pentru greutatea camioanelor, monitorizarea și securizarea infrastructurii rutiere.

„Datorită perioadelor diferite de proiectare și construcție, segmentele de autostradă care pornesc din București precum: A1 București – Pitești; A2 București – Cernavodă; A3 București – Ploiești, au o dotare total diferită față de setul minim de servicii I.T.S. prevăzut de cadrul legislativ european (fie nu au implementat ITS, fie au parțial instalate sisteme ITS mai vechi, neconforme sau cu durată de viată expirată). Pe aceste sectoare, a căror lungime însumată reprezintă circa o treime din lungimea autostrăzilor în operare din România, este necesară dotarea cu sisteme ITS, fiind segmente de plecare din București ale autostrăzilor A1, A2, A3 și DN1. Proiectul ”Sistem de monitorizare și informare asupra traficului și a condițiilor de circulație pentru Autostrada A1 București – Pitești, Autostrada A2 București – Cernavodă, Autostrada A3 București – Ploiești, DN 1 București – Ploiești” dotează aceste sectoare cu infrastructură ITS, uniform cu întreaga rețea națională de autostrăzi. Aceste trei sectoare de autostrada, precum și sectorul de drum național vor fi integrate într-un Centru nou de Monitorizare și Informare din cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București”, arată proiectul de Hotărâre de Guvern.

Beneficiile economice constau în: reducerea costurilor de administrare a rețelei de infrastructura, reducerea pagubelor materiale rezultate din accidentele rutiere, economie de carburant și a costurilor de întreținere a vehiculelor ca urmare a reducerii timpului parcurs, creșterea mobilității populației, accesul rapid al mijloacelor de intervenție pentru situații excepționale, precum salvare, poliție, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, reducerea poluării prin scăderea emisiilor poluante, ca urmare a reducerii timpului de parcurgere și a managementului integrat al traficului pe coridoare, mai notează Ministerul Transporturilor.

Până în 2009, Ministerul de Interne monitoriza circulația și prin intermediul unor radare fixe, dar administrate cu firme private care încasau o mare parte din cuantumul amenzilor. Totodată, pe DN 1 București – Ploiești – Sinaia a fost funcțional un sistem cu șase radare fixe deținut de IGPR.

Și în PNRR sunt prevăzute mai multe proiecte de investiții atât în infrastructura de transport cât și în echipamente pentru creșterea siguranței rutiere, conform obiectivului de reducere a numărului de accidente rutiere cu 25% până în 2026.

 


  • Utilizator anonim 2
  • Posted:
  •  

Re: Siguranta rutiera Utilizator anonim 2

Bravo, monteaza camere si radare fix pe cele mai sigure sosele din tara. Nu se gaseste unul sa indoaie o ranga pe spinarea astora, poate isi revin la normal.

 


Re: Siguranta rutiera orex

Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030 : proiecte de 617 de milioane de Euro prin PNRR și POT. Guvernul va introduce un sistem automat pentru amenzi cu 300 de radare și 500 de camere video, dar și un rating de siguranță pentru șosele
Ministerul Transporturilor a finalizat și publicat ,,Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030″ un plan de investiții și măsuri pentru reducerea numărului persoanelor decedate/rănite grav cu 50 % până în 2030. Strategia de Siguranță Rutieră era așteptată încă din vara anului trecut, conform termenelor anunțate anterior, ministrul Transporturilor fiind și Președintele Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră (CISR) , activitatea CISR fiind în coordonarea premierului. Documentul expus în 36 de pagini cuprinde situația actuală a infrastructurii de transport din România, cauzele principale care duc la producerea accidentelor rutiere, investițiile propuse pentru proiecte de siguranță rutieră inclusiv pasaje și măsuri pentru ,,întărirea” legislației ,,sistem automat pentru detectarea, procesarea și sancționarea abaterilor rutiere” și un rating/clasificare a drumurilor în funcție de nivelul de siguranță.

