Topic: Să scriem corect româneşte!
711 posts, 204790 views
📖 Pagination options
- ByOnu
-
Posted:
-
Re: Să scriem corect româneşte!
ByOnu
Sunt foarte sigur ca este doar o greseala de redactare. Totusi nu strica sa fie mentionata. Corect este Într-adevăr ca si in cazul Într-o sau Într-un.
Gabi23 wrote:
Întradevăr 055 nu prea a mai circulat...
Sunt foarte sigur ca este doar o greseala de redactare. Totusi nu strica sa fie mentionata. Corect este Într-adevăr ca si in cazul Într-o sau Într-un.
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Să scriem corect româneşte!
andrei11
Eu spun ca te inflamezi degeaba, ce ti-am spus eu e foarte limpede, asa cum in zilele noastre nu mai vorbeste neam de secretara -> apropo, stii de unde vine cuvantul ? Ci de asistent manager.
Vola si Cifa fac parte fix din aceeasi categorie de cuvinte cu xerox adidasi si blugi, apropo de blugi, am consultat netul si se pare ca sunt din canepa.
Evident cu DEX sau fara DEX ma duc sa fac un xerox cu un aparat Canon e o magarie fara margini, e cum ai spune ca ma duc sa beau un pepsi la coca cola. Sau ca am adidasi de la Nike. Scrisi sau nu in DEX, xeroxul de la Canon adidasii de la Nike si pepsiul de la coca cola sunt notiuni gresite din punct de vedere logic. Asta e, poti sa nu fi de acord, acum o sa aud si faptul ca e corect sa cobor in jos sau alte pleonasme. Bine, adidasii de la Nike nu e un pleonasm, e pur si simplu o greseala de logica.
Ce te faci daca se introduce in DEX si cuvantul Cifa ?
Nu ma fa sa-mi amintesc de cuvantul deservire care este complet gresit, apropo, cunosti istoria adevarata a acestui cuvant ? Ca daca e in DEX asta nu inseamna ca este si corect...Vreau istoria adevarata a acestui cuvant si mai vreau ceva, asta ca sa te ajut :
In primii ani ai Erei Sovietice stii cumva cum se canta la vioara si mai ales de ce ?
Si mai vreau ceva de la tine, dar la club
Si apropo de ce ai afirmat mai inainte, termenul corect folosit este copiator, pantofi sport si pantaloni din canepa si nu xerox, adidasi si blugi.
shoppy wrote:
Xerox, adidasi si blugi sunt in dex, termenii au intrat furtunos intr-o anumita perioada si toata lumea le zice asa, nu auzi pe nimeni cu pantaloni de postav sau pantofi de sport.
Vola nu e in dex, "cunoscatorii" ii zic vola, expertii ii zic incarcator frontal, habarnistii ii zic excavator sau buldozer. Mai rau si la cifa, nu e in dex, unii ii zic cifa la betoniera, alti ii zic cifa la pompa elefant.
Daca tot ne vrem un forum de oameni culti, termenul de specialitate e clar, termenul popular nu e in dex, nu mai bine folosim termenul de specialitate?
Eu spun ca te inflamezi degeaba, ce ti-am spus eu e foarte limpede, asa cum in zilele noastre nu mai vorbeste neam de secretara -> apropo, stii de unde vine cuvantul ? Ci de asistent manager.
Vola si Cifa fac parte fix din aceeasi categorie de cuvinte cu xerox adidasi si blugi, apropo de blugi, am consultat netul si se pare ca sunt din canepa.
Evident cu DEX sau fara DEX ma duc sa fac un xerox cu un aparat Canon e o magarie fara margini, e cum ai spune ca ma duc sa beau un pepsi la coca cola. Sau ca am adidasi de la Nike. Scrisi sau nu in DEX, xeroxul de la Canon adidasii de la Nike si pepsiul de la coca cola sunt notiuni gresite din punct de vedere logic. Asta e, poti sa nu fi de acord, acum o sa aud si faptul ca e corect sa cobor in jos sau alte pleonasme. Bine, adidasii de la Nike nu e un pleonasm, e pur si simplu o greseala de logica.
Ce te faci daca se introduce in DEX si cuvantul Cifa ?
