Deci, din ce citesc, sa concluzionez ca nimic nu e nou sub soare.. doar alta generatie,

Utilizator anonim 2 wrote here:
... Am citit mai demult citeva fraze interesante in cartea lui Octavian Paler - ....

Da' cine a fost Paler ca sa inghitim tot ce spunea? As evita sa-l iau in serios. In ultimii ani de viata era dus rau cu pluta. Toata ziua era in studiourile Antena3. A fost un jurnalist bun; dar un politician slab.

Facebook Bucureştiul de Altădată

Paler a deraiat in ultimii ani de viata. Rindurile respective au fost scrise pe vremea cind era normal.

Atunci ca si acum, sistemul energetic era prost dimensionat: consum prea mare si productie insuficienta. Conducerea comunista a pus in functiune o multime de combinate energofage dar nu suficiente unitati energetice, in ciuda gargarei propagandistice de atunci si de acum. Rezultatul a fost cel cunoscut: intreruperi programate ale consumului casnic.

Incepind cu prabusirea colosilor industriali, problema s-a rezolvat de la sine pentru 30 de ani in care nu s-a facut mai nimic in afara de introducerea hazardului in sistem, odata cu eolienele.

To'ar'si...
Totusi nu sunteti obligati sa circulati o duminica cu sot si alta fara sot. Nu stati la cozi de KM pentru ratia de benzina. A, vine iarna, aveti voie cu masina personala pe strada (inainte, cel putin in Bucuresti era interzis). A, si sa nu uitam de uleiul si zaharul pe ratie (1L respectiv 1Kg/membru de familie/luna, doar la magazinul din cartierul in care aveti domiciliul)

Cat despre "eolene" care produc "accidental" hai sa nu dam cu piciorul unei productii de peste 2GW atunci cand bate vantul - ceea se intampla destul de des!

Cea mai mare porcarie este asa- zisa libertate . Nu , nu ai dreptul la mai nimic. Prin politici anti cetatenesti  a fost distrusa orice umbra de libertate .
Este infinit mai rau decit se putea imagina , si asta este inceputul .
Sa nu uitam ca pt mult mai putin , Ceausescu a fost impuscat ....

Hawkuletz am prins din plin perioada cartelelor. Să mor eu (  expresie de spatele blocului ) dacă am auzit pe cineva că s-a plâns că i s-a terminat zahărul / uleiul. Şi vezi că în Bucurerşti se dădea 1,5 kg de zahăr / persoană, nu un kil. Noi eram  6 inşi, primeam 6 kile de ulei şi 9 de zahăr / pe lună. Maică-mea mai dădea prin bloc,  pe cuvânt de onoare că  nu consumam atât ulei sau zahăr într-o lună !

Din tot ce văd în democrația românească și cu ce am auzit despre comunism (că sunt made by '97) sau am văzut pe la televizor sau internet, cred că mi-ar fi plăcut mai mult să fi trăit atunci decât astăzi în cazul meu, însă cu câteva excepții.

În primul rând, pentru o pâine mai asigurată, datorită industriei și faptul că pe atunci statul le deținea pe toate (nu cum e astăzi, în general nu mai e nimic legat de industrie și unde e, sunt toți particularii care mai de care, majoritatea străini), în al doilea rând, pentru simplitatea care aducea dpmdv mai multă fericire și o energie mai pozitivă, decât de atâta robotizare și cică dezvoltări, dar nici nu știu cât exista stresul de astăzi când aparent avem de toate și cică o viață mult mai bună. Cât despre rația asta pe alimente ... E cred defapt necesarul unui organism adult pe lună, în orice caz nu sunt de acord cu toți care cumpără astăzi dintr-un hipermarket toate alimentele de bază ca uleiul, zahărul și făina pentru stocuri proprii sau că au ei un magazin la țară.

Am văzut asta în special prin februarie-martie 2020, când nu mai găseai nici măcar spirt medicinal.

Mai este și vorba de alimente mai sănătoase, mai "bio" indiferent că era carne, pâine, un suc sau o prăjitură. Apoi pentru egalitate, astăzi lumea e împărțită între bogați și săraci, atunci cam ce avea unul avea și altul. Până aici sunt în mare cele pozitive.

