AMTB, acuzată că favorizează mafia din taximetrie
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 26862.html
8 iulie 2012, 13:12 |  Autor:
Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (AMTB) încalcă acte normative în vigoare referitoare la reglementarea serviciilor de transport public local, punând în pericol calitatea transportului şi siguranţa pasagerilor, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Drepturile Taximetriştilor Independenţi din România (ADTI) şi Asociaţiei Profesionale a Transportatorilor în Regim de Taxi şi Închiriere (APTTI).

Cele două asociaţii consideră că AMTB favorizează mafia din taximetrie ce doreşte monopolizarea transportului de pasageri în zona metropolitană Bucureşti-Ilfov, relatează Agerpres.

"AMTB a fost încă de la început un moft politic al PDL creat doar pentru a smulge RATB-ul din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi nicidecum un proiect care să aibă ca referinţă centrală pasagerul, calitatea şi siguranţa unui transport public. Inclusiv din punct de vedere legal, AMTB încalcă acte normative în vigoare, ce prevăd în mod explicit cine poate reglementa aceste servicii şi ce înseamnă servicii publice, compensaţie. AMTB este înfiinţată în baza legii 92/2007 a serviciilor de transport public local şi are la bază definiţiile prevăzute în OUG nr. 109/2005, iar prevederile acesteia pot fi aplicate numai în ceea ce priveşte serviciile de transport public local desfăşurate pe raza administrativ teritorială a unei localităţi", se menţionează în comunicat.

Aceste asociaţii denunţă conducerea AMTB, aleasă în persoana lui Valentin Dobre, care a demarat modificarea proiectului ce vizează normele privind condiţiile de efectuare a serviciilor de transport public de persoane cu autobuzele în zona metropolitană Bucureşti. "S-a publicat pe site-ul ministerului (Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii n.r), actuala forma dictată domnului şef AMTB de către'băieţii deştepţi' din transportul de pasageri, forma care nu mai corespunde ideii iniţiale de confort şi siguranţă a pasagerilor ci doar intereselor celor ce de ani de zile fac legea în transporturi dupa propriile buzunare. Astfel, nu vom scăpa de microbuze, minibuze şi de evaziune fiscală, de înghesuială şi de mizerie, pentru că în acest haos politic, Ministrul Transporturilor nu este interesat de ceea ce se întâmplă în subordinea lui", se mai menţionează în comunicatul celor două asociaţii.

Pe Sos. Virtutii, in zona Ciurel a luat foc in urma cu cateva minute o cladire de Birouri. Arde cu foc deschis si flacara puternica, se aud sirenele masinilor ISU... Probabil circulatia este blocata in zona Ciurel-Orsova.

A fost jale rau...ai crede ca inchiderea unei strazi nu o sa faca cine stie ce...dar uite ca la inchidere Virtutii, tot vestul Bucurestiului este intepenit in secunda 2.
cam in felul urmator era situatia in timpul focului prin zone diferite:
1.Bara la bara din pasaj Victoria - Banu Manta - Pasaj Basarab(era full) - Pana la intersectia cu Iuliu Maniu tot bara la bara
2. De la intersectia cu Iuliu Maniu, bara la bara pana la Razoare si pana la Favorit, de acolo se mearga cat de cat bine.
3. Pe sub Pasaj Basarab la fel de rau a fost, se blochasera intersectiile, la verde stateai pe loc, bara la bara pe tot Plevnei.
4 Bara la bara incepand de la palatul parlamentului( dr. staikovici daca nu ma insel) pana in 13 Septembrie, intersectie cu Drumul Sarii....
Tragem linie sa obtinem multi nervi/injuraturi/tamponari chiar si tot asa.....poate sa gandesc si ei la o sultie sa nu se mai ajunga in halul asta..