Nu ma fa sa-mi amintesc de cuvantul deservire care este complet gresit, apropo, cunosti istoria adevarata a acestui cuvant ? Ca daca e in DEX asta nu inseamna ca este si corect...Vreau istoria adevarata a acestui cuvant si mai vreau ceva, asta ca sa te ajut :
In primii ani ai Erei Sovietice stii cumva cum se canta la vioara si mai ales de ce ?
Si mai vreau ceva de la tine, dar la club
Si apropo de ce ai afirmat mai inainte, termenul corect folosit este copiator, pantofi sport si pantaloni din canepa si nu xerox, adidasi si blugi.
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Să scriem corect româneşte!
andrei11
Mi-am amintit inca de o treaba pentru ca la un moment dat am lucrat in domeniu.
TIR -> desi cuvantul e in DEX nu se refera la autotrenul format din cap tractor si semiremorca cu 3 axe ci este o conventie vamala internationala. Ok, nu se aplica in interiorul UE.
Asadar in categoria cuvintelor de tip xerox, adidasi, blugi mai adauga si cuvantul TIR.
Am vazut la vremea mea si Dacii papuc pe care erau aplicate tablitele TIR.
TIR
Mi-am amintit inca de o treaba pentru ca la un moment dat am lucrat in domeniu.
TIR -> desi cuvantul e in DEX nu se refera la autotrenul format din cap tractor si semiremorca cu 3 axe ci este o conventie vamala internationala. Ok, nu se aplica in interiorul UE.
Asadar in categoria cuvintelor de tip xerox, adidasi, blugi mai adauga si cuvantul TIR.
Am vazut la vremea mea si Dacii papuc pe care erau aplicate tablitele TIR.
TIR
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Să scriem corect româneşte!
andrei11
PentruGPS
Deci sunt noi din punct de vedere fizic, dar vechi din punct de vedere al actelor( pentru ca uzina..) , dar problema cea mai mare nu este aceea ca nu știm noi de ce au nr. de parc de la tramvaie vechi, ci faptul ca, auzind aberatiile celor de la primarie, calatorul le si crede adevarate.
Dacă i-as spune unui călător din tramvai ca tramvaiul e vechi in acte si nou din punct de vedere tehnic m-ar crede un ...
________________________________
Edit andrei11
Deci sunt noi din punct de vedere fizic, dar vechi din punct de vedere al actelor( pentru ca uzina..) , dar problema cea mai mare nu este aceea ca nu știm noi de ce au nr. de parc de la tramvaie vechi, ci ca,călătorul aude aberațiile celor de la primărie si le crede adevărate!
Dacă iasi spune unui călător din tramvai ca tramvaiul e vechi in acte si nou din punct de vedere tehnic m-ar crede un ...
Te-ai prins ?
Te rog putina atentie si la exprimare ( cacofonie ) si la gramatica, si la formulare si le--> le si...
PentruGPS
Deci sunt noi din punct de vedere fizic, dar vechi din punct de vedere al actelor( pentru ca uzina..) , dar problema cea mai mare nu este aceea ca nu știm noi de ce au nr. de parc de la tramvaie vechi, ci faptul ca, auzind aberatiile celor de la primarie, calatorul le si crede adevarate.
Dacă i-as spune unui călător din tramvai ca tramvaiul e vechi in acte si nou din punct de vedere tehnic m-ar crede un ...
________________________________
Edit andrei11
Deci sunt noi din punct de vedere fizic, dar vechi din punct de vedere al actelor( pentru ca uzina..) , dar problema cea mai mare nu este aceea ca nu știm noi de ce au nr. de parc de la tramvaie vechi, ci ca,călătorul aude aberațiile celor de la primărie si le crede adevărate!
Dacă iasi spune unui călător din tramvai ca tramvaiul e vechi in acte si nou din punct de vedere tehnic m-ar crede un ...
Te-ai prins ?
Te rog putina atentie si la exprimare ( cacofonie ) si la gramatica, si la formulare si le--> le si...
- GPS
-
Posted:
-
Re: Să scriem corect româneşte!
GPS
Da, am înțeles!
Mulțumesc pentru observație; era totuși o oră mai ..., poate din cauza asta am greșit!
Sper că s-a înțeles mesajul, asta era cel mai important!