Cele negative, sunt în primul rând construcțiile astea abuzive de blocuri de locuințe, în loc să fi făcut mai mult în centru sau unde era liber și să fi lăsat casele oamenilor în pace, al nostru Dictator a făcut aproape peste tot până și pe la țară a construit câteva și cu 4 etaje, doar era prieten cu președinții vechiului URSS, China și probabil și Coreea de Nord de unde a luat dumnealui "ideile" astea care i s-au părut nemaipomenite de bune.

Pe mine unul m-a afectat din păcate această decizie destui ani în București mai ales (noroc că totuși am avut norocul de a sta la etajul 1/10), unde casele erau destul de puține rămase și foarte scumpe, însă pentru sănătatea mea și din dorința pentru simplitate, un spațiu serios (am pierdut multe din cauza statului la bloc), un aer mai plăcut (și mai "vintage"), liniște sau sunetele naturii dar și mai multe posibilități în general, am plecat din București care nu avea ce să-mi ofere din aceste puncte de vedere, și am ajuns (cei drept și puțin adus de "valurile vieții") la ora actuală la 20 km de Buzău (dar e posibil să nu mai stau nici aici prea mult, aș vrea să optez spre locuri și mai bune ca acesta), însă după ce o perioadă am stat în alte 2 blocuri (primul puțin mai bun, dar al doilea efectiv a fost de Coco Jambo). Noroc că în Buzău dacă compar cu un sector din București (ca suprafață), nu au fost construite cine știe câte blocuri, au rămas destule case chiar și printre blocuri și lumea în general o văd că e obișnuită mai mult cu statul la curte decât la bloc.

Adică, clar nu aș mai da pentru nimic în lume o casă la curte (mai ales la țară în zilele noastre, și mai ales cu ce pare să fie de acum încolo) construită pe suprafață dreaptă și nu în munți, prăpastii sau în orice urmă de civilizație, mai ales și fără vecini "gard în gard" (în cazul meu, doar cu teren arabil în împrejur exceptând partea din față, pe ulița asta nu prea au ajuns casele), unde am evident ceva teren propriu, care îmi oferă posibilități să-mi pun și eu un balansoar sau o terasă, care evident îmi oferă o relaxare mai bună, vara asta am avut pusă o piscină gonflabilă, în spate grădină și livadă proprie, garaj cu canal propriu, pentru un apartament în oraș fie el și cel mai ultramodern posibil, nu, mulțumesc. Și dacă aș câștiga unul l-aș amaneta din a doua zi, nici măcar să-l închiriez, nu vreau să am așa ceva pe numele meu. Am ajuns să le detest ca locuințe din cauza multor probleme avute în trecut, și mi s-a părut că creează și depresie destul de mare. E strict părerea mea din experiența proprie, poate altora le e bine dar e imposibil de-a lungul timpului să nu pățească ceva specific locuinței la bloc...

Dar revenind...

În al doilea rând, contribuția la stat pentru cei care aveau animale (și pe atunci aveau destui de mulți) în special la țară. Adică, din câte am înțeles, fără să primești ceva (sau nu mare lucru) trebuia să dai cum se numea pe atunci, Consiliului Popular, ouă, lapte și carne, o anumită rație lunară parcă. Adică clar nu mi se părea o idee bună, nu degeaba erau CAP-urile ...

Altele nu-mi vin în minte acuma, care să mă fi afectat mai mult.

Dar în concluzie, NC cam vroia să-i știi de frică, lucru care dpdv dumnezeiesc nu ai voie să ți-l asumi TU ca om pe pământ față de nimeni altcineva indiferent de situație. Deși, poate până s-au mai reglat treburile la nivel mondial și s-a mai dezvoltat tehnologia, era mai greu să faci față omenirii mai ales la civilizația unora de altădată. Într-un fel sau altul, mă bucur că am apucat vremurile de pace și nu cele de război (sau cel puțin nu cele care erau pe atunci).