VIDEO REPORTAJ Cum se degradeaza lacurile Bucurestiului, dupa 20 de ani de nepasare a administratiei locale
de Catiusa Ivanov, Video: Matei Budes     HotNews.ro
Luni, 16 iulie 2012, 15:22
http://www.hotnews.ro/stiri-administrat ... locale.htm
Malul Lacului Plumbuita. Apa reflecta culoarea cerului, copacii si iarba sunt de un verde crud, hipnotic, nears inca de soarele verii. Pasarile canta, iar din cand in cand vantul le acompaniaza aducand fosnetul ierbii si al stufarisului. Acest paradis, aflat la doar cativa km de Centrul Capitalei este insa lasat in mizerie, autoritatile locale ingnorandu-l timp de 20 de ani. Pe luciul apei plutesc insule de gunoi (pungi de plastic, pet-uri, mobila veche, chiar cate un vas de WC). Malul lacului este surpat, iar drumul care serpuieste pe malul apei este murdar si darapanat. Cuprinsi de dorinta de a vedea o imagine cat mai frumoasa, oamenii si-au ticsit casele cat mai aproape de lac venind in anumite situatii cu gardul pana in apa.

Planul Urbanistic General al Capitalei prevede ca noile constructii sa se departeze intre 30 si 50 de metri fata de malul apei. Dispozitia nu a fost insa respectata iar municipalitatea nu a realizat un regulament unitar, fiecare construind dupa bunul plac, fara strazi si fara utilitati. Mai mult, un grup de studenti de la Universitatea de Agronomie care a facut un studiu pe salba de lacuri sustine ca 50% dintre constructiile noi sunt construite in zona inundabila. Aceasta nu este insa doar imaginea lacului Plumbuita ci a tuturor celor 9 lacuri din salba Colentina.
De ce lacurile sunt murdare?

Salba de lacuri Colentina are 9 lacuri pe teritoriul administrativ al Bucurestiului: Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Dobroiesti si Pantelimon I. Primele 6 se afla in administrarea Primariei Capitalei prin Administratia Lacuri Parcuri si Agrement, iar celelalte trei se afla in administrarea Sistemul de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti, institutie in subordinea Apelor Romane. Potrivit legii, administratorii lacurilor si drumurilor trebuie sa se ocupe de intretinerea, reabilitarea lor si valorificarea potentialului.

Chiar daca nu s-au facut lucrari de amenajare, nici macar un drum minimal de acces in jurul lacului, iar ceea ce s-a realizat in perioada comunista, s-a degradat, cele 6 lacuri administrate de ALPAB sunt curatate. Nu acelasi lucru se poate spune si de Plumbuita, Fundeni si Pantelimon 1, ape in administrarea SGA Ilfov Bucuresti. Atat luciul apei cat si malul sunt pline de gunoaie. Apele Romane dau vina pe oamenii care locuiesc in zona, nexplicand insa de ce nu isi fac treaba.

"Atat resursa de apa a raului Colentina cat si activitatile unitatii noastre nu sunt generatoare de deseuri, deci gunoaiele reprezinta aportul nedorit al unor cetateni fara educatie privind indatoririle civile. Pe malurile lacurilor din administrarea noastra sunt cateva cartiere in care o parte dintre riverani nu folosesc serviciile de salubrizare si canalizare, iar in consecinta atat deseurile cat si apele menajere sunt descarcate in mod sistematic in cuvetele lacurilor", explica institutia, la solicitarea HotNews.ro.

Din acelasi raspuns aflam ca de curatarea celor trei lacuri se ocupa 6 oameni: "Pentru exploatarea si intretinerea lucrarilor hidrotehnice, a echipamentelor hidromecanice si manevrarea acestora in scopul reglarii debitelor si nivelurilor avem o formatiune de lucru compusa din 6 salariati. Tot aceasta formatie mai are de efectuat si intretinerea luciilor de apa a lacurilor respective privind colectarea plutitorilor si a vegetatiei acvatice. Containerele cu deseurile colectate sunt ridicate si transportate la rampele de gunoi de catre un operator specializat", sustin reprezentantii institutiei. Asa cum se poate vedea din inregistrarea video, gunoiul troneaza pe malul lacului. Numele operatorului care ridica gunoiul si costurile nu ne-au fost comunicate de institutie, desi am solicitat acest lucru.

