Republica Socialistă România                21 decembrie 1984
Secretariatul General al Consiliului de Miniştri
Nr. 660/I – C
Întreprinderea „Metroul” Bucureşti
Tovarăşului director general
Petre Constantinescu

În baza comunicării Cancelariei CC al PCR nr. H 4516/1984, vă trimitem alăturat indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, date cu ocazia vizionării machetelor unor staţii ale magistralei 2 de metrou – 31 octombrie 1984.

Secretar al Consiliului de Miniştri,
Lucianu Drăguţ

Pentru conformitate,
Ing. Gheorghe Bujor
   

INDICAŢIILE
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, date cu ocazia vizionării machetelor unor staţii ale magistralei 2 de metrou – 31 octombrie 1984

1.    Staţia Universităţii:

Se aprobă amplasamentul între Pasajul din Piaţa Bălcescu şi Batiştei pe partea dinspre hotelul “Intercontinental”.
Peroanele staţiei vor avea dimensiuni maxime posibile în condiţiile amplasamentului.
Pentru accesul călătorilor în staţia de metrou din zona Facultăţii de Arhitectură, se va folosi şi accesul la parcajul sbteran.

2.    Staţiile Magistralei 2 şi Magistralei 3 în Piaţa Victoriei.

Staţia Piaţa Victoriei de pe Magistrala 2 de metrou se va amplasa pe direcţia B-dul Ana Ipătescu – B-dul Aviatorilor.
Tunelele de metrou se vor executa sub carosabilul bulevardului.
Staţia Victoriei de pe Magistrala 3 şi traseul către B-dul Ilie Pintilie se vor amplasa sub pasajul rutier.
3.    Staţia Aviatorilor:
Staţia se va amplasa în Piaţa Aviatorilor în axul B-dul Aviatorilor, cu accesele amplasate în trotuarele laterale ale bulevardului.
Se aprobă începerea devierilor instalaţiilor edilitare şi a lucrărilor la staţiile de metrou pe zona centrală (Universitate – Romană – Aviatorilor).
Tehnologiile şi organizarea execuţiei vor trebui să asigure reducerea la minimum a duratei de ocupare a suprafeţei, pentru a fi redată circulaţiei în cel mult un an de la începerea lucrărilor (subscriu şi pentru M5! – nota mea)
Pentru execuţia lucrărilor se aprobă reorganizarea circulaţiei pe zona Piaţa Bălcescu – Piaţa Victoriei cât şi circulaţia în ambele sensuri Piaţa Victoriei şi str. Oneşti.

Pentru conformitate,
Ing. Gheorghe Bujor

Am postat documentele arhivate deoarece au niste tabele destul de mari.
Le-am scris in WordPad asa ca va recomand sa folositi acest editor ca sa le cititi.

Republica  Socialista  Romania
Consiliul de Stat  Nr „S” 303
Bucuresti 7 Decembrie 1989

   Tovarasului  Ion  Dinca   -   Prim viceprim – ministru al guvernului




Va trimitem alaturat in copie decretul Consiliului de Stat nr 303 / 7 Decembrie 1989 privind aprobarea unor masuri pentru inceperea executiei lucrarilor la obiectivul de investitii „Racorduri l areteaua de metrou” – tronson Salajan – Linia de Centura si Tronson Basarab – Laromet.

Se cretar Prezidential si al Consiliului de Stat
Anexele tabelele nr 1 – 5
Pentru conformitate, ing Gh. Bujor, ss indescifrabil

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania
D E C R E T
PRIVIND   APROBAREA  UNOR  MASURI   PENTRU  INCEPEREA  EXECUTIEI  LUCRARILOR  LA  OBIECTIVUL DE  INVESTITII   „ RACODURI  LA  RETEAUA  DE  METROU”  TRONSONUL  „SALAJAN – LINIA  DE  CENTURA”  SI  TRONSONUL  „BASARAB – LAROMET”

Consiliul de stat al Republicii Socialiste  Romania
d e c r e t e a z a
Art 1 – Se aproba introducerea in planul de investitii pe anul 1989 al Intreprinderii Metroul Bucuresti a obiectivului „Racorduri la reteaua de metrou” tronson Salajan – Linia de Centura si tronsonul Basarab – Laromet, amplasate conform planurilor de situatie nr 1 si 2 anexate, precum si inceperea executiei acestiu obiectiv, inainte de aprobarea documentatiei tehnico – economice  in limita valorii de 387 milioane lei din care 370 milioane lei constructii montaj potrivit anexei 1 la prezentul decret cu incadrarea in planul de investitii aprobat prin Decretul Consiliului de Stat nr 27 / 1989.