,,Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE – de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 – s-a adăugat faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, a ceea ce înseamnă „sistemul sigur”. Potrivit abordării ”sistemului sigur”, ”decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea „sistemului sigur” vizează un sistem rutier mai puțin punitiv. Aceasta acceptă că oamenii fac greșeli, și susține o combinație de măsuri pe mai multe niveluri, pentru a preveni decesul persoanelor din cauza greșelilor lor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. De exemplu, o construcție optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere, viteze reduse, toate acestea au capacitatea de a reduce impactul accidentelor. Împreună, acestea ar trebui să onoreze niveluri de protecție, care asigură că, în cazul în care un element eșuează, un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acțiune multisectorială și multidisciplinară, și o gestionare în funcție de obiective, ținte încadrate în timp și monitorizarea performanței.” (Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero”, 2019)

Principalele măsuri și investiții
,,Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul  a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic.”

PASAJE : Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranță rutieră este de 617 milioane Euro din care suma solicitată prin PNRR este de 219 milioane Euro. Din cele peste 600 de milioane Euro, 447 milioane reprezintă valoarea pasajelor rutiere cum sunt cele în proiectare pe DN 1 București-Ploiești-Brașov : ,,Pasaje denivelate pentru creșterea sigurantei rutiere și eliminarea blocajelor din trafic – 20 buc”. Alte 60 de milioane de euro urmează să fie alocate pentru pasaje pietonale : ,,Pasarele și pasaje subterane pietonale – 50 buc + 50 buc”.

RADARE și CAMERE VIDEO :

Achiziționarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile și 500  camere video. Radarele mobile și camerele video sunt conectate într-un sistem integrat. În ceea ce privește limitatoarele de viteză, radarele mobile și camerele video, elementele de cost sunt următoarele:
1000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secțiune limitator de viteză = 12,600 Euro
300 radare mobile x 12.850 Euro = 3,85 mil. Euro
500 de camere video x 62.500 = 31,25 mil. Euro. Aceste camera video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al costurilor în funcție de complexitatea lor – capacitatea de a recunoaşte numerele de mașini, abilitățile de mediu etc. S-a considerat un cost mediu de 62.500 euro pe baza ofertei, cel mai mare cost identificat fiind de 91.000 euro).

,,Rating” de siguranță pentru drumuri
Introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, un mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, conform Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere.

Ministerul Transporturilor va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română – ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;
-va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;
-va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute  de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;

Accidentele de circulație, 2 %din PIB
Nu în ultimul rând, Strategia de Siguranță Rutieră prezintă și costurile sociale/financiare care rezultă din accidente : 2% din PIB, aproape un milion de Euro (958108 Euro) persoană decedată, 152 495 Euro/rănit grav. ,,În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din PIB, având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite.”

 


Re: Siguranta rutiera aztec

Dar politisti care sa si lucreze?
Ca sunt disparuti din peisaj de zeci de ani...nu angajeazasau pe cei angajati sa ii faca sa si lucreze?
Si nu cu plan de amenzi...
Cu plan de vieti castigate...fata de media anilor trecuti..

 


  • Utilizator anonim 2
  • Posted:
  •  

Re: Siguranta rutiera Utilizator anonim 2

Am ajuns sa ma tem cind UE isi mai propune cite un plan maret de tip “zero ceva”. Se lasa cu complicatii birocratice incredibile, taxe suplimentare, cantitati uriase de vorbe goale in neolimba de lemn,  singurul “zero” cu adevarat obtinut fiind la capitolul “rezultate”.

