La pasajul acesta tocmai s-a schimbat proiectul tehnic...deci mai dureaza.

Bucureşti. Bulevardul Aviatorilor şi Şoseaua Kiseleff au statut de monument istoric, dar nu pot fi salvate de şantiere

Pasajele subterane, doar cu restricţii

Căile de rulare care pornesc de sub Piaţa Presei Libere şi Piaţa Charles de Gaulle se vor putea construi numai respectând anumite reguli. Chiar şi aşa, ONG-urile de mediu şi unii arhitecţi cer municipalităţii renunţarea la asemenea proiecte.
 
Decizia Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice de a clasa Bulevardul Aviatorilor şi Şoseaua Kiseleff ca monumente istorice nu va avea drept efect interzicerea şantie-relor şi anularea construirii pasajelor subterane de la Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei Libere.

Împotriva acestor proiecte s-au manifestat mai multe ONG-uri de mediu care susţin că lucrările respective vor duce la distrugerea unei părţi însemnate din vegetaţie şi afectarea zonei din punct de vedere urbanistic. „Protestăm pentru că nu dorim ca acest bulevard să fie transformat într-o serie de autostrăzi urbane (...), ceea ce este inacceptabil să se întâmple într-un oraş civilizat în 2011", a declarat Doina Vella, membră a Fundaţiei PRODOMO.

Decizia finală în ceea ce pri-veşte avizul pentru construirea celor două pasaje o va da ministrul Culturii, Kelemen Hunor, după ce Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a decis să avizeze proiectele, însă aceasta are doar un rol consultativ. Până se va lua decizia finală în cazul celor două pasaje, ONG-urile continuă protestele şi speră să convingă autorităţile să renunţe la cele două proiecte. „Vom face o scrisoare către ministrul Udrea în care îi vom cere să nu dea avizul pentru acest proiect. Vom mai cere primăriei să se organizeze o dezbatere publică pentru cele două proiecte", a declarat Ni-cuşor Dan, preşedintele Aso-cia-ţiei „Salvaţi Bucureştiul" şi candidat la funcţia de primar general.

Ce spun arhitecţii

Arhitecţii sunt împărţiţi în două tabere, una care este de acord cu construirea pasajelor şi alta care nu le vede utilitatea. „Ar fi necesar un pasaj dinspre DN1 spre Bulevardul Expoziţiei şi atât. Ar trebui să ne gândim foarte bine dacă are sens să încurajăm circulaţia pe Bd. Aviatorilor şi Şos. Kiseleff. Maşinile ar trebui să nu traverseze centrul oraşului, ci să circule pe centură. Pasajele nu vor face altceva decât să încurajeze circulaţia în zona centrală", susţine arhitectul Dan Marin. Acesta mai precizează că cele două pasaje se vor putea construi respectând anumite restricţii, cum ar fi interdicţia de a se tăia vegetaţia de pe Şos. Kiseleff şi distrugerea a numai un sfert din cea de pe Bd. Aviatorilor.

Ordinul Arhitecţilor din România a cerut şi a obţinut clasarea celor două artere de circulaţie datorită valorii unice pe care acestea o au. Primarul Oprescu a declarat că nu este de acord cu clasarea întrucât nu ar mai putea schimba nici o ţeavă în caz de avarie.

Pe de altă parte, sunt şi arhitecţi care susţin construirea pasajelor. „Vom face rampele de coborâre în pasaj în aşa fel încât să nu fie afectată imaginea bulevardului. Acest pasaj este necesar deoarece, în curând, va fi finalizată autostrada Bucureşti-Braşov, iar cei care doresc să ajungă în sudul oraşului nu vor avea pe unde merge, decât prin Aviaţiei, apoi pe Bd. Aviatorilor şi de acolo pe Calea Victoriei, Magheru, Ştefan cel Mare sau Buzeşti-Berzei", a declarat arhitectul Dorin Ştefan.