Cine trebuie sa intretina drumurile din jurul lacurilor?

Constructia drumului din jurul salbei de lacuri Colentina a inceput imediat dupa dragarea lacurilor, intre anii 1930-1940, si a fost continuata in perioada comunista. In acest moment, 25 la suta din drumul din jurul lacurilor este blocat de diverse proprietati, 56,5% este doar un acces pietonal - uneori o  poteca - iar pe 18,5 % se permite atat acces pietonal cat si acces auto. Administratia locala nu a continuat dupa 1989 acest proiect. Nici macar nu a intretinut ceea ce se realizase, cu exeptia Primariei Sectorului 1 care a modernizat de curand o mare parte dintre aceste drumuri, in zona aflandu-se locuinte de lux.

De ce malurile lacurilor nu s-au amenajat si sunt lasate in paragina?

In 2007, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat indicatorii economici pentru un proiect de reabilitare a salbei de lacuri Colentina, curatarea zonelor adiacente si introducere acestora intr-un circuit turistic.  Proiectul, in valoare de circa 33 milioane de euro, ar fi trebuit finantat in proportie de 85 la suta din fonduri europene. Cu un an inainte, in 2006, Primaria Capitalei a cerut Guvernului sa-i transfere in patrimoniu si cele 3 lacuri aflate la Apele Romane pentru a putea realiza un proiect unitar de amenajare. O data cu schimbarea primarului general, in 2008, acest proiect a fost dat uitarii desi a fost singurul, din ultimii 20 de ani, care a tratat in ansamblu salba de lacuri Colentina.

In 2010, Primaria Capitalei a venit cu un nou proiect, amenajarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca si Tei si zona adiacenta lor. Valoarea proiectului este de 20 de milioane de euro.

"De ce nu s-a realizat proiectul din 2007 nu va pot spune. Va spune biroul de presa. Pot sa va spun ca Primaria Capitalei prin ALPAB a obtinut finantare europeana pentru un proiect foarte important si anume "Amenajare circuit Floreasca Tei" care cuprinde lucrari de amenajare a malurilor pe zonele pe care Primaria Capitalei are teren proprietatea, realizarea unei ecluze, decolmatarea lacurilor. Practic o prelungire a traseului Herestrau-Floreasca-Tei prin aceasta ecluza care se va realiza in barajul Floreasca, deci vor fi noi zone de agrement pe malurile acestor lacuri si pe lacuri. ALPAB a mai realizat o documentatie tehnica privind reabilitarea apararilor de mal ale lacului Herestrau insa documentatia nu a primit acceptul Consiliului General", a explicat Roxana Balcu, director tehnic adjunct ALPAB.

SGA Ilfov-Bucuresti spune ca nu are niciun proiect de amenajare a lacurilor din administrare: "SGA Ilfov-Bucuresti are ca principale atributiuni gospodarirea cantitativa si calitativa a resursei de apa a raului Colentina, exploatarea, intretinerea si repararea infrastructurii de gospodarire a apelor aflate in administrare. Pentru barajele acumularilor Plumbuita, Fundeni si Pantelimon I, care au autorizatii de functionare in siguranta valabile pana la data de 09.08.2017 nu sunt necesare decat lucrari de intretinere si reparatii curente", se arata in raspunsul trimis catre Hotnews.ro.
Primaria sectorului 2 in parteneriat cu Primaria sectorului 1 are si ea un proiect de amenajare a salbei de lacuri Colentina, proiect care prevede construirea unei telegondole intre Casa Presei si capatul Soselei Pantelimon. Telegondola va pleca de la nivelul solului si va circula la o inaltime de circa 50 de metri. In cel mai inalt punct va ajunge la inaltimea de 85 metri. Viteza de deplasare va fi de 5 metri pe secunda, iar capacitatea de transport a unei singure telecabine va fi de 1.500 de persoane pe ora.