 


Re: Siguranta rutiera orex

Executivul a mai bifat (pe hârtie) un jalon din PNRR: Avem o Strategie Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030 care include proiecte de peste 600 de milioane de euro/ În Parlament, coaliția PNL-PSD-UDMR „relaxează” Codul Rutier
România are o nouă Strategie Națională de Siguranță Rutieră, un alt program prin care ne angajăm să reducem numărul persoanelor rănite/decedate în accidente de circulație.
Prima Strategie Națională de Siguranță Rutieră a fost aprobată în 2016, dar autoritățile nu au reușit să pună în practică niciun punct important.
A doua Strategie, cea pe care Executivul a aprobat-o miercuri este de fapt, o obligație inclusă în PNRR, un jalon de îndeplinit pe hârtie până la sfârșitul lunii iunie.

Pe de altă parte, măsurile de investiții pentru infrastructura rutieră trebuie dublate și de politica statului prin care șoferii respectă Codul Rutier „enforcement”, dar recent, în Parlament, coaliția PNL-PSD -UDMR a votat o relaxare majoră a pedepselor pentru abateri grave. Ordonanța ministrului Bode încă nu a ajuns la vot final în Plenul Camerei, dar votul din Comisia de Transporturi arată cum privesc aleșii regulile mai dure pentru șmecherii din trafic.

Principalele măsuri și investiții

„Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul  a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic”, arată Strategia.

PASAJE

Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranță rutieră este de 617 milioane euro, din care suma solicitată prin PNRR este de 219 milioane euro. Din cele peste 600 de milioane euro, 447 milioane reprezintă valoarea pasajelor rutiere cum sunt cele în proiectare pe DN 1 București – Ploiești – Brașov: „Pasaje denivelate pentru creșterea sigurantei rutiere și eliminarea blocajelor din trafic – 20 buc”. Alte 60 de milioane de euro urmează să fie alocate pentru pasaje pietonale: „Pasarele și pasaje subterane pietonale – 50 buc + 50 buc”.
Siguranta-rutiera.jpg (144.97 KB; downloaded 2325 times)


RADARE ȘI CAMERE VIDEO
Achiziționarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile și 500 camere video. Radarele mobile și camerele video sunt conectate într-un sistem integrat. În ceea ce privește limitatoarele de viteză, radarele mobile și camerele video, elementele de cost sunt următoarele:
1.000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secțiune limitator de viteză = 12.600 euro
300 radare mobile x 12.850 euro = 3,85 milioane euro
500 de camere video x 62.500 = 31,25 milioane euro. Aceste camere video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al costurilor în funcție de complexitatea lor – capacitatea de a recunoaşte numerele de mașini, abilitățile de mediu etc. S-a considerat un cost mediu de 62.500 euro pe baza ofertei, cel mai mare cost identificat fiind de 91.000 euro.

„Rating” de siguranță pentru drumuri
Introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, un mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, conform Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere.
Ministerul Transporturilor va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română – ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;
– va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;
– va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute  de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;

Accidentele de circulație, 2% din PIB
Nu în ultimul rând, Strategia de Siguranță Rutieră prezintă și costurile sociale/financiare care rezultă din accidente: 2% din PIB, aproape un milion de euro (958.108 euro) persoană decedată, 152.495 euro/rănit grav. „În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din PIB, având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite”.
În Ministerul Transporturilor, atribuțiile în materie de siguranță rutieră îi revin secretarului de stat Gabor Sandor. La Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030 a contribuit George Ursachi, expert în siguranță rutieră, fost președinte CA al CNAIR în mandatul Cătălin Drulă.

 


Re: Siguranta rutiera orex

Șosele puțin mai sigure : CNAIR a montat parapete din beton între sensurile de mers pe 500 din cei 607 kilometri de drumuri cu 4 benzi. Numărul persoanelor decedate a scăzut cu 35 %
Compania de Drumuri a montat parapete din beton între sensurile de mers pe aprox. 500 din cei 607 kilometri de drumuri cu patru benzi din România, iar de anul viitor se va implementa un sistem de protecție la impact și în zona arborilor de pe marginea șoselelor, a anunțat la Parlament, directorul Direcției de Siguranță a Circulației și Monitorizare Trafic în CNAIR.