Traseele pasajelor

Pasajul de la Piaţa Presei Libere va începe pe DN1, în dreptul Fântânii Mioriţa, va trece pe sub Piaţa Presei, unde se va bifurca, şi va avea două ieşiri, una pe Bd. Expoziţiei şi alta pe Şoseaua Kiseleff. Circulaţia se va face doar pe un singur sens, pe direcţia DN1-Kiseleff. Traseul Pasajului Charles de Gaulle a fost schimbat şi nu va mai fi pe mijlocul Bd. Aviatorilor, ci pe margine, pe fiecare sens urmând să fie construit câte un tunel. Pasajul va începe după statuia Aviatorilor, va subtraversa Piaţa Charles de Gaulle şi va iesi la suprafaţă pe Bulevardul  Aviatorilor.  

http://www.romanialibera.ro/actualitate ... 46832.html

@Marian,
eu sunt curios care e punctul de vedere al multor colegi de forum cu privire la anumite lucrari de infrastructura. Propun sa faci un sondaj prin votare DA sau NU asupra lucrarilor la pasajul de la Charles de Gaulle (de exemplu). Poti face asta?

uite iti zic parerea mea de sofer:

Pasajul de la Piata Presei e necesar si dupa parerea mea acolo nu ai ce sa distrugi; si asa exista mastodontul de Casa Presei si cele doua blocuri turn; acolo trebuie un pasaj subteran; variantele propuse sunt: unul curbat cu doua iesiri - Kiseleff si Expozitiei si alta varianta numai spre Expozitiei in dublu sens;

La Piata Aviatorilor situatia e mai delicata; acolo chiar e o zona frumoasa; un pasaj acolo strica destul; iar varianta cu distrus vegetatia e chiar nasoala;
Mi se pare aiurea de tot sa doresti sa preiei traficul dinspre Pipera si sa-l treci fix prin Piata Aviatorilor; e pacat de zona aia;
Varianta cu pasajul pe laturile B-dul Aviatorilor mi se pare absolut proasta; adica acolo unde sunt gurile de metrou, pe linga parc sa faca rampele la pasaj ? va dati seama ce zgomot si praf o sa se faca acolo ?

@mihai_atanasiu
Esti unul 'de-al meu'. Am o parere asemanatoare.

Totuşi, ar trebui făcut un pasaj măcar pe sensul de ieşire din oraş. Nu de alta, dar intersecţia aia e extrem de aglomerată la unele ore :X Iar pasajul l-ar putea construi într-un stil arhitectural retro, ca se integreze mai bine în zonă.

mihai_atanasiu wrote:
Pasajul de la Piata Presei e necesar si dupa parerea mea acolo nu ai ce sa distrugi

Te inseli, distrugeri vor fi, chiar daca s-ar face numai pasajul in sine. Dar pasajul vine "la pachet" cu o parcare subterana care va rade paduricea din zona terminalului liniei 41.

mihai_atanasiu wrote:
si asa exista mastodontul de Casa Presei si cele doua blocuri turn

Scuza-ma ca te intreb, dar ce are sula cu prefectura ? Sau o fi ceva mai subtil si eu nu ma prind.

mihai_atanasiu wrote:
La Piata Aviatorilor situatia e mai delicata; acolo chiar e o zona frumoasa

Ba mie si zona PPL mi se pare frumoasa. Si de ce la Aviatorilor e mai delicata situatia ? E femeie ?
 

mihai_atanasiu wrote:
...iar varianta cu distrus vegetatia e chiar nasoala

Asta e o parere spusa la suparare sau "ca sa dea bine" in campania electorala ? Vor dispare niste pomi per asamblu, intr-adevar, dar iti reamintesc ca la PPL va dispare o padurice si nimeni nu ia atitudine ? Ori / Ori

 

mihai_atanasiu wrote:
Mi se pare aiurea de tot sa doresti sa preiei traficul dinspre Pipera si sa-l treci fix prin Piata Aviatorilor; e pacat de zona aia;

??? Si acum nu se intampla la fel ? Dar Pasaj Suprateran Barbu Vacarescu si largirea Sos. Pipera de ce crezi ca l-au facut ? Pasajul fara cel de la Aviatorilor e facut de pomana. Ori le faci pe amandoua ori nici unul.

mihai_atanasiu wrote:
Varianta cu pasajul pe laturile B-dul Aviatorilor mi se pare absolut proasta; adica acolo unde sunt gurile de metrou, pe linga parc sa faca rampele la pasaj ? va dati seama ce zgomot si praf o sa se faca acolo ?