Proiectarea, finantarea, executarea decontarea lurarilor si a cheltuielilor se va face pana la aprobarea notei de comanda si a proiectului de executie pe baza detaliilor si devizelor elaborate pe categorii de lucrari, parti de categorii de lucrari si a devizelor financiare aprobate de titularul de investitii, cu avizul pentru lucrari cu caracter de unicat al Inspectoratului General de Stat  pentru Investitii – Constructii.

Nota de comanda impreuna cu proiectul de executie ale  obiectivului
prevazut la aliniatul 1 se vor prezenta la aprobare, pana la 30 Decembrie 1989.

Art 2 – Comitetul executiv al Consiliului popular al Municipiului Bucuresti, Ministerul Energiei Electrice, Ministerul Petrolului si Ministrul Transporturilor si Telecomunicatiilor vor proiecta si executa prin unitatile de specialitate  subordonate, lucrarile de eliberare al amplasamentului pe traseul obiectivului, la termenele corelate cu lucrarile de realizare a investitiei.

Art 3 Se  aproba scoaterea din functiune a fondurilor fixe prevazute in anexa nr 2 la prezentul decret  afectate de realizarea obiectivului.
   Fondurile fixe de natura conductelor, cablurilor, canalizarilor si altora asemenea vor fi dezactivate, pana la aprobarea scoaterii lor din functiune, odata cu nota de comanda si proiectul de executie cu avizul Ministerului Aprovizionarii Tehnico – Materiale si Controlul Gospodaririi Fondurilor Fixe, de catre ministerele si celalalte organe centrale  sau locale ale administratiei de stat in subordinea carora se afla  unitatile  ce detin in administrare aceste fonduri fixe

Art 4  Se aproba demolarea constructiilor proprietate personala si ocuparea terenurilor aferente acestora afectate de realizarea obiectivului prevazute la anexa nr 3 la  prezentul decret.

Propunerile pentru reglementarea situatiei juridice a imobilelor prevazute la aliniatul precedent se vor supune aprobarii odata cu nota de comanda.

Art 5 Se aproba realizarea in anul 1989 a unor volume de investitii si constructii montaj mai mari decat cele prevazute in anul 1989 pentru intreprinderea ‚Metroul Bucuresti’ cu 10 milioane de lei conform anexei nr 4 la  prezentul decret  cu incadrarea in valorile total aprobate prin devizele generale ale obiectivelor.

Acoperirea financiara a  volumelor de investitii prevazute la aliniatul precedent si la articolul 1 se asigura prin disponibilizarea sumei de 255 milioane de lei de la Magistrala 3 de metrou iar diferenta de 142 milioane lei pe seama suplimentarii cheltuielilor pentru investitii pe seama rezervei de plan din anul 1989 conform anexei 5 din prezentul decret.

Art 6 Se aproba ca Ministerul Energiei Electrice sa importe cablurile de 110 kV si accesoriile necesare pe relatia CIS, in limita  valorii de 1,9 milioane ruble pentru asigurarea cu energie electrica a tronsoanelor Basarab – Laromet si Leontin Salajan – Linia de Centura.

      NICOLAE  CEAUSESCU
PRESEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

          Pentru conformitate,
Ing Gh. Bujor ss indescifrabil
Bucuresti 7 Decembrie 1989 . Nr 303


ANEXA  nr : 2
LISTA
Cuprinzand fondurile fixe ce se scot din functiune pentru realizarea obiectivului de investitii ‚Racorduri  la reteaua de metrou’ tronson Salajan – Linia de centura si tronson Basarab – Laromet

1.    B-dul Bucurestii Noi nr 10 – proprietate mixta
2.    B-dul Bucurestii Noi nr 30 - proprietate mixta
3.    B-dul Bucurestii Noi nr 32
4.    B-dul Bucurestii Noi nr 40
5.    B-dul Bucurestii Noi nr 45
6.    B-dul Bucurestii Noi nr 47
7.    B-dul Bucurestii Noi nr 53 - proprietate mixta
8.    B-dul Bucurestii Noi nr 133 - proprietate mixta
9.    B-dul Bucurestii Noi nr 137 – pana la nr 151
10.    B-dul Bucurestii Noi nr 153 – proprietate mixta.
11.    Calea Grivitei nr 250