Da, am înțeles!
Mulțumesc pentru observație; era totuși o oră mai ..., poate din cauza asta am greșit!
Sper că s-a înțeles mesajul, asta era cel mai important!
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Să scriem corect româneşte!
andrei11
Mesajul evident ca s-a inteles pentru ca l-am corectat eu si nu ai avut obiectii.
Mesajul evident ca s-a inteles pentru ca l-am corectat eu si nu ai avut obiectii.
- GPS
-
Posted:
-
- Florinds
-
Posted:
-
Re: Să scriem corect româneşte!
Florinds
ACCÉS, (1) accesuri, (2) accese, s. n. 1. Posibilitate de a pătrunde, drept de a ajunge până într-un loc sau până la o persoană; p. ext. intrare. ◊ Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc. ◊ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă și care se repetă de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violentă (și trecătoare) a unei stări sufletești. – Din fr. accès, lat. accessus.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
ACCÉS, accese, s. n. 1. Posibilitatea de a pătrunde, drept de ajunge până într-un loc sau până la o persoană; p. ext. intrare. ◊ Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc. ◊ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă, și care se repetă de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violentă (și trecătoare) a unei stări sufletești. – Din fr. accès, lat. accessus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink
https://dexonline.ro/definitie/acces
acces, 1. accesuri 2. accese.
acces¹ = substantiv neutru, cu sensul: cale sau metodă de a ajunge într-un loc, la o persoană.
De reținut: Forma de plural corectă este accesuri.
acces² = substantiv neutru, cu sensul: manifestare violentă a unei boli; criză; atac.
De reținut: Forma de plural corectă este accese.
http://cumsescrie.ro/acces-pl-acceseaccesuri/
_______________
Caut si DEX-ul din '98 si il am si fizic de prin '80. Revin.
ACCÉS, (1) accesuri, (2) accese, s. n. 1. Posibilitate de a pătrunde, drept de a ajunge până într-un loc sau până la o persoană; p. ext. intrare. ◊ Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc. ◊ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă și care se repetă de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violentă (și trecătoare) a unei stări sufletești. – Din fr. accès, lat. accessus.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
ACCÉS, accese, s. n. 1. Posibilitatea de a pătrunde, drept de ajunge până într-un loc sau până la o persoană; p. ext. intrare. ◊ Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc. ◊ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă, și care se repetă de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violentă (și trecătoare) a unei stări sufletești. – Din fr. accès, lat. accessus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink
https://dexonline.ro/definitie/acces
acces, 1. accesuri 2. accese.
acces¹ = substantiv neutru, cu sensul: cale sau metodă de a ajunge într-un loc, la o persoană.
De reținut: Forma de plural corectă este accesuri.
acces² = substantiv neutru, cu sensul: manifestare violentă a unei boli; criză; atac.
De reținut: Forma de plural corectă este accese.
http://cumsescrie.ro/acces-pl-acceseaccesuri/
_______________
Caut si DEX-ul din '98 si il am si fizic de prin '80. Revin.
- andrei11
-
Posted:
-
- Florinds
-
Posted:
-
Re: Să scriem corect româneşte!
Florinds
Plurale buclucaşe 10
11.08.10Posted by Emi in Plurale buclucaşe1 Comment
acces = 1. (intrare) s.n. accesuri; 2. (izbucnire) s.n. accese;
bacalaureat = 1. (persoană) s.m. bacalaureaţi; 2. (examen) s.n. bacalaureate;
cap = 1. (conducător) s.m. capi; 2. (vârf, extremitate) s.n. capete; 3. (promontoriu) s.n. capuri.
......