Am zis că facem ceva dacă-l dăm jos și-l eliminăm, însă nu ne-am gândit că o să ajungem prea departe cu "libertatea" asta dusă de mulți prea la extrem, adică clar nu-mi plac schimbările până și energetice mai oficial aș zice după anul >2010, de multe ori nici nu știu dacă se mai merită să caut soluții pentru a (re)aduce un echilibru între toate acestea, să ne fie la toți bine și să ne simțim bine (nu cred că lumea mai e aceeași de azi, energetic vorbind, cu cea de acum 20 ani), însă noi am vrut să ajungem aici și am avut discernământul prea bun când am decis toate acestea. Așa că acum să sufere fiecare care a decis aceste lucruri de astăzi care au adus mai multe rele decât bune, cu siguranță dacă de mâine aceștia ar deceda ar fi pustii străzile...

Sunt repet, încă odată, strict părerile proprii. Pot greși, însă cred că le-am trăit pe unele dintre ele ...

În al doilea rând, contribuția la stat pentru cei care aveau animale...

Eu sunt născut în anul '960. La facultate am avut   destui  colegi de la ţară sau cu rude la ţară.  Nu se mai dădeau cote de foarte mult timp.

Maică-mea născută în 1969 mi-a spus că ei într-un sat din județul Bacău, trebuia să dea prin anii '70-80 ...

Doar că din câte mi-am amintit ulterior, primeau ceva, dar cică mizerabil sau nu știu dacă și/sau alimente la schimb (grâu, mălai sau altceva). Acum, mi-e să nu fi optat ei spre asta intenționat și a "sărit" ea peste acest criteriu, habar n-am. Oricum am avut multe discuții când am decis pe la jumătatea lui 2019 să fac pasul să plec la țară, după ce mi-a băgat în cap câte și câte cu viața prea "negativă" din mediul rural, care m-am lămurit că nu-i deloc așa (cel puțin în această epocă), poate și înainte de 1990 nu era cum mi s-a descris, că am mai auzit și alte păreri departe de ale ei, adică chiar la polul opus.

Nu pot să înțeleg de ce nu suntem realiști (în general vorbind) și căutăm să favorizăm ori să arătăm cu degetul spre ceva care nu-i nici pe departe așa, că fie am rămas blocați într-o anumită perioadă ori nu vrem să ne "conectăm" un pic cu realitatea zilelor noastre, dar decidem unii dintre noi niște lucruri din vârful patului care nici nu se aseamănă cu situația din teren, dar e imposibil să nu ne afecteze pe viitor dar spre îngânarea unora nu recunosc nici în ruptul capului că au greșit.

Eu unul am greșit mult în trecut să fac lucruri care au fost mai mult pe preferințele altora, evident mi-a dăunat (mai ales în timp) și când se întâmpla ceva din cauza alegerilor altora, eram pus eu să caut soluții, în loc să caute cei care au optat spre aceste lucruri.

Spre exemplu am achiziționat un autoturism acum câțiva ani împins atât de unii și de alții spre acea marcă, cu acea motorizare pe acel tip de carburant, cât și de lipsa de cunoștințe pe care le aveam în acea perioadă. Mai mult am ajuns s-o țin pe dreapta când s-a dus ceva sau pe motiv că consuma mult, toată lumea spunând că este foarte bun, fiabil și tot așa. Însă în adâncurile internetului, care nu știam la acea vreme sau nu mi-a dat prin cap să caut pe acele forumuri, unii spuneau să te ferești de acea mașină (mai mult de motorizare) că are probleme cu aia și cu aia, și așa a fost. E vorba de Astra G-ul benzinar 1.8, care ar fi fost miit mai bun dacă era un 1.7 diesel pentru electronică mai simplificată motoarelor pe motorină și consum mai scăzut, dar asta a fost să fie. Vina e a mea, că m-am lăsat influențat.