Proprietatea mixta inseamna ca au proprietari de stat si proprietari particulari cu cote parti.
Anexa la Decretul Consiliului de Stat nr 303 din 7 Decembrie 1989.
Pentru conformitate, ing Gh. Bujor ss indescifrabil

ANEXA  Nr 3
LISTA
Cuprinzand constructiile proprietate personala ce se demoleaza pentru realizarea obiectivului de investitii Racorduri  la reteaua de metrou’ tronson Salajan – Linia de centura si tronson Basarab – Laromet

1.    B-dul Ion Sulea nr 224 nota mea : care o fi fost adresa asta, o poate identifica cineva pe vreo harta veche ?
2.    B-dul Bucurestii Noi nr 2 – pana la nr 8
3.    B-dul Bucurestii Noi nr 10 – proprietate mixta
4.    B-dul Bucurestii Noi nr 12, 12A, 12B, 14, 16, 18, 18A, 20, - pana la nr 28
5.    B-dul Bucurestii Noi nr 30 - proprietate mixta
6.    B-dul Bucurestii Noi nr 53 - proprietate mixta
7.    B-dul Bucurestii Noi de la nr 113, 113A, - pana la nr 131
8.    B-dul Bucurestii Noi nr 133 - proprietate mixta
9.    Str Strabuna nr 1
10.    Str Barlogeni nr 32
11.    Str Episcop Vulcan nr 30
12.    Str Mitropolit Andrei Saguna nr 101 si nr 112
13.    Str Mitropolit Varlaam nr 112 si 115
14.    Str Jimbolia nr 100
15.    Calea Grivitei de la numarul  522 pana la nr 528

   Proprietatea mixta inseamna ca au proprietari de stat si proprietari particulari cu cote parti.

Anexa la Decretul Consiliului de Stat Nr 303 din 7 Decembrie 1989
Pentru conformitate, ing. Gh. Bujor ss indescifrabil


DECRETE  PENTRU  EXPROPRIERI  LA  METROUL  DIN  BUCURESTI
1976 – 1989

Magistrala 1 Militari – Titan
Expropieri teren, cladiri proprietate de stat si particulare si alte mijloace fixe, dazafectari
-    decret 243 – august 1976
-    decret 115 – 23 iunie 1978

Magistrala  2  IMGB – Pipera
Expropieri teren, cladiri proprietate de stat si particulare si alte mijloace fixe.
-    decret 298 – 17 August 1982
-    decret 445  - 27 decembrie 1984 ( completare CPMB)
-    decret 404 – 11 decembrie 1986 ( completare CPMB)


Tronsonul de legatura Gara – M 1
Expropieri teren, cladiri proprietate de stat si particulare si alte mijloace fixe.
-    decret 74 / 13 martie 1980
-    decret 138 / 26 aprilie 1983


Magistrala 3 Gara – Dristor 2
Expropieri teren, cladiri proprietate de stat si particulare si alte mijloace fixe.
-    decret 36 / 5 februarie 1985
-    decret 164 / 26 iunie 1987


Racorduri de  metrou
Expropieri teren, cladiri proprietate de stat si particulare si alte mijloace fixe.
-    decret 303 / 7 decembrie 1989

SEF  PROIECT  MAGISTRALA
Ing. Gh. Bujor ss indescifrabil

Daca nici in 7 decembrie 1989 (notati data !) nu se vorbeste nimic de GdN2 (ci numai de Basarab-Laromet) , cand se pune problema acestei prelungiri a M4R2 intre Basarab si GdN2 ?

Sunt ferm convins ca de Gdn 2 s-au apucat inainte de Revolutie. Eu pana prin 15 dec 1989 - deci inainte de revolutie faceam naveta cu trenul pana la Gradistea / Greci ( magistrala 700 ) si m-am incurcat de acest santier in statia CFR GdN.
Precizez ca Revolutia m-a prins transferat la Magurele deci imposibl sa confund datele. ( scrie si pe Carnetul meu de munca ).

Interesant ar fi daca am avea si anexele, pentru ca nu stim exact cati km avea in final racordul aprobat.
Cei 4.5km mentionati cu doua pagini in urma mie nu-mi dau "de nicio culoare". Laromet-GdN2 sunt vreo 6.2km, Pajura-GdN sunt vreo 4.8km. Doar Pajura-Basarab (asa cum se mentioneaza in text) se apropie cat de cat de aceasta valoare.

G U V E R N U L              
R O M A N I E I
 H   O   T   A   R   A    R   E

Privind aprobarea documentatiei tehnico – economice pentru obiectivul de investitii „RACORDURI  LA  RETEAUA  DE  MEROU  DIN  BUCURESTI” tronsonul I Salajan – Linia de Centura si tronsonul II Gara de Nord – Basarab – Laromet.