"Construirea unei telegondole peste salba de lacuri din Capitala va avea la baza mai multe functiuni si anume: turism, agrement si transport public, oferind tuturor utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi de-a lungul traseului si a luciul de apa. Se preconizeaza amenajarea de parcari de descurajare la capetele liniei telegondolei care sa permita descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei prin acest sistem de transport. Un alt avantaj al realizarii acestui proiect este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei", se arata intr-un comunicat de presa postat pe site-ul Primariei sector 2.

Proiectul nu prevede insa si curatarea salbei de lacuri astfel ca turistii vor putea admira in voie gunoaiele si saracia din zona. Deocamdata Planul Urbanistic Zonal nu a fost aprobat el fiind in dezbatere publica. Costurile necesare construirii telegondolei se ridica la aproximativ 20 de milioane de euro. Atat arhitectii cat si societatea civila sunt de parere ca acest proiect este "absurd", "inutil", "o tichie de margaritar".

La intrebarea de ce administratia locala nu a facut nimic in ultimii 20 de ani, Sorin Gabrea, seful Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, da cel mai simplu raspuns: "Nu pot sa motivez in niciun fel decat o lipsa de bani si o inconsistenta institutionala prin asta vorbind si de calitatea adminsitratorului si a legislatiei".

De ce s-a construit haotic pe malul lacurilor?

Daca pe domeniul public nu s-a intamplat aproape nimic, administratia locala neglijand acest teritoriu, pe domeniul privat s-au intamplat chiar foarte multe lucruri. Dupa anul 2000, cand au inceput privatizarile si retrocedarea terenurilor, o mare parte dintre terenurile de pe malurile lacurilor au devenit proprietate privata. Pe perioada boom-ului imobiliar, inspirati de filme americane cu casa langa lac, dezvoltatorii imobiliari s-au inghesuit sa construiasca cat mai mult si cat mai aproape de apa, fara nicio regula.

"Amenajarea raului Colentina s-a terminat prin anii 70. Ultimele lacuri cam in acea perioada s-au amenajat. Tot in acea perioada pentru intretinerea lacului, statul a incredintat si a obligat o serie de mari intreprinderi economice sa detina si sa administreze niste baze sportive pe malul lacului. Ei, lucrurile astea, dupa 90, printr-o aplicare stramba a legislatiei, aceste drepturi de administrare pentru terenurile respective s-au transformat in titluri de proprietate si ulterior printr-o succesiune de manevre nu tocmai controlate si imi permit sa spun ca nu tocmai foarte clare din punct de vedere juridic s-a ajuns la situatia de acum. Pe malul lacului, in zona verde prevazuta initial si care a fost prevazuta in buna parte si in PUG-ul din 2000 au aparut tot soiul de alte folosinte.

Evident, piata imobiliara si-a spus cuvantul si asa ca s-a ajuns ca pe terenul unei gropi de imprumut a unei foste caramidarii sa apara un cartier de locuinte, altii sa-si construiasca locuinta chiar pe malul lacului, altii au intrat chiar in lac. Si enumerarea ar putea continua", descrie foarte bine situatia Sorin Gabrea, Seful Comisiei de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei.

Planul Urbanistic General al Capitalei prevede ca noile constructii sa se departeze intre 30 si 50 de metri fata de malul apei, acest lucru nu a fost insa respectat. De asemenea, data fiind importanta zonei, Primaria Capitalei ar fi trebuit sa reglementeze printr-un plan urbanistic ce se poate construi si ce nu in aceasta zona. Nici acest lucru nu s-a intamplat.
Mai mult, Legea apelor "interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte sau anexe ale acestora. Constructiile si obiectivele existente, amplasate in zona inundabila a albiei majore sau in zonele de protectie, vor fi identificate de catre directiile de ape, solicitandu-se beneficiarilor demolarea acestora. In situatia in care demolarea nu este posibila, beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca isi asuma riscurile in caz de inundatii".

Potrivit unui studiu facut de un grup de studenti la Universitatea de Agronomie, pentru lucrarea de diploma, sub indrumarea prf.dr. Ioana Tudora, circa jumatate dintre constructiile noi au fost construite in zona inundabila a raului.