Sunt afirmatii ridicole. Detaliaza-le te rog, adica argumenteaza-le. Iti dau eu 3 exemple echivalente unde nu e zgomot / praf de loc, la Victoriei / Obor si Muncii. - asta ca sa ma refer numai la statiile in preajma pasajelor.

nokia2110 wrote:
Totuşi, ar trebui făcut un pasaj măcar pe sensul de ieşire din oraş. Nu de alta, dar intersecţia aia e extrem de aglomerată la unele ore :X Iar pasajul l-ar putea construi într-un stil arhitectural retro, ca se integreze mai bine în zonă.

De acord cu tine, dar sa-l faca si dus si intors, nu numai dus !

Eu mă gândeam că dacă se face un pasaj din ăsta doar spre ieşirea din oraş semafoarele vor regula "cantitatea" de maşini la intrarea în oraş. Că şi aşa nu e îndeajuns de aglomerat oraşul, când mai vine un puhoi.  

In primul rand, pasajul acesta nu este undeva la periferie, ci in "mijlocul lui" destul de aproape de inelul central de circulatie. In al doilea rand, semafoarele nu fac decat sa fragmenteze traficul, nu il fluidizeaza in adevaratul sens al cuvantului. Fiindca in Bucuresti, cauza cea mai importanta a blocajelor este capacitatea limitata a intersectiilor de preluare a traficului, si mai putin a arterelor propriu-zise. Deci intersectiile trebuie rezolvate primele si cea mai buna solutie sunt pasajele denivelate.

andrei11, am zis ca e parerea mea personala; nu sunt specialist in urbanism, nici macar in zona constructiilor; vroiam sa zic ca zona Piata Aviatorilor se poate pastra asa cum este ea acum; si asa s-a gresit foarte mult cu blocul de sticla; mie imi place asa cum este acum chiar daca atunci cind sunt in masina si am drum prin zona; eu as fi de parere ca parcarea subterana ar fi suficienta dar cu conditia sa o faca in perimetrul pietei adica in asa fel incit sa nu se atinga de zonele verzi;

cu pasajul eu as cauta o solutie care sa nu afecteze lateralele B-dul Aviatorilor; nu imi dau seama exact cum; asta ar trebui sa fie tema specialistilor - urbanisti, arhitecti si constructori; ideea este ca trebuie impacata si capra si varza; este o zona prea frumoasa din Bucuresti;

La Piata Presei situatia este putin alta; acolo in primul rind este spatiu mai mare; si mie mi se pare aiurea sa faci parcarea subterana FIX sub parcul acela de la terminalul lui 41; parcare subterana se poate face fara probleme in zona din fata Casei Presei adica de la soclul lui Lenin pina la intrarea de la Casa Presei; pasajul ar trebui facut pe directia sos. Bucuresti Ploiesti - B-dul Expozitiei in ambele sensuri si ar trebui continuat dupa aceea cu B-dul Expozitiei care sa fie continuat pina in Calea Grivitei;

Si la Piata Dorobanti exista posibiliatea ca parcarea sa se faca FIX sub parcul din mijloc; stiu ca s-a discutat pe forum problema de acolo;

Traficul de pe Pipera ar trebui sa mearga spre Aerogarii nu spre B-dul Aviatorilor; acolo la Scoala Herastrau ar trebui facuta o continuare la sos Pipera;

S-a distrus destul din acest oras inainte de 1989 in zona Uranus si ar fi pacat sa pierdem si zona de la Piata Aviatorilor;

#Domi
Nu contest sub nicio forma utilitatea unui asemenea pasaj. Blamez doar faptul ca la Charles de Gaulle va strica farmecul zonei, zi-mi te rog ce poate gandi un arhitect astfel incat atunci cand te plimbi prin zona sa nu fi afectat de schimbarea peisajului? In general oamenii se ataseaza  de anumite locuri tocmai pentru ca raman neschimbate, nu zic ca nu e nevoie si de schimbare, dar nu la Charles de Gaulle. Mi-au trebuit cativa ani sa ma obisnuiesc cu cladirea de pe colt si nici acum nu sunt convins ca m-am acomodat 100%.