Nu am știut la acea vreme, cei drept uram autoturismele diesel însă astăzi le ador destul de mult (măcar pe o parte dintre ele). Ăla după ce mi se oprea motorul în mers și trebuia resetat calculatorul ca să mai pornească, după ceva timp m-am hotărât să-l vând pentru dezmembrări chiar de mă durea puțin de muncă. Inițial a mers la dezmembrări, dar acolo a fost reparat și vândut mai departe ca de bună. Am găsit-o prin oraș parcată nu departe de centru cărand marfă, m-am luat în vorbă cu acel domn care era prin preajmă și a dorit să știe mai multe despre mașină deoarece cei de la "dezmembrări" nu i-au spus (și normal dacă nu m-au ascultat), însă a luat-o în regim de urgență astfel că a vândut-o mai departe la o fată din Focșani care mi-a făcut legătura cu ea să-i spun încă odată cele schimbate. Respectiva însă era destul de mulțumită de mașină, spre mirarea mea, neștiind de ce am dat o astfel de mașină "bună" cu multe îmbunătățiri făcute. Că nu am vrut-o de la bun început. Ca fapt-divers e cel puțin la a 6'a mână, eu find al 3'lea după proprietarul (aparent unic) din Olanda și cel care se ocupa cu adusul de mașini. Poate până la casare se rotunjește numărul de proprietari la 10.

Dar toată alergătura, înscrierea când a fost cumpărată, radierea când a fost vândută, întreținerea și altele legate de timp, responsabilitate, nervi și bani, m-au făcut să am mult mai multă grijă când vine vorba de astfel de lucruri însă nu numai, ci și de zi de zi. Nu vă cumpărați sau faceți ce vor alții fraților, de "frica" că-i supărați, să se supere până nu mai pot, nu trebuie acest lucru să vă intereseze sau să vă incomodeze, cine vrea e liber să-și facă sau să-și cumpere. E poate mai greu de refuzat când există anturaj (și dacă-l lași să te conducă, indiferent de vârstă), însă dacă faci ce vrea altul, tu ajungi să tragi, să înduri și să plătești dacă nu înțelegi. Eu aveam o vârstă mai naivă, mai ușor de manipulat, lipsă de experiență, nu a avut cine să mă învețe, dar cei peste 25-30 ani nu mai au scuze în astfel de situații, părerea mea. Deja mintea consider că gândește destul de limpede de la această vârstă, nu mai poți zice că n-ai știut ce e bine și ce e rău, însă sunt și unii mai mici ca mine care au judecat mai bine și am vrut să învăț de la ei. Deci, e vorba și de nivelul de "accelerare" al fiecăruia, important e totuși să se avanseze gândirea (prin experiențele proprii sau din greșelile altora), ca mai târziu să poți fi un exemplu...

andrei11 wrote here:
Hawkuletz am prins din plin perioada cartelelor. Să mor eu (  expresie de spatele blocului ) dacă am auzit pe cineva că s-a plâns că i s-a terminat zahărul / uleiul. Şi vezi că în Bucurerşti se dădea 1,5 kg de zahăr / persoană, nu un kil. Noi eram  6 inşi, primeam 6 kile de ulei şi 9 de zahăr / pe lună. Maică-mea mai dădea prin bloc,  pe cuvânt de onoare că  nu consumam atât ulei sau zahăr într-o lună !

O fi fost bine la Bucuresti... La Faurei, unde mi-am petrecut eu copilaria, parintii mei stateau la coada la carne cu orele; uneori nu mai apucau. Alteori tata pleca cu trenul la Tandarei - unde mai lua 5-6 kg de carne, penrtru ca acolo, nu stiu prin ce minune sau mecanism, la un anumit magazin aduceau mai des. Alte amintiri? Invatam noaptea la lumina unei lampi cu gaz, pentru ca se oprea curentul. Dimineata trebuia sa te duci pe la 3 (nu glumesc!) sa te asezi cu bidonul la coada la gaz.
Mai sunt muklte de spus, dar ce rost are?
Da' tu probabil erai fericit ca aveati ulei si zahar.  

@ADK: sunt foarte multe gauri si erori in textul tau de la ora 21.00. Nu am timp sa le iau pe toate la rand.
Ai o perceptie gresita despre anii aia.  Crede-ma, nu a fost o perioada pe care sa vrei sa o retraiesti.