"Am suprapus existentul construit cu harta cu zonele indabile de la Apele Romane si a reiesit aceasta cifra. Se vede clar ca nu s-a facut planificare urbana in aceste zone. Fiecare a construit cum a vrut, ce culoare a vrut, nu exista o coerenta privind inaltimea si retragerile. Unele case sunt foarte aproape de lac. Aleori este cate o casa in mijlocul campului. In Pantelimon nu exista nici drumuri, nici utilitati", spune Ioana Streza, unul dintre studentii care au lucrat la diploma.

Apele Romane spun insa ca nu s-a construit in zona inundabila: "Unul dintre rolurile principale ale acumularilor de pe raul Colentina a fost acela de a realiza asanarea zonelor mlastionase din zona albiei, reducand astfel si riscul producerii unor inundatii in cazul unor fenomene meteorologice si hidrologice periculoase. Conform prevederilor legale, dupa realizarea in anii 80 a actualei amenajari hidrologice a salbei de lacuri, nu au fost emise avize pentru realizarea de constructii in zonele inundabile, respectiv in cuvetele lacurilor, insa in cuveta lacului Pantelimon I exista cateva locuinte mai vechi ramase nedemolate la data realizarii investitiei si una construita fara aviz de gospodarire a apelor in anul 1997".

Ce ar trebui facut?

"Intai de toate trebuie sa existe o clarificare a regimului juridic al lacurilor. Trebuie sa existe un administrator care sa aiba grija de acest patrimoniu. Apoi ar trebui sa existe acest statut consistent din punct de vedere legislativ care sa-i permita acestui administrator sa-si realizeze misiunea", explica Sorin Gabrea, presedintele Comisiei Tehnice de Urbanism.

"Dupa care ar trebui realizat un cadastru al zonei lacurilor astfel incat sa stim cu cine vorbim, cine este proprietar, ce alta forma de contract care greveaza lacul exista. Dupa ce se realizeaza acest inventar, cu un fundament legislativ si institutional consistent, se poate trece la partea cealalta care insemana realizarea unui program in baza unei strategii si a unei viziuni de ansamblu. In ultima instanta este vorba de alocarea unui buget corespunzator dar si, cel mai important lucru, o adminsitratie eficienta si mobilata cu oameni care sa fie in stare sa conduca un astfel de proiect", mai spune Gabrea.

Ioana Streza, student pesiagist la Universitatea de Stiinte Agronomice: "Noi am propus in primul rand finalizarea drumului de acces, o promenada, in jurul lacurilor si sa se planteze malul lacurilor ca o resursa de spatiu verde a orasului. Acolo unde s-a construit pana in buza lacului, obstacolele ar trebui indepartate, ca sa te poti plimba cu bicicleta, cu rolele. De asemenea, unde este posibil, salba de lacuri ar trebui conectata cu marile parcuri. Sa nu uitam ca lacurile Colentina au fost facute pentru loisir, promenada, recreere".

Istoria salbei de lacuri Colentina
Problema amenajarii raului Colentina si a asanarii mlastinilor din jur sau s-a pus pentru prima oara la inceputul secolului XX. Acestea reprezentau in primul rand un focar de infectie pentru oras, situate in calea vinturilor dominante ce bat spre oras, deziderat estetic si de loisire, dupa cum scriu Florian Georgescu, Alexandru Cebuc, Petre Daiche in cartea  Probleme Edilitare Bucurestene.

In 1910/1912 se dau primele legi pentru asanarea lacului Herastrau, fara urmari notabile insa. In 1923 incepe  amenajarea de plaje cu echipamente pentru bai de soare si helioterapie pe unele lacuri. In 1926, primaria infiinteaza Comisia pentru asanarea vaii Colentinei, iar aceasta propune 3 variante: restringerea luciului de apa, cresterea lui si o varianta intermediara. Se alege cea din urma, dar pentru a fi pusa in practica era nevoie de un debit mai mare decat avea raul.