,,Respectul" autorităţilor faţă de Bucureştiul vechi s-a văzut când au ras fără milă Şos. Orhideelor şi Cal. Berzei, prin urmare, dacă îşi pune doctoraşu' în cap să facă pasaj la Charles de Gaulle, îl face (adică îl începe şi îl lasă aşa, vezi Mihai Bravu).

Eu tot nu văd utilitatea unui asemenea pasaj... care va ,,fluidiza" ce? Va muta aglomeraţia la semaforul de la Piaţa Victoriei. În plus, va atrage trafic din alte zone, în defavoarea celor care nu au de ales (şi care, cel mai probabil, vor fi descurajaţi prin semafoare prost corelate - vezi Pod Grozăveşti). Asemenea lucrări nu au ce căuta în centrul unui oraş, mai ales a unuia ca Bucureştiul, în care se adaugă localnicilor o groază de navetişti din alte localităţi şi mmult trafic de tranzit, din lipsa de alternative. Prioritar ar trebui să fie refacerea/lărgirea centurii şi amenajarea de parcări în sistem park+ride la intrarea în Bucureşti, iar prin oraş trasate benzi pentru autobuze/troleibuze şi piste de biciclişti (d-alea adevărate, nu dâre de vopsea printre chioşcurile de ziare). Evident, toţi care intră pe benzile astea şi nu au voi să primească nişte amenzi grăsuţe (aici poate ar trebui daţi afară miliţienii actuali şi angajaţi alţii... am văzut numeroase cazuri de virat la stânga pe lângă miliţian, deşi era interzis virajul la stânga... ce pretenţii să mai am ca măcar ăia care parchează pe colţu intersecţiei şi în staţiile de autobuz să ia amendă?), că românul poate fi civilizat doar cu biciul (peste portofel, că peste spinare nu respectă drepturile omului, chiar dacă unii ar merita-o).

Pentru stilul arhitectonic se pot inspira puţin de aici:
http://www.republicaploiesti.net/2011/0 ... -gara.html

Ministrul Culturii a refuzat clasarea bulevardelor Aviatorilor, Kiseleff si Prezan si a avizat amplasarea a doua pasaje rutiere, subterane, la Piata Charles de Gaulle si Piata Presei

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a respins cererea de clasare a bulevardelor Kiseleff, Prezan si Aviatorilor, initiata de Ordinului Arhitectilor Bucuresti, desi Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a decis clasarea arterelor ca monumente istorice. Totodata, Kelemen Hunor a avizat construirea a doua pasaje subterane  la Piata Charles de Gaulle, pe bulevardul Aviatorilor, si la Piata Presei Libere, pe bd. Kiseleff. Potrivit societatii civile, cele doua tuneluri, care urmeaza a fi construite de Primaria Capitalei, vor distruge aspectul acestor artere.

Clasarea ca monumente istorice a celor trei bulevarde a fost decisa de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice (CNMI) pe 30 noiembrie 2011. Potrivit studiului istoric, facut de unul dintre cei mai reputati specialisti in domeniu, Nicolae Lascu, si prezentat la CNMI, cele doua bulevarde au o valoare urbanistica, arhitecturala si artistica foarte mare, fiind unice in tara noastra. Din aceste considerente studiul istoric a propus clasarea celor doua bulevarde ca monumente de categorie A, de importanta nationala.

"Sistemul de circulatii urbane compus din soseaua G-ral Pavel Dimitrievici Kiseleff si continuarea acesteia cu soseaua Bucuresti-Ploiesti pana la podul peste lacul Herastrau, bulevardul Aviatorilor si bulevardul Maresal Constantin Prezan are:
•valoarea de vechime – mare;
•valoarea arhitecturala, artistica si urbanistica – foarte mare;
•valoarea de frecventa, raritate si unicitate – exceptionala;
•valoarea memorial simbolica – mare.
In conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2260/18.07.2008, obiectul prezentului studiu – sistemul de circulatii urbane din nordul Bucurestiului – intruneste calificativele valorice care justifica propunerea clasarii ca monument istoric grupa A", concluzioneaza studiul istoric.

La jumatatea lunii februarie, Ministerul Culturii a anuntat Ordinul Arhitectilor Bucuresti ca a refuzat clasarea celor trei bulevarde. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, nu a putut fi contactat pana la data publicarii acestui articol, pentru a oferi mai multe date referitor la decizia luata.