Te cred, poate greșesc, ce ai spus am auzit și eu și-mi imaginez (cât pot) că nu era bine din aceste puncte de vedere. Chiar Mircea Bravo cu "bunica" lui au făcut o mică demonstrație de genul, evident și cu puțin umor la mijloc. Nu prea existau condiții și nici nu aveai voie să spui ceva, lumea de rând nu o duceau în mare extraordinar de bine. Evident mai sunt și altele care nu mi se păreau normale, un exemplu mai era interzicerea accesului la informații (nu aveai voie să știi ce se întâmplă la alții, oare de ce? Întreb ironic), dar cine a trăit poate spune mai bine (însă văd că diferea un pic și locul chiar și "pilele", aici la Buzău am auzit de unul care prin anii '70-80 avea magazin particular prin colțul județului, pe când în București te găsea repede dacă umblai cu lucruri necurate).

Poate sunt de apreciat, din niște puncte de vedere, mai mult timpurile actuale. Pentru ceva condiții și normalitate, nu pentru toxicitatea oamenilor de astăzi.

Erau si lucruri pozitive gen siguranta locului de munca dar si altele pe care cu siguranta nu le ai mai dori, gen sa te alerge militia pe strada daca aveai barba sau plete si sa-ti taie blugii…
Toata lumea avea cam acelasi salariu indiferent de pregatire sau calificare, problema majora era ca prin magazine batea vantul printre rafturile goale…
Nu e cazul sa facem un inventar detaliat, intreaba-ti parintii cum au trecut prin acele vremuri dar tine cont ca lucrurile neplacute se sterg mult mai usor din memorie decat cele placute! Daca la oras mai era cum mai era, la tara era de-a dreptul nashpa!

Nu ma supar daca-mi spui ca acum e fix pe dos, asa si e!!!

Fiecare epocă are părțile sale mai mult sau mai puțin bune și/sau rele, indiferent de loc. Depinde de fiecare cum se poate descurca și cum vede soluțiile unei probleme, că fiecare își alege locul unde crede că îi este mai bine și eventual un mijloc de deplasare. Dar este oarecum și un clasament cu ce își aleg în general oamenii, ce produse preferă mai mult și tot așa. Spre exemplu, din câte știam într-un clasament mai vechi, românii preferau întâi autoturismele din gama Dacia by Renault, urmat de gama Volkswagen și tot așa.

Am văzut inși care merg doar pe jos (într-un oraș sau prin comună/sat) și/sau cu autobuzul, ori care merg numai cu bicicleta ori permanent doar cu mașina. Teoretic însă nu trebuie nimic judecat, însă în ultimul caz din cauză că se exagerează și deja s-a ajuns la nivelul care această alegere deja deranjează, cam ajungi să te iei de aceștia, însă evident că nu le poți interzice, doar că din această cauză este în mare parte aglomerația care este, din cauza acestor categorii de oameni care deși sunt apți fizic, nu pot fără autoturism de la Nițu Vasile (spre exemplu) până la Sudului pentru un carton de ouă, sau de la Luica până la cap la Zețarilor în toiul zilei fără nici ce-a mai mică grabă pentru cine știe ce alt mărunt...

Și mie îmi este pe o parte, puțin rău aici. Am de mers zilnic până în stație și înapoi ceva drum, iar ocazional trebuie să ajung prin București sau Ploiești și nu numai pentru niște cumpărături (și nu-i foarte ușor când te duci doar cu trenul, trebuie să te trezești puțin cu noaptea în cap, primul autobuz e la o oră care în unele cazuri nu mă ajută să fac legătura cu trenul, astfel că trebuie să merg cu cineva cu mașina măcar pe ducere), în Buzău neexistând multe magazine la care eu eram obișnuit să-mi fac unele cumpărături, și plus de asta trebuie să-mi rezerv o zi întreagă doar pentru așa ceva care nu poate fi în niciun caz în weekend. Deci, nu se poate să fie toate bune și frumoase, ceva trebuie să lipsească care să afecteze mai mult sau mai puțin.