Unele dintre investițiile pentru mai multă siguranță pe șosele sunt finanțate și prin PNRR/POT (peste 600 de milioane de Euro), cele mai mari alocări sunt pentru lucrări de infrastructură precum pasaje, dar pe lângă acestea sunt incluse și achiziții de separatoare, parapete metalic sau semnalizare mai bună. Cristian Andrei a explicat că montarea separatoarelor de sens din beton pe drumurile cu 4 benzi a dus la reducerea numărului de persoane decedate cu 35 % : ,,de anul viitor veți vedea pe rețeaua de drumuri naționale un dispozitiv de protecție la pomi. Nu o să mai fie nevoie de defrișări pentru a asigura protecția șoferilor și a pasagerilor. În perioada 2017 -2020 am amplasat peste 400 de kilometri de parapet metalic și 150 atenuatori de impact pe Autostrăzi și pe Drumurile Naționale. Vom folosi finanțările din PNRR și POT pentru a crește achizițiile pentru siguranță rutieră. În privința drumurilor cu 4 benzi, din 2012 până în prezent am reușit să montăm aprox. 500 de kilometri de separatoare de sens din beton pe totalul de 607 kilometri. Acest tip de separator ne aduce o scădere a numărului persoanelor decedate pe aceste sectoare cu 35 % este o cifră foarte bună. Am redus aproape în totalitate accidentele frontale pe drumurile cu patru benzi. În plus, montarea separatoarelor nu a dus la creșterea vitezei de circulație. ” a transmis Cristian Andrei.

Două dintre cele mai noi sisteme de siguranță rutieră pe care le implementează CNAIR sunt sistemul suedez 2+1 și parapetele pe rulouri. Datele europene arată un cost economic de aproape un milion de euro pentru o viață pierdută pe șosele.

 


Re: Siguranta rutiera shoppy

Nu exista camere de filmat omologate sau neomologate.
Daca ai filmarea accidentului o poti arata politistului care intocmeste PV si, daca se convinge ca ai dreptate, politistul iti va da dreptate in PV, dar nu va scrie in PV ca s-a uitat la filmare.
Daca se ajunge in instanta si vrei ca filmarea de pe camera sa fie admisa ca proba in proces atunci trebuie sa duci filmarea la o firma de avocatura si ei vor face o expertiza din care sa reiasa ca filmarea nu a fost editata si ca prezinta fix locul si momentul accidentului, doar impreuna cu expertiza va fi admisa ca proba.

Din ce am vazut eu camerele nu inregistreaza un fisier continuu ci fisiere succesive de cateva minute, cand se umple memoria si nu mai au loc pentru urmatorul fisier atunci il vor sterge pe cel mai vechi, deci vei avea mereu ultimele cele mai recente x ore de inregistrare. La chinezaria mea pe care nu scrie decat "GOCLEVER" asta nu functioneaza mereu, uneori m-am trezit ca se reseta ceasul si stergea cel mai "nou" fisier, deci recomand ca la cateva luni sau intainte de plecat in concediu sa o conectati la calculator, sa verificati exact ce se intampla acolo si sa goliti manual cardul.

 


Re: Siguranta rutiera Cristi N

Doua mentiuni:

Expertiza filmarii si certificarea autenticitatii nu o face o firma de avocatura ci un expert tehnic judiciar.

Treaba cu resetatul ceasului/calendarului este din cauza acumulatorului intern al camerei. Mai toate masinile opresc priza de bricheta din care de obicei se alimenteaza camera asa ca ea trebuie sa aiba o sursa de energie care sa permita functionarea ceasului intern. Cu trecerea timpului acest acumulator se deterioreaza si ajunge sa nu mai tina nici 24h si atunci va trebui inlocuita camera cu totul.

O alta problema care mai poate aparea e uzarea cardului de memorie. Acesta are un numar finit de citiri/scrieri si avand in vedere ca inregistrarea se face in bucla se ajunge la aceasta limitare. Aparent camera functioneaza ok pana ai nevoie de o inregistrare si atunci observi ca nu poti deschide fisierul respectiv.