Cum arata cele doua pasaje subterane avizate de Ministerul Culturii

Dorin Stefan, arhitectul care realizeaza proiectele urbanistice ale celor doua pasaje, de la Casa Presei si Piata Charles de Gaulle, a declarat pentru HotNews.ro ca Ministerul Culturii a avizat favorabil proiectele: "Avem deja avizul de urbanism si avizul de la Ministerul Culturii. In acest moment proiectul se afla in dezbatere publica dupa care va fi supus la vot in Consiliul General. Vom face, miercuri, o prezentare a solutiei avizate, la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei".

Potrivit arhitectului Dorin Stefan, pasajul de pe bulevardul Aviatorilor va fi pozitionat pe marginea bulevardului (nu pe cele doua bretele de pe marginea bd. Aviatorilor, cum s-a discutat initial) si va avea cate un tunel pentru fiecare sens de circulatie. Va intra in subteran imediat dupa statuia Aviatorilor, va trece pe sub Piata Charles de Gaulle si va iesi din nou la suprafata inainte de ambasada Chinei. Pasajul va avea o lungime de circa 800 de metri si doua benzi pe sens. Rampele de coborare au circa 130 de metri fiecare. In zona rampelor, la suprafata, vor ramane tot doua benzi pe sens, dupa care bulevardul va reveni la dimensiunea actuala, de trei benzi pe sens. Pentru construirea rampelor de intrare in pasaj vor fi sacrificati 18 copaci pe fiecare parte a drumului.

Pasajul de la Casa Presei va avea o lungime de circa 700 de metri. Va pleca de pe DN1, dupa Fantana Miorita, va trece pe sub Piata Presei unde se va bifurca, un tunel iesind pe Bd. Kiseleff langa Strandul Tineretului, iar celalalt tunel - pe Bd. Expozitiei. Pe sensul Kiseleff-DN1 nu se va putea intra in pasaj. Dorin Stefan a declarat ca nu va fi taiat niciun copac de pe Kiseleff pentru amplasarea tunelului. Din pasaj se va putea intra in parcarea de la City Gate si in parcarile care se vor construi in fata Casei Presei si la captul liniei de tramvai 41.

Primaria Capitalei a facut deja licitatie pentru construirea pasajului subteran, contractul in valoare de circa 18 milioane de euro fiind atribuit consortiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Editilitare si Infrastructura si SC Consitrans SRL, pe 8 mai 2011.


ONG-urile contesta proiectele

Atat Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor cat si societatea civila se arata scandalizati de decizia ministrului Culturii: "Sunt revoltat ca Ministerul Culturii a trimis Filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor o scrisoare prin care ne anunta ca a decis ca ansamblul celor trei bulevarde din Nordul Capitalei - bd. Aviatorilor, Prezan si Kiseleff - sa nu capete statutul de monument istoric, lucru pe care noi l-am cerut si argumentat cu un foarte serios studiu istoric, inca din octombrie 2010. Fac precizarea ca in sedinta Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, care a avut loc pe 30 noiembrie, la Ministerul Culturii, am prezentat personal, in detaliu, motivele pentru care acest ansamblu urbanistic de exceptie, cu care multe capitale s-ar putea mandri, trebuie sa devina monument istoric. Interventia mea a fost contracarata de primarul general al Capitalei care a sustinut amplasarea a doua pasaje rutiere subterane pe bd Kiseleff si Aviatorilor. Aceste pasaje vor mari accesibilitatea si viteza de deplasare a automobilelor catre centrul Bucurestiului, insa cu pretul distrugerii unor ample zone verzi, de promenada si de socializare din aceste bulevarde, care ii dau o valoare urbanistica si arhitecturala de necontestat. Decizia ministrului Culturii este lipsita de orice argument stiintific si ma conduce la concluzia ca Ministerul Culturii nu protejeaza, asa cum s-ar cuveni, valorile si patrimoniul acestui oras", a declarat Mircea Ochinciuc, presedintele filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania pentru HotNews.ro.