Guvernul Romaniei h o t a r e s t e

Articol unic – Se aproba studiul tehnico – economic pentru obiectul de investitii  „RACORDURI  LA  RETEAUA  DE  MEROU  DIN  BUCURESTI” tronsonul I Salajan – Linia de Centura si tronsonul II Gara de Nord – Basarab – Laromet, cu caracteristicile principale, indicatorii tehnico – economici si prevederile din anexa la prezenta hotarare.

PRIM  MINISTRU
PETRE  ROMAN – 02.05.1990.

Bucuresti  3.V.1990  -  Nr. 467

        Pentru conformitate, ing Gh. Bujor ss indescifrabil

Si un scurt comentariu pentru ca eu sustin altceva, ca si data ma refer.
Sunt ferm convins - asa cum am explicat si mai sus - ca aceasta investitie a inceput inainte de 1990, mai bine spus in toamna lui 1989. Nu se poate sa fiu "prostit" ( am pus ghilimele ) asa in fata...Singura posibilitate este ca investitia - din anumite motive politice - sa nu fie inregistrata in acte. Poate mai apar marturii si a altor forumisti care au avut treaba in Gara de Nord ( CFR ) in zilele premergatoare Revolutiei.

Pe de o parte acest document pare sa confirme ca prelungirea de la Basarab la Gdn2 este o creatie postrevolutionara. Insa sunt lucruri care nu se leaga. De ex demolarea unei parti a Muzeului CFR....
Sunt aproape convins ca aceasta demolare are legatura cu M4 si statia GdN. Ori imediat dupa 1989 nu cred ca s-a mai facut vreo demolare, indiferent de cat de nobil era scopul. Asa ca s-ar putea sa ai dreptate...
Eu nu reusesc sa identific demolarea de la muzeul CFR. Din ce este postat mai sus este ceva la Calea Grivitei 250 ("fonduri fixe"). Ori Muzeul CFR este la nr 193. Deci ce s-a demolat pe Calea Grivitei , in afara de zona de subtraversare a apeductelor , care cred ca sunt numerele 520-528? In rest am cam identificat demolarile de pe M4.
Asa cum ai postat mai sus, pe 07.12.1989 se aproba inceperea lucrarilor inainte de aprobarea documentatiei tehnico-economice. Ori Petre Roman asta a facut, a aprobat aceasta documentatie. Mi-e greu sa cred ca lucrarile au inceput in decembrie 1989, asa cum pare sa sugereze documentul anterior.

Depun 'marturie' ca lucrarile au inceput 'in teren, 'in regim derogatoriu' in toamna '89, am fost 'direct responsabil' si implicat...
Actele 'oficiale' au oarece 'intarziere' in 'precizarea' lucrurilor care deja se desfasurau 'in teren'...

sab wrote:
Pe de o parte acest document pare sa confirme ca prelungirea de la Basarab la Gdn2 este o creatie postrevolutionara. Insa sunt lucruri care nu se leaga. De ex demolarea unei parti a Muzeului CFR....
Sunt aproape convins ca aceasta demolare are legatura cu M4 si statia GdN. Ori imediat dupa 1989 nu cred ca s-a mai facut vreo demolare, indiferent de cat de nobil era scopul. Asa ca s-ar putea sa ai dreptate...
Eu nu reusesc sa identific demolarea de la muzeul CFR. Din ce este postat mai sus este ceva la Calea Grivitei 250 ("fonduri fixe"). Ori Muzeul CFR este la nr 193. Deci ce s-a demolat pe Calea Grivitei , in afara de zona de subtraversare a apeductelor , care cred ca sunt numerele 520-528? In rest am cam identificat demolarile de pe M4.
Asa cum ai postat mai sus, pe 07.12.1989 se aproba inceperea lucrarilor inainte de aprobarea documentatiei tehnico-economice. Ori Petre Roman asta a facut, a aprobat aceasta documentatie. Mi-e greu sa cred ca lucrarile au inceput in decembrie 1989, asa cum pare sa sugereze documentul anterior.

Numarul 250 este la apeducte, avand in vedere ca blocul dinainte de str. Casin (Piata Chibrit), venind dinspre gara, este nr 234. Numere mai mari sunt pe partea cealalta, dar in nici un caz nu ajung la 500.