Substantive - forme de plural care denumesc realități diferite (DOOM2)
Există substantive la care formele de plural denumesc realităţi diferite:
accese (izbucniri), accesuri (intrări);
arce (porţiuni din cerc), arcuri (resorturi);
bande (grupuri infracţionale), benzi (fâşii);
blăni (piei prelucrate), blănuri (haine);
boabe (seminţe), bobi (pentru ghicit), boburi (sănii);
brâie (cingători), brâuri (dansuri);
capete (parte a corpului), capuri (promontorii), capi (conducători);
cămine (instituţii), căminuri (sobe);
ciubuce (pipe), ciubucuri (bacşişuri);
complexe (legat de comportament), complexuri (construcţii);
coate (parte din mână), coturi (meandre, tuburi), coţi (unităţi de măsură);
corni (arbust), coarne (la animale), cornuri (produse de patiserie);
creiere (conducători), creieri (organe);
cristale (minerale), cristaluri (obiecte);
curenţi (de aer), curente (artistice);
difuzori (personae), difuzoare (aparate);
dulceţi (lucruri plăcute), dulceţuri (produse alimentare);
elemente (părţi), elemenţi (la calorifer);
ghivece (pentru flori), ghiveciuri (mâncare);
globi (oculari), globuri (obiecte sferice);
mobile (telefoane), mobiluri (scopuri);
termene (date, intervale de timp), termeni (cuvinte);
mieji (de nucă), miezuri (interioare ale unor forme de turnătorie),
rapoarte (relatări oficiale/ în matematică), raporturi (relaţii umane),
vise (imagini în somn), visuri (aspiraţii).
http://corect-gresit.blogspot.ro/2013/10/substantive-forme-de-plural-care.html
Pai 99,9% e ca mine.
Plurale buclucaşe 10
11.08.10Posted by Emi in Plurale buclucaşe1 Comment
acces = 1. (intrare) s.n. accesuri; 2. (izbucnire) s.n. accese;
bacalaureat = 1. (persoană) s.m. bacalaureaţi; 2. (examen) s.n. bacalaureate;
cap = 1. (conducător) s.m. capi; 2. (vârf, extremitate) s.n. capete; 3. (promontoriu) s.n. capuri.
......
Substantive - forme de plural care denumesc realități diferite (DOOM2)
Există substantive la care formele de plural denumesc realităţi diferite:
accese (izbucniri), accesuri (intrări);
arce (porţiuni din cerc), arcuri (resorturi);
bande (grupuri infracţionale), benzi (fâşii);
blăni (piei prelucrate), blănuri (haine);
boabe (seminţe), bobi (pentru ghicit), boburi (sănii);
brâie (cingători), brâuri (dansuri);
capete (parte a corpului), capuri (promontorii), capi (conducători);
cămine (instituţii), căminuri (sobe);
ciubuce (pipe), ciubucuri (bacşişuri);
complexe (legat de comportament), complexuri (construcţii);
coate (parte din mână), coturi (meandre, tuburi), coţi (unităţi de măsură);
corni (arbust), coarne (la animale), cornuri (produse de patiserie);
creiere (conducători), creieri (organe);
cristale (minerale), cristaluri (obiecte);
curenţi (de aer), curente (artistice);
difuzori (personae), difuzoare (aparate);
dulceţi (lucruri plăcute), dulceţuri (produse alimentare);
elemente (părţi), elemenţi (la calorifer);
ghivece (pentru flori), ghiveciuri (mâncare);
globi (oculari), globuri (obiecte sferice);
mobile (telefoane), mobiluri (scopuri);
termene (date, intervale de timp), termeni (cuvinte);
mieji (de nucă), miezuri (interioare ale unor forme de turnătorie),
rapoarte (relatări oficiale/ în matematică), raporturi (relaţii umane),
vise (imagini în somn), visuri (aspiraţii).
http://corect-gresit.blogspot.ro/2013/10/substantive-forme-de-plural-care.html
Pai 99,9% e ca mine.
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Să scriem corect româneşte!
andrei11
S-a facut. Ar trebui cos sa introduca ca si zâmbete cei 2 care ciocnesc o halba de bere, pe alte meleaguri exista pictograma respectiva.
S-a facut. Ar trebui cos sa introduca ca si zâmbete cei 2 care ciocnesc o halba de bere, pe alte meleaguri exista pictograma respectiva.
- Florinds
-
Posted:
-
Re: Să scriem corect româneşte!
Florinds
uber geek. trebuie - trebuie. Cheers!
Adevarul e ca limba evolueaza foarte mult. Un ex.: acum a devenit acceptata si forma personala a verbului "a trebui" din cauza celor care o folosesc excesiv: "ei au trebuit". Corect "ei a trebuit", dar din cauza celor multi s-a operat modificarea. "A trebui" este un verb impersonal.