"Mi se pare o decizie scandaloasa avand in vedere ca in cadrul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Bucuresti-Ilfov si Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice s-a decis clasarea celor trei artere. Din studiul istoric facut de domnul Nicolae Lascu, anexat cererii de clasare, cele trei bulevarde au o valoare foarte mare, fiind propusa clasarea lor ca monumente de importanta nationala. Din punctul nostru de vedere, decizia ministrului Culturii este in contradictie cu misiunea sa de a proteja patrimoniul. Iar daca este o decizie politica sa ne spuna si noua. Asociatia Pro_Do_Mo va protesta impotriva acestei decizii si a constructiei celor doua pasaje subterane care vor mutila cele mai frumoase bulevarde de promenada ale Bucurestiului", a declarat Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro_Do_Mo pentru HotNews.ro.

Referitor la criticile aduse de ONG-isti celor doua pasaje, Dorin Stefan, arhitectul care face proiectul acestora, a declarat pentru HotNews.ro: "Cele doua pasaje nu vor distruge aceste bulevarde. Vor crea doar un deranj local care va fi remediat prin faptul ca toata vegetatia taiata va fi replantata. Trebuie sa facem un compromis ca sa putem circula in oras. In urmatorii zece ani traficul in zona de Nord a Capitalei va creste foarte mult, in special datorita dublarii traficului de pe aeroporturi. Nu putem scoate masina din oras in urmatorii 20-30 de ani. In zona de Nord a orasului va intra si viitoarea autostrada A3, ceea ce va duce o redistribuire a traficului in zona. Nu pot spune ca parerea societatii civile nu este indreptatita, insa depinde de unde privesti lucrurile. Daca privesti din punctul de vedere al pietonului, sigur, vezi aceasta discontinuitate si va fi un deranj. Daca privesti din punctul de vedere al soferului, care circula zilnic cu masina prin oras, atunci aceste pasaje vor fi un beneficiu", a declarat Dorin Stefan pentru HotNews.ro. Acesta a mai explicat ca cele doua pasaje nu vor incuraja traficul de tranzit prin centrul orasului ci vor servi in principal celor care au treaba/locuiesc/muncesc in zona de Nord a orasului.


Istoria bulevardului Aviatorilor

- in cele mai vechi consemnari, bd. Aviatorilor apare cu numele de "Soseaua Noua", drumul, o ulita nepavata, despartind proprietatile familiei Filipescu de cele ale familiei Jianu;
- la inceputul secolului XIX artera si-a schimbat numele in soseaua Jianu, datorita unuia dintre proprietarii din zona;
- dupa Primul Razboi Mondial, bulevardul a primit numele de Gheorghe Buzdugan;
- la inceputul anilor ’50, date fiind noile orientari politice, artera a fost denumita „Generalissim Stalin”;
- la mijlocul anilor ’50, bulevardul a primit numele "Aviatorilor", pastrandu-l pana in zile noastre.

Potrivit studiului istoric facut de Nicolae Lascu, "traseul bd. Aviatorilor apare consemnat in planurile istorice ale Capitalei inca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Pe parcursul secolului al XIX-lea aceasta cale de circulatie era marginita de ample proprietati ocupate de gradini. (...) Primele intentii de amenajare si modernizare ale traseului acestei circulatii dateaza de la inceputul secolului al XX-lea. In 1902, Consiliul Comunal aproba un prim „Plan de aliniere si de nivelment al soselei Jianu”, prin care prospectul soselei era stabilit la 24 m. (...) In 24 mai 1912, Consiliul Comunal adopta un nou „Plan de aliniere si nivelment al soselei Jianu”, „in vederea executarii marelui Parc National pe mosia Herastrau si care sa inlocuiasca comunicatia cu orasul si pe de alta parte sa fie loc de plimbare comod si util”. Proiectul din 1912 a fost elaborat asadar cu scopul de a transforma soseaua Jianu in principala artera de penetrare in viitorul Parc National (actualmente parcul Herastrau). In consecinta, intentiile au fost ca soseaua Jianu sa fie mult largita, profilul transversal fiind unul complex, cuprinzand trasee speciale pentru automobile, trasuri, tramvaie, calareti, biciclete si pietoni".