Anexa
Indicatorii tehnico – economici ai obiectivului de investitii RACORDURI    LA  RETEAUA  DE  METROU  DIN   BUCURESTI  tronsonul I ”Salajan – Linia de Centura’’  si tronsonul II – „ Gara de Nord – Basarab – Laromet”


Faza studiu tehnico – economic

1. Titular de investitii : Intreprinderea „Metroul” Bucuresti  iar beneficiar de dotatie – Intreprinderea de exploatare „Metroul Bucuresti”, ambele din cadrul Ministerului Transporturilor.  

2. Obiectivul de investitii consta in extinderea retelei de metrou din municipiul Bucuresti cu 2 tronsoane:
- tronsonul I – statia Salajan – pe Bulevardul Ion Sulea pana la statia ITB Linia de Centura in lungime de 4,7 km.

-    tronsonul II – Gara de Nord, pe Calea Grivitei si B-dul Bucurestii Noi, pana in zona Uzinelor „Laromet” in lungime de 6,4 km.

3. Indicatorii tehnico – economici

-    Valoarea totala a investitiei : 4.550.000  mii lei
Din care constructii montaj : 3.710.000 mii lei  
-    Utilaje si echipamente tehnologice 432.000 mii lei
-    Din acestea :
-    import pe relatia est : 71.000 mii lei
-    import pe relatia vest : 6.000 mii lei

-Capacitate
- Capacitatea maxima capabila pe fiecare tronson : 50.000 calatori / ora / sens
-Numar de statii de metrou : 10
- lungimea traseului : 11.14 km
- viteza comerciala : 36 km / h

Valoarea veniturilor anuale de prestatii si a cheltuielilor de productie se vor stabili prin planuri anuale functie de cresterea traficului de calatori.

-    Locuri de munca nou create ( maxim ) : 1.170 oameni
-    Durata de realizare a investitiei              : 3,5 ani
-    Durata probelor tehnologice     : 2 luni

4. Factori de risc
- Constructii subterane, statii, galerii, tuneluri se proiecteaza pentru gradul de protectie 9  de seismicitate.
- Alimentarea cu energie electrica a metroului se va asigura la nivelul de siguranta 1 al consumurilor de clasa A.

5. Statiile de metrou de pe tronsoanele I si II se vor realiza cu functii de aparare civila, conform avizului Ministerului Apararii Nationale S/M 9299 / 1989

6. Ministerul Energiei Electrice va realiza ca lucrari conexe alimentarea cu energie electrica a celor 2 tronsoane de metrou ( amplificari ale statiilor de transformare  existente din zona de 110 / 10 KV si trecerea acestora la tensiunea de 20 KV, precum si realizarea de statii noi create ca termene cu cele ale obiectivului de baza, lucrari estimate de 242.320  mii lei investitii, din care constrctii – montaj de 134.800 mii lei.

Ministerul Transporturilor va realiza ca lucrare conexa adaptarea functionalitatii Garii de Nord , determinat de noua statie  de metrou din Gara de Nord corelat ca solutii tehnice si termene de executie cu cele ale obiectivului de baza, lucrare estimata la 68.000 mii lei, din care 65.000 mii lei constructii – montaj.

8. Valoarea de 1.750 mii lei prevazuta in devizul general pentru dezafectari de cladiri si ocupare de terenuri este orientativa urmand a se definitiva pe baza legislatiei in vigoare la data ocuparii acestora.

Pentru conformitate, ing Gh. Bujor ss indescifrabil.

GUVERNUL  ROMANIEI.     HOTARARE
Privind unele masuri in domeniul finantarii – creditarii investitiilor la unitatile de stat, precum si cu privire la transmiterea fondurilor fixe intre intreprinderile de stat.
Guvernul  Romaniei   h o t a r e s t e :

Art 1 – La nivelul fiecarei intreprinderi de stat se constituie fondul de investitii din care se asigura, in conditiile legii, finantarea cheltuielilor de investitii prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli al acesteia.

Art 2 – Fondul de investitii de creaza in anul 1990 prin comasarea fondului de dezvoltare economica al intreprinderii cu fondul pentru constructia de locuinte si alte investitii cu caracter social si cu partea aferenta fiecarei intreprinderi din fondul pentru intreprinderi noi si dezvoltari importante constituit la centrala.

Art.3 Sursele fondului de investitii vor fi in anul 1990 in ordine urmatoarele :

1. Disponibilitatile din anii precedenti la fondurile de investitii ale intreprinderii

2. Beneficiile obtinute peste plan in anul 1989 repartizate in anul 1990 la fondurile de investitii ale intreprinderilor  in conditiile legii.