 


Re: Siguranta rutiera orex

O camera/camere, daca vrei sa-si faca treaba 24 /24, o/le alimentezi direct de la ”bacterie”, din cutia de sigurante a masinii. Nu-i mare scofala si nu-ti ”suge” (cu sensul epuizeaza) curentul din acumulatorul autovehiculului, decat pana la un anumit moment (minima tensiune acceptata), ulterior, modulul de parcare nu-si mai atinge functia (ca nu se mai poate alimenta).
Mie, 70 MAI A 800 S (fata+spate) nu mi-a jucat feste niciodata de cand le-am plantat! :yes:
Treaba e ca filmarile nu sunt opzabile-n instanta, dar ma mir, cum Politia se sesizeaza, si, potrivit acestora ”incarca nota de plata” unor bizoni, cand calca pe bec, pe baza unor filmari, tocmai, facute cu camere de bord ! :yes:

 


Re: Siguranta rutiera shoppy

Ca s-au dat amenzi pentru aia de mergeau pe contrasens pe autostrada, aia a fost ca a iesit scandal, posibil sa fi platit chiar rutiera expertiza si apoi si judecatorii sa mai treaca cu vederea chichitele procedurii(ca doar nu s-a dus ala de a filmat la politie sa dea scris data si ora la care a filmat), iar vinovatii au inteles ca orice instanta intermediara va da decizie impotriva lor (cat de nesimtit sa fii sa merge invers pe autostrada si apoi sa mai si contesti procedura), deci decat sa stai 8 luni sa circuli cu procura la fiecare 15 zile pana sa se judece de instanta finala mai bine suporti amenda.
Da, pe politistul in misiune il ajuta camera, ca este proba care sustine spusele politistului si nu mai pot sa spuna baietasii care scapa cu fuga ca erau in alta parte.
Dar ca politia da amenzi ca se uita pe camerele fixe, sau cauta filmari pe youtube, sau ca te duci tu ca cetatean cu declaratie ca te-a depasit unu pe continua si cu filmarea expertizata pe banii tai, aia nu cred.

 


Re: Siguranta rutiera andrei11

Ce ziceţi de treaba asta ? Pentru cei care o iau pe sens interzis că aşa vor muşchii lor.
Cică la Iaşi deja s-a montat un exemplar într-o parcare a unui complex comercial.
Sursa
222.jpg (182.18 KB; downloaded 1631 times)

 


Re: Siguranta rutiera subway guru

E cam brutala metoda…

 


Re: Siguranta rutiera Valentin

N-as vedea solutia asta aplicata la scara mai larga, primul gand fiind in cazurile de urgenta (politie, ambulanta, pompieri) si ma refer pe strazile secundare de prin oras. Punctual (cum e cazul de fata, ca vorbim de o parcare probabil cu mai multe puncte de acces) s-ar putea implementa ici-colo, dar chiar si asa, soferul roman abia stie sa treaca peste "speed bumpers" si ma indoiesc ca majoritatea ar avea habar sa distinga un limitator de viteza normal fata de unul de tipul asta (am fi surprinsi toti de pe aici cum "conduc" unii), adica cel mai probabil o sa mai treaca cate un "neatent", poate din motive precum: semn interzis mascat de duba parcata pe colt, de copaci etc. Solutia asta ar trebui sa vina la pachet cu o semnalizare calumea (asigurarea pe ambele laturi ale strazii de semne de interzis, asigurarea vizibilitatii acestora, poate limitatorul sa fie vopsit alb-rosu etc).

 


Go to page:  1  ... 38 39 40 41 42 43 44  ... 49
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Aspecte diverse din transporturi şi infrastructură  • 
Choose destination

Since our 2257 forum members have written 418811 posts in 5221 topics and 510 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use