In 1933 incep lucrarile pentru realizarea lacului rezervor de la Buftea si a lacului Herastrau, lucrari finalizate in 1936. Lucrarile au fost foarte ample doar in cazul Herastraului deplasandu-se 1.500.000 mc pamint. In 1936 pentru a compensa debitul Colentinei se demareaza lucrarile la barajul Bilciuresti (pe Ialomita) si canalul de aductiune Ghimpati. In acelasi an incepe amnajarea lacurilor Floreasca si Baneasa. In 1970 se termina de amenajat toata salba de lacuri Colentina, asa cum o vedem in zilele noastre.

Anti-reclama la FIAT pe Bd. Iuliu Maniu

http://www.lowtechmagazine.com/2012/03/ ... ities.html

Declaraţii susținute de primul-ministru Victor Ponta la începutul şedinţei de Guvern
http://www.gov.ro/declaratii-sus-inute- ... 18215.html
Mai trebuie să vă anunţ că astăzi, stimaţi colegi şi stimaţi reprezentanţi ai presei, în partea a doua a şedinţei de Guvern l-am invitat pe primarul general, domnul Oprescu, la şedinţă. Sunt câteva teme importante care privesc colaborarea între Guvern şi autoritatea locală, fie că este vorba de Sala Polivalentă pe care în sfârşit o începem, fie este vorba de problema RADET, fie este vorba de Metrou, este vorba de tot sprijinul pe care îl dau din toată inima şi cu toată convingerea, nu doar pentru primarul general Sorin Oprescu, ci pentru locuitorii Bucureştiului. Bucureşti, în 20 de ani, a avut mereu necazul de a pica între bătălii, între Guverne, între miniştri, între primari, între consilii generale. Acum avem o şansă extraordinară, Guvernul să sprijine un primar votat de bucureşteni, un consiliu general care îl sprijină pe primar şi de aceea am considerat un moment foarte bun să îl invit pe primarul general să discutăm în şedinţa de Guvern pentru că sunt probleme care privesc Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei, deci sunt mai multe ministere implicate şi vreau să sprijinim Bucureştiul pentru că are nevoie.
Probabil că ştiţi, Ministerul de Finanţe v-a informat cum talentatul domn Videanu a îndatorat Bucureştiul în aşa fel încât în mod normal dacă nu muncim împreună, Bucureştiul se închide la anul ca să plătească creditele şi evident, buzunarele largi ale domnului Videanu, cel care ne dă lecţii pe la televizor. Ori dincolo de faptul că la un moment dat când vor avea timp procurorii, când vor avea timp liber, se vor ocupa şi de domnul Videanu şi de sutele de milioane pe care le-a luat din banii Bucureştiului. Noi avem obligaţia faţă de Bucureşti să salvăm municipalitatea şi să sprijinim capitala ţării să se dezvolte în perioada următoare. Vă mulţumesc celor de la presă şi ne vedem la final.


Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 12.09.2012

Pai parca Herr Doktor tocmai urma sa se imprumute cu 1,57 miliarde de Euro pentru suspendata? Asta cum s-o fi numind  

http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-13216237-sorin-oprescu-toamna-incepe-constructia-trei-mari-parcari-centrul-bucurestiului.htm
Gogoașa: "Vom incepe lucrarile imediat ce se termina parcarea de la Universitate, ca sa nu blocam traficul. Parteneriatele public-privat au fost deja semnate iar autorizatiile de construire sunt in curs de elaborare. Deci, ne putem apuca de treaba imediat", adaugat primarul.

Chiar asa sa fie, s-au semnat Contractele de PPP?
Nu mai spun de fractura logică dintre prima și ultima propoziție  

Apropo, iată ce spunea pe 5 mai:
http://www.realitatea.net/oprescu-parcarea-de-la-universitate-va-fi-functionala-in-cateva-saptamani_939477.html  
Câteva... adică de la 20 în sus.