3.  Sumele din valorificarea fondurilor fixe scoase din functiune si alte resurse pentru investitii, potrivit legii.

4. Sumele din recuperarea cheltuielilor geologice pentru investitii.

5. Amortizarea fondurilor fixe

6. Sumele repartizate din beneficiile anului curent in limitele stabilite de fiecare intreprindere, dupa deducerea din masa beneficiului a obligatiilor datorate bugetului de stat, in conditiile legii.

Art 4 Din sursele fondului de investitii prevazute la art. 3 care se vor constitui in anul 1990, se asigura, in ordine :

1. Rambursarea creditelor scadente primite pentru investitii, precum si plata dobanzilor aferenta creditelor respective.

2. Restituirea integrala a partilor sociale virate la fondul de dezvoltare economica a intreprinderii pana la 31 Decembrie 1989.

3. Restituira beneficiilor varsate in plus in anul 1989 la fondul de investitii

4. Finantarea cheltuielilor de investitii prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli.
In conditiile in care la nivelul unei intreprinderi  sursele proprii depasesc nevoile de plati din fondul de investitii pe anul 1990 excedentul de resurse poate fi folosit pentru rambursarea creditelor bancare primite pentru investitii si plata dobanzilor aferente acestor credite, indiferent de scadenta.
Disponibilitatile de surse propii ramase la finele anului 1990 la fondul de investitii se raporteaza la fiecare intreprindere in anul urmator la acelasi fond.

Art 5 Amortizarea fondurilor fixe si celalalte resurse ale fondului de investitii raman integral la dispozitia intreprinderilor, in scopul folosirii lor pentru cheltuieli  de natura celor cuprinse la art 4 din prezenta hotarare.

Se  anuleaza obligatia de restituire de catre intreprinderi a fondurilor avansate de  societate pentru investitii, precum si obligatia de varsare a prisosului de surse proprii la organul ierarhic superior ori la bugetul de stat.

Art 6  In situatia in care la nivelul unei intreprinderi sursele proprii ale fondului de investitii  nu asigura nevoile de plati pentru investitii, bancile pot acorda credite pe termen mijlociu si lung. In acest scop bancile vor negocia cu intreprinderea in cauza urmand a incheia contracte de creditare, cu respectarea prevederilor legale referitoare la conditiile de rambursare, de dobanda si de garantie a creditelor.
Creditele pentru investitii se vor acorda de catre banci din sursele de creditare mobilizate de acestea sau din alte surse financiare care se vor pune la dispozitia bancilor, in conditiile prevazute de normele legale
 Sumele necesare creditarii investitiilor, reprezentand dezvoltari importante, de natura investitiilor cuprinse in anexa 1  la prezenta hotarare se vor pune la dispozitia bancilor, in limita alocatiilor prevazute in bugetul de stat pentru investitii.

Art 7. – Investitiile pentru intreprinderile de stat noi se vor credita de banci din fondurile care se vor pune la dispozitia acestora de la bugetul de stat.
   Conditiile de creditare de catre banci pentru intreprinderile de stat noi, de rambursare a creditelor, de plata a dobanzilor si de garantie a rambursarii creditelor se stabilesc, potrivit legii, prin contracte incheiate intre banci si intreprinderile respective.

Art 8 Pentru sumele care se pun la dispozitie bancilor din bugetul de stat, in vederea creditarilor pentru dezvoltari  importante si pentru intreprinderi de stat noi, bancile datoreaza o dobanda de 2 %

Ratele de creditare acordate de banci pentru dezvoltari importante si pentru intreprinderi de stat noi, impreuna cu dobanzile datorate de banci pentru sumele puse la dispozitia acestora din alocatiile de la buget pentru creditarea unor astfel de investitii se vor constitui ca surse ale statului la capitalul bancilor, pentru a fi utilizate, in continuare, la creditarea dezvoltarii economiei nationale. Pentru partea de capital ale statului la banci acestea datoreaza dividente care se vor stabili  in conditiile legii.


Art 9 Investitiile pentru constructiile de locuinte destinate fondului locativ de stat se realizeaza din urmatoarele surse :

1. Sumele din valorificarea fondului locativ de stat scos din functiune.
2. Amortizarea fondurilor fixe aferenta fondului locativ va fi stabilita si varsata la banca in conditiile   legii.
3. Alocatiile de la buget, in completarea surselor de la aliniatele precedente, in limitele prevazute de la bugetul de stat.