Eu trebuie (nu trebuiesc)
Tu trebuie
..
Noi trebuie (nu trebuim)
Ei trebuie (nu trebuiesc)
etc.
Asa este si la perfectul compus...
Conform DOOM 2005:
La prezent e trebuie şi atât:
eu trebuie să fac
tu trebuie să faci
el trebuie să facă
noi trebuie să facem
voi trebuie să faceţi
ei trebuie să facă
La imperfect: trebuiau.
eu trebuia să fac
tu trebuia să faci
el trebuia să facă
noi trebuia să facem
voi trebuia să faceţi
ei trebuiau să facă
La viitor: vor trebui.
eu va trebui să fac
tu va trebui să faci
el va trebui să facă
noi va trebui să facem
voi va trebui să faceţi
ei vor trebui să facă
DOOM 2005
Nu am Gramatica Academiei la-ndemână, ca să dau citat exact, dar am citit de curând cum că acceptă şi ei au trebuit, pentru că nevoia de acord după persoană şi număr e prea mare, iar ei a trebuit e perceput ca dezacord. Şi că ar trebui zis mai degrabă a trebuit ca ei să…
Dacă mi-aduc aminte, revin cu citat.
https://diacritica.wordpress.com/2010/0...-dumisale/" target="_blank">https://diacritica.wordpress.com/2010/0...-dumisale/
uber geek. trebuie - trebuie. Cheers!
Adevarul e ca limba evolueaza foarte mult. Un ex.: acum a devenit acceptata si forma personala a verbului "a trebui" din cauza celor care o folosesc excesiv: "ei au trebuit". Corect "ei a trebuit", dar din cauza celor multi s-a operat modificarea. "A trebui" este un verb impersonal.
Eu trebuie (nu trebuiesc)
Tu trebuie
..
Noi trebuie (nu trebuim)
Ei trebuie (nu trebuiesc)
etc.
Asa este si la perfectul compus...
Conform DOOM 2005:
La prezent e trebuie şi atât:
eu trebuie să fac
tu trebuie să faci
el trebuie să facă
noi trebuie să facem
voi trebuie să faceţi
ei trebuie să facă
La imperfect: trebuiau.
eu trebuia să fac
tu trebuia să faci
el trebuia să facă
noi trebuia să facem
voi trebuia să faceţi
ei trebuiau să facă
La viitor: vor trebui.
eu va trebui să fac
tu va trebui să faci
el va trebui să facă
noi va trebui să facem
voi va trebui să faceţi
ei vor trebui să facă
DOOM 2005
Nu am Gramatica Academiei la-ndemână, ca să dau citat exact, dar am citit de curând cum că acceptă şi ei au trebuit, pentru că nevoia de acord după persoană şi număr e prea mare, iar ei a trebuit e perceput ca dezacord. Şi că ar trebui zis mai degrabă a trebuit ca ei să…
Dacă mi-aduc aminte, revin cu citat.
https://diacritica.wordpress.com/2010/0...-dumisale/" target="_blank">https://diacritica.wordpress.com/2010/0...-dumisale/
- shoppy
-
Posted:
-
Re: Tronsonul Jilava - Chitila (VEST)
shoppy
Nu cred sa produca ceva, acolo este o baza de operatiuni(care include garaj, depozit de materiale, atelier, etc), oricum, nu exista asa ceva ca o "baza de productie", ori e baza de operatiuni ori unitate de productie...
Adrian Rosca wrote:
Azi: utilajele de asfaltat s-au mutat de la Petrom putin mai incolo, in fata bazei de productie a firmei Tehnologica Radion
Nu cred sa produca ceva, acolo este o baza de operatiuni(care include garaj, depozit de materiale, atelier, etc), oricum, nu exista asa ceva ca o "baza de productie", ori e baza de operatiuni ori unitate de productie...
- Adrian Rosca
-
Posted:
-
Re: Tronsonul Jilava - Chitila (VEST)
Adrian Rosca
Betoane, mixturi asfaltice, prefabricate...
Si ia vezi aici: http://www.tehnologica.ro/services-view...e-chitila/
Betoane, mixturi asfaltice, prefabricate...
Si ia vezi aici: http://www.tehnologica.ro/services-view...e-chitila/
📖 Pagination options