Weapons of Mass Urban Destruction


http://www.foreignpolicy.com/articles/2 ... estruction

O nouă "bijuterie" va fi construită în Capitală: "Azi am văzut studiul de fezabilitate făcut!"
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că a văzut studiul de fezabilitate şi desenele făcute pentru construirea unei săli polivalente pe Bulevardul Basarabiei, în zona Parcului "Lia Manoliu", pe care în perioada următoare urmează să le supună dezbaterii publice.
Sorin Oprescu a spus, joi, că are în plan şi construcţia unei săli polivalente pe Bulevardul Basarabiei, în zona Parcului "Lia Manoliu".
"Astăzi de dimineaţă (joi-n.r.) am văzut studiul de fezabilitate făcut, desenele şi zilele viitoare am să vi le arăt şi dumneavoastră, pentru că le pun în dezbatere publică", a mai spus primarul Oprescu, la conferinţa de presă de anunţare a primei ediţii a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio "RadiRo", care va avea loc la Bucureşti, între 23 şi 29 septembrie.
În 12 septembrie, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost invitat la şedinţa Guvernului pentru discuţii, printre subiectele abordate fiind şi începerea lucrărilor la sala polivalentă.
La finalul şedinţei, premierul Victor Ponta anunţa că Executivul a avizat trecerea unui teren din administrarea Ministerului Educaţiei în cea a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe care va fi construită o nouă sală polivalentă. Potrivit primarului general al Capitalei, terenul primit reprezintă "aproape tot Parcul «Lia Manoliu»".
Ideea construirii unei săli polivalente a fost subiectul declaraţiilor primarului general şi la jumătatea lunii aprilie a anului trecut, edilul Capitalei declarând atunci că nu renunţă la proiectul de construire a unui complex de mari dimensiuni în Parcul Tineretului, chiar dacă reprezentanţii Companiei Naţionale de Investiţii au anunţat că au un proiect similar de 20.000 de locuri.
Reprezentanţii Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), anunţaseră, în 12 aprilie 2011, că doresc să contracteze lucrări de proiectare şi construcţie a unei săli polivalente de 20.000 de locuri în Bucureşti, proiect estimat la 50 milioane euro, fără TVA. Data prevăzută pentru începerea procedurilor de adjudecare era 1 iulie 2011, contractul având o durată de 30 de luni de la data atribuirii.
Reprezentanţii ministerului au declarat atunci că proiectul ar putea fi dezvoltat în sectorul 2 al Capitalei.
Şi la sfârşitul lunii august 2010, Sorin Oprescu spunea, în contextul unor declaraţii făcute în urma discuţiei avute cu preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Octavian Morariu, că îşi doreşte să ofere bucureştenilor o sală polivalentă, "o arenă a Capitalei" cu o capacitate de 15.000 de locuri.
Joi, 20 septembrie, primarul general al Capitalei, a declarat că a demarat proiectul de construcţie a unei săli de concerte moderne, pe esplanada de lângă noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, care să poată fi folosită la viitoarele ediţii ale Festivalului "George Enescu".
Sorin Oprescu a participat, joi, la conferinţa de presă de anunţare a primei ediţii a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio "RadiRo", care va avea loc la Bucureşti, între 23 şi 29 septembrie.
"RadiRo" se doreşte a fi o alternativă pentru anii în care nu este organizat Festivalul Internaţional "George Enescu", care, potrivit tradiţiei, se desfăşoară o dată la doi ani.
În acest context, răspunzând unei întrebări, Sorin Oprescu a spus că are în plan construirea unui complex de săli de concerte, care să cuprindă şi o sală principală modernă de concerte cu 4.000 - 4.500 de locuri, în care să se poată desfăşura evenimentele importante, precum Festivalul "George Enescu".
Sorin Oprescu a susţinut că proiectul a fost deja demarat, precizând că "merită şi Bucureştiul o sală de genul acesta". "O să o fac pe esplanadă. Parcul rămâne parc, parcările rămân parcări, căprioarele rămân căprioare, dar apare şi sala asta", a glumit Oprescu, subliniind că a observat că bucureştenilor le plac evenimentele muzicale şi Ateneul Român a devenit neîncăpător.

Sursa: MEDIAFAX

Sofer profesionist la Razoare...

Asta nu-i profesionist, e meserias !!!