Art 10. – Investitiile institutilor de stat se realizeaza din veniturile proprii ale acestora, sumele din valorificarea fondurilor fixe si alte surse pentru investitii ale institutiilor si din alocatiile de la buget, in conditiile legii.
In aceleasi conditii se asigura sursele financiare si pentru finalizarea investitiilor cuprinse in anexa nr 2 din prezenta hotarare.

Art 11 Admiterea la finantare si creditare a investitiilor se face de catre banci, la solicitarea beneficiarilor, pe baza proiectelor de executii si a altor documentatii specifice actiunilor aprobate conform legii, insotite, unde este cazul, de autorizatia de constructie.
Pentru investitiile a caror acoperire financiara se asigura si din credite bancare sau alocatii de la buget, admiterea la finantare – creditare se face numai dupa ce bancile vor examina documentatiile tehnico – economice sub aspectul eficientei, rentabilitatii si al garantiei rambursarii creditului.

Art 12 Pe parcursul realizarii investitiilor  care se finanteaza din alocatii de la buget  si a celor pentru care realizare se acorda credite bancare, bancile verifica utilizarea fondurilor, potrivit documentatiei aprobate, conform prevederilor din documentatia admisa la finantare – creditare.
 
Art 13. Pentru formarea surselor de creditare a investitiilor pe termen mijlociu si lung, bancile vor putea utiliza plasamente ale Casei de Economii si Consemnatiuni, Administratiei Asigurarilor de Stat, Administratiei de stat Loto – Pronosport, precum si a altor institutii, cu o dobanda negociata de pana la 5 %.
Dobanzile la creditele acordate  se stabilesc de consiliile de administratie ale bancilor, in corelare cu costurile de mobilizare a surselor de creditare.

Nivelele dobanzilor astfel stabilite pot sa fie peste cele prevazute in Hotararea Guvernului nr 294 / 5 Aprilie 1990.

Art 14 Transmiterea fondurilor fixe intre unitatile economice de stat, se poate face in conditiile legii numai cu plata. Sumele incasate respectiv platile efectuate din astfel de operatiuni se vor evidentia de catre unitatile economice de stat in cauza in pozitii distincte, in cadrul fondului de investitii.

Art 15. Prevederile din prezenta hotarare se aplica din 1 Ianuarie 1990 si au caracter tranzitoriu, iar pana la definitivarea si intrarea in vigoare a unor noi reglementari legale privind investitiile orice dispozitii contrare isi inceeaza aplicabilitatea.

Art 16. Ministerul Finantelor, impreuna cu bancile, vor elabora norme de punere in aplicare a prevederilor din prezenta hotarare iar pe baza propunerilor primite de la ministere, celalalte organe centrale si locale, Ministerul Finantelor va introduce modificarile corespunzatoare in sarcinile de venituri si limitele de cheltuieli bugetare si in ceilalti indicatori financiari pe anul 1990.
                PRIM   MINISTRU      PETRE   ROMAN
Bucuresti 3 Iulie 1990 nr: 740

Pentru conformitate, ing. Gh. Bujor ss indescifrabil

L I S T A
Investitilor de natura dezvoltarilor importante care se pot credita de catre banci din fondurile puse la dispozitia acestora din bugetul de stat

-    Extinderi de capacitati de productie de energie electrica si termica si amenajari hidroenergetice cu capacitati mai mari de 100 MW si linii electice de 220 KW si 400 KW
-    Lucrari de exploatare a zacamintelor de titei si gaze, inclusiv lucrari de cresterea factorului final de recuperare.
-    Instalatii noi pentru recuperarea fractiilor din gazele de sonda.
-    Dezvoltari cu cresterea de capacitate de peste 300 mii tone / an pentru minele de fier, huila si neferoase si peste 500 mii tone / an pentru nivelele si carierele de lignit.
-    Alte investitii la unitatile economice existente din industrie cu valoarea de peste 500 milioane lei sau cu valori ce depasesc volumul total al capacitatilor existente.
-    Dotari cu combine agricole si tractoare
-    Dotari cu locomotive si vagoane
-    Dotari cu nave maritime si fluviale, inclusiv cu cele de pescuit.
-    Dotari cu nave aeriene.

-    Lucrari de gospodarire comunala privind alimentarea cu apa, canalizari si retele magistrale de termoficare.

-    Transport pe cablu in turism

-    Obiective de investitii  necesare dezvoltarii bazei materiale a turismului pentru tineret.