Lucrarile initiate in 1912 au fost intrerupte doi ani, proiectul fiind reluat abia in 1928, cand s-a aprobat un nou proiect ale soselei Jianu, care unifica si simplifica forma bulevardului, ajungandu-se la o imagine foarte apropiata cu cea din zilele noastre. In proiect este reprezentata si piata Charles de Gaulle, denumita in timpul maresalului Antonescu, Piata Adolf Hitler. La inceputul anilor ’50  a fost rebotezata „I. V. Stalin”.

Pe bulevardul Aviatorilor sunt 17 cladiri monument istoric.


Istoria bulevardului Kiseleff

- primele referiri la Soseaua Kiseleff apar in secolul XVIII cand drumul purta numele de Aleea Baneasa;
- Aleea Baneasa s-a dezvoltat in prelungirea Caii Victoriei, fostul Pod al Mogosoaiei, inaugurat la sfarsitul secolului al XVIII-lea  si care facea legatura intre palatul lui Constantin Brancoveanu, plasat in vecinatatea Pietei Unirii si resedinta sa extraurbana de la Mogosoaia;
- prima mentionare a lucrarilor de amenajare ale traseului soselei Kiseleff a fost facuta, in scris, in 1833. "In data de 2 martie a acestui an, marele vornic Grigore Filipescu raporta generalului Kiseleff faptul ca „s-a savarsit aleaua cea mare din Capul Soselei Podului Mogosoii pana la Baneasca, remaind cusur numai asternerea cu nisip si rasadirea copacilor de pe laturi, care si acestea au inceput a se lucra”. Aceasta afirmatie se pare ca a fost facuta insa fara o acoperire reala, in perioada ulterioara, pana tarziu spre mijlocul secolului al XIX-lea, amenajarile facute in timpul lui Nicolae Mavrogheni la sfarsitul secolului al XVIII-lea, ramanand neschimbate. Spre 1840, lucrarile de amenajare ale soselei incepute in 1832, erau inca neterminate", se arata in studiul istoric facut de Nicolae Lascu.
- la inceputul anilor ’40 ai secolului al XIX-lea Adunarea Obsteasca si domnitorul Bibescu hotarau, prin adoptarea unei legi, sa ridice o statuie dedicata generalului P. D. Kiseleff, pe locul fostului Teatru National de pe Podul Mogosoaiei, ca semn de recunostinta pentru beneficiile aduse tarii, in perioada guvernoratului sau. Kiseleff a refuzat insa aceasta onoare, propunand in loc realizarea unei „lucrari de folos obstesc”. "Probabil urmand dorinta fostului guvernator, domnitorul Gheorghe Bibescu initia inceperea in apropierea viitoarei pieti a Victoriei, de o parte si de alta a aleii de promenada, trasarea unui parc conceput si realizat de peisagistul de origine germana Karl Friedrich Wilhelm Meyer (1814-1852). Contractul pentru amenajarea gradinii fusese semnat cu Meyer in decembrie 1844, planurile fiind gata in anul urmator, cand a fost inceputa si executia lucrarilor. (...) Probabil din aceasta perioada se pastreaza si proiectul nedatat, semnat de inginerul topograf A. Zane, care include organizarea unui prim tronson al soselei. (...) La acest moment plantatiile nu erau inca realizate (cu toate ca inceperea plantarii de arbori fusese anuntata in „Buletin, gazeta oficiala” in luna aprilie 1844), caci in partea de jos a planului se pastreaza calculul numarului de salcami care urmau sa fie rasaditi. La 1843 nu „erau de pastrat decat santurile si soseaua din mijloc, intre statia de trasuri initiala si cea finala, aflate la 600 de stanjeni una de cealalta (aproximativ 200 m)", scrie in studiul istoric facut de Nicolae Lascu.

- extinderea traseului soselei Kiseleff spre nord a continuat imediat dupa 1860. "In planurile ridicate la inceputul anilor ’90 ai secolului al XIX-lea, soseaua Kiseleff apare figurata in aceeasi maniera ca in planurile anterioare, rondul al II-lea, unde urma sa fie construit Arcul de Triumf, precum si imprejurimile acestuia fiind configurate abia in a doua jumatate a ultimei decade a secolului al XIX-lea. In aceasta etapa, soseaua era formata dintr-un drum central destinat trasurilor, completat de doua alei pe fiecare latura – pe partea dreapta era o alee pentru pietoni si una pentru calareti, in timp ce pe partea stanga era prevazuta o alee pentru pietoni si una pentru biciclisti", se arata in studiul facut de Nicolae Lascu.