Pentru conformitate, ing. Gh. Bujor ss indescifrabil

cos wrote:
Numarul 250 este la apeducte, avand in vedere ca blocul dinainte de str. Casin (Piata Chibrit), venind dinspre gara, este nr 234. Numere mai mari sunt pe partea cealalta, dar in nici un caz nu ajung la 500.

Cam ciudata numerotatia asta. Pe partea de vis-a-vis numerele par sa "mearga" intr-adevar mai repede. De ex daca muzeul CFR este la 193, policlinica Medlife este la nr 365. Ori o fi vreo greseala in document. Eu m-am uitat unde se termina Calea Grivitei, si cum se termina in zona apeductelor mi-am imaginat ca demolarile sunt de acolo. Se cam lega, pentru ca dincolo de Podul Constanta incepe bd Bucurestii Noi si vad demolari la inceputul bulevardului,tot pe partea cu numere pare.
Cred ca zonele afectate de demolari sunt cele de mai jos.
Oricum demolarile trebuie sa fie pe aceeasi parte cu blocul de care spui, partea cu numere pare.
P.S. este posibil ca pe Calea Grivitei sa fi produs o renumerotatie cand s-a demolat partea dintre Podul Grant si Muzeul CFR odata cu constructia metroului.

Pe Calea Grivitei de la Gara pana dupa Podul Grant au disparut zeci de case ( pe partea stanga, cum te duci spre Chibrit ),  e posibil sa fi aparut o noua numaratoare.
Sa nu uitam ca pe aceiasi  Cale a Grivitei au disparut case si pe partea cealalta, in zona hotelului IBIS pana la libraria Mihai Eminescu

L I S T A  investitiilor privind obiective noi sau de natura dezvoltarilor importante la unitatile economice de stat existente   a caror acoperire financiara se poate asigura din alocatii de la bugetul de stat

-    Centrale nuclear – electrice
-    Lucrari privind descoperira de rezerve de titei si gaze, inclusiv lucrarile premergatoare confirmarii rezervelor.
-    Lucrari pentru exploatarea zacamintelor de titei si gaze din platforma continentala a Marii Negre.
-    Conducte de transport magistrale de titei.
-    Deschideri si puneri in exploatare de carbuni si sisturi bituminoase.
-    Deschideri si puneri in exploatare a zacamintelor de minereuri cuprifere si metale neferoase, fier si nemetalifere si metale rare.
-    Amenajari si imbunatatiri funciare in sisteme ( irigatii, desecarisi combaterea eroziunii solului, inclusiv lucrari pentru refacerea fertilitatii solului, realizate odata cu acestea )
-    Lucrari de investitii pentru apararea impotriva inundatiilor si gheturilor.
-    Lucrari de investitii pentru apararea mediului inconjurator, inclusiv statii de epurare pentru ape menajere.
-    Impaduriri
-    Drumuri forestiere
-    Linii de cale ferata, dublari si electrificari pe linii de cale ferata
-    Poduri peste Dunare si Borcea.
-    Constuctii si extinderi metrou
-    Constructii de aeroporturi
-    Retele noi si dezvoltari pentru transportul in comun orasenesc inclusiv dotari cu tramvaie, troleibuze, autobuze
-    Canale navigabile
-    Sistematizari si extinderi de  porturi, diguri si dane.

Pentru conformitate, ing Gh. Bujor ss indescifrabil


MINISTERUL  ECONOMIEI  NATIONALE
Cabinet adjunct al ministrului
Nr 297076 / 31 Iulie 1990

MINISTERUL     TRANSPORTURILOR
Domnului adjunct al ministrului
Alexandru   Dobre

Urmare solicitarilor dumneavoastra privind realizara a doua statii noi de metrou „GORJULUI” si „DEPOUL   MILITARI” si extinderea depoului de reparatii „Militari” va facem cunoscut acordul nostru de principiu.

Realizarea acestor obiective se va face in cadrul economiilor de la proiectele de executie fara a se depasi valorile aprobate prin decret pentru notele de comanda ale magistralelor respective.

Necesitatea si oportunitatea obiectivelor de mai sus se va analiza si  aproba de catre Consiliul de Conducere al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Amenajarii Teritoriului.

Adjunct al ministului
Mihai   Tenea
Pentru conformitate, ing.Gh. Bujor ss indescifrabil

Interesant...N-am stiut ca au vrut sa faca o statie si la depoul Militari...Probabil ca modelul era IMGB.
Exact la zona aceea a Caii Grivitei ma referam si eu, cu demolarile care au avut loc intre Calea Grivitei si pachetul de linii CFR.