- Arcul de Triumf a fost inaugurat in 1922. "In ziua finalizarii Primului Razboi Mondial, armatele romana si franceza, in frunte cu regele Ferdinand I si generalul Berthelot, si-au facut intrarea in Capitala. Ocazia a reprezentat unul dintre prilejurile de construire si amenajare a unor scenografii menite sa puna in evidenta importanta momentului. Actiunile de acest fel au continuat si in anii urmatori sub coordonarea „Comisiunii pentru Organizarea Serbarilor incoronarei”, organism creat in 1920 in scopul pregatirii festivitatilor care urmau sa aiba loc in 1922. Comisia hotara ridicarea a doua monumente comemorative:„Catedrala Reintregirii Neamului” de la Alba Iulia si Arcul de Triumf din Bucuresti. Catedrala urma sa adaposteasca slujba incoronarii, iar Arcul, urma sa creeze scenografia pentru intrarea triumfala in capitala tarii a primului rege al Romaniei intregite. Prin „Conventiunea” incheiata la 17 martie 1921, elaborarea proiectelor si conducerea lucrarilor Arcului de Triumf au fost incredintate, fara un concurs prealabil, arhitectului Petre Antonescu. Actiunile declansate au facut obiectul preocuparilor guvernamentale, construirea celor doua monumente fiind coordonata de primul ministru de atunci – generalul Averescu si de ministrul de razboi generalul Ion Rascanu. Lucrarile au fost executate de „intreprinderile Generale Technice Inginer Tiberiu Eremie” si au costat in jur de 3 milioane de lei. in 1921 se stabilise turnarea fundatiilor si ridicarea scheletului structural din beton armat, urmand ca inchiderile (cu exceptia bazei unde fusese utilizat granit de Deva) sa fie realizate din materiale cu un grad limitat de rezistenta in timp. Arcul de triumf a fost inaugurat in dimineata zilei de 16 octombrie 1922, a doua zi dupa incoronarea de la Alba Iulia. Avand o silueta diferita de cea a constructiei care se pastreaza in prezent, Arcul de Triumf inaugurat in 1922 (plansa 16) era rezultatul contributiei mai multor artisti de marca ai momentului. Astfel pe langa contributia arhitectului Petre Antonescu, autor al proiectului, au mai fost implicati o serie de artisti plastici care au realizat decorul sculptat. Acestia au fost sculptorii Storck, Matauanu, Medrea, Paciurea, Spaethe, Severin, Iordanescu si Jalea", scrie in studiul istoric realizat de Nicolae Lascu. Dupa prima iarna, constructia s-a degradat vizibil. Lucrarile de reabilitare au fost incepute si finalizate in 1936.

- modernizarea tronsonului cuprins intre rondul al III-lea din vecinatatea fantanei Miorita, a fost intreprinsa in a doua jumatate a deceniului al patrulea al secolului al XX-lea, inaugurarea acestuia fiind facuta la 13 iulie 1939.  

- "in perioada care a urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial interesul pentru aceasta zona a fost mult diminuat: “gradina Kiseleff a capatat aspectul unui parc natural, salbaticit, pe care trecatorul il crede ramasita unei vechi paduri, fara sa banuiasca inceputurile sale reale din 1843-45 intr-o campie stearpa si mocirloasa”. Cu toate acestea zona adiacenta traseului carosabil a continuat sa suscite atentia, ramanand un reper urban important. Pastrarea pana in prezent a caracteristicilor definitorii ale zonei, au contribuit in mare parte la mentinerea interesului autoritatilor privind reabilitarea zonei", termina istoria bulevardului Nicolae Lascu.

http://www.hotnews.ro/stiri-11622313-vi ... presei.htm

Pasajul de la Casa Presei va avea o lungime de circa 700 de metri. Va pleca de pe DN1, dupa Fantana Miorita, va trece pe sub Piata Presei unde se va bifurca, un tunel iesind pe Bd. Kiseleff langa Strandul Tineretului, iar celalalt tunel - pe Bd. Expozitiei. Pe sensul Kiseleff-DN1 nu se va putea intra in pasaj

Ce cauta strandul Tineretului aici??