@iliutiu:
Baga tot, nu trunchiat, asa  ne-a fost intelegerea de la bun inceput...
Sarbatori fericite tuturor!

@all:
cine mai vrea, sa ceara...

II. SOLUTII CONSTRUCTIVE

Obiectele componente ale investitiei se vor realiza pe baza solutiilor unicate prevazute in plansele nr.1-16, iar pentru restul lucrarilor se vor aplica solutii cu folosirea de elemente si materiale tipizate.

III. UNELE MASURI PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII
1.    Se aproba amplasarea depoului Intreprinderea de masini grele Bucuresti, statia IMGB, galeriile de legatura si legatura la reteaua feroviara in afara perimetrului construibil al municipiului Bucuresti, conform planului de situatie nr.17.

2.    Se aproba ca proiectarea metroului sa se faca pentru gradul 9 de intensitate seismica.

3.    Se aproba ocuparea si scoaterea din produtia agricola a unor terenuri in suprafata totala de 120.000 mp, situate in municipiul Bucuresti – sectorul agricol Ilfov, din care 110.000 mp definitive si 10.000 mp temporar, pana la data de 31 decembrie 1985.
                       Terenurile vor fi puse la dispozitia beneficiarului, corespunzator necesitatilor, prin ordine ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare sau decizii ale Consiliului Popular al municipiului Bucuresti in termen de 30 zile de la prezentarea documentatiilor de catre Intreprinderea Metroul Bucuresti.
                       Terenurile proprietate cooperatista si particulara vor fi puse la dispozitia beneficiarului cu acordul proprietarilor
Pentru reglementaterea definitive a situatiei terenurilor ocupate, Intreprinderea Metroul Bucuresti va face propuneri pana la data de 31 decembrie 1982.
Intreprinderea Metroul Bucuresti va recupera terenurile scoase din productia Agricola pana cel mai tarziu la 31 decembrie 1982, prin transformarea in arabil a terenurilor neproductive in suprafata de 110.000 mp, situate in muncipiul Bucuresti, identificate potrivit planului de situatie nr.18.

                 4.   Se aproba scoaterea din functiune, cu demolarea constructiilor si desfiintarea instalatiilor a fondurilor fixe prevazute in tabelul anexa.
Valoarea neamortizata a fondurilor fixe ce se scot din functiune si se demoleaza potrivit alineatului precedent, mai putin sumele rezultate din valorificarea materialelor recuperate, dupa acoperirea cheltuielilor de scoatere, manipulare si transport, se vor suporta din fondurile aferente obiectivului de investitii.

5.    Se aproba realizarea lucrarilor de folosinta comuna si reconstructia obiectelor afectate de realizarea Magistralei 2 de Metrou, de catre Consiliul popular al Municpiului Bucuresti, pentru linii de tramvai, retele de apa, canal, termoficare, de Ministerul Energiei Electrice si de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor a retelelor telefonice
Finantarea acestor lucrari se va face in cadrul valorii totale a investitiei "Magistrala II de Metrou".
6.    Consiliul popular al municipiului Bucuresti, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor si Ministerul Energiei Elecrice vor realiza lucrarile conexe generate de executia Magistralei 2 de metrou, corelat cu termenele de punere in functiune ale acesteia, dupa cum urmeaza:

Lucrarea                                                                           Titular, proiectanti si executanti
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- Sistematizarea stradala a bulevardelor
Centrale de la Piata Unirii si Piata Victoriei                                         CPMB
- Amplificari statii electrice                                                         MEE
-Centrale telefonice automate subterane
1000-1000-1000 numere la statiile
IMGB-Unirii-Pipera                                                                     MTTc
-Canal colector                                                                        CPMB
-Sistematizarea stradala a soselei Berceni                                             CPMB
-Lucrari la statia CFR Popesti – Leordeni                                              MTTc

7.    Se aproba extinderea in cadrul Magistralei 2 de metrou IMGB – Pipera, a functiilor de aparare civila a statiilor de metrou si a depoului IMGB.

8.    Ministerul Industriei de Masini-Unelte, Electrotehnica si Electronica va asimila, introduce in fabricatie si asigura echipamentul electric pentru 20 KV, corelat cu termenele de punere in functiune ale tronsoanelor de metrou ale Magistralei 2.

9.    Se aproba executarea si decontarea lucrarilor de constructii montaj pe baza proiectelor, detaliilor si devizelor de executie, elaborate pe categorii de lucrari, in ordinea rationala a executiei.

10.    Ansamblul constructiv din Piata Victoriei cuprinzand statiile de metrou de la magistralele 2 si 3 si pasajul rutier subteran pe directia Ilie  Pintilie – Nicolae Titulescu va fi tratat ca o lucrare unitara din punct de vedere al proiectarii si executiei.

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

NOTA DE COMANDApentru obiectivul de investitii "Tronson de legatura
a Garii de Nord cu magistrala I de metrou"

Obiectivul de investitii este amplasat in municipiul Buucresti, in prelungirea tronsonului IV "Semanatoarea-Cringasi" al magistralei I de metrou pe traseul: Statia Cringasi-Soseaua Cringasi pe langa noul pasaj rutier Grant – cu subtraversarea pachetului de linii C.F – pe calea Grivitei – Piata Garii de Nord, cu o statie amplasata pe Calea Grivitei in zona Podului Basarab si una in Piata Garii de Nord.

Beneficiar al investitiei, proiectant general si antreprenor general este Intreprinderea Metroul Bucuresti, iar furnizor general al principalelor utilaje si echipamente Ministerul Industriei Constructiilor de Masini.

Investitia este destinata legarii Garii de Nord la reteaua de metrou prin statia Cringasi din cadrul magistralei I de metrou, in vederea asigurarii transportului orasenesc in comun pe directiile Gara de Nord – Uzinele Republica – 23 August si Gara de Nord – platforma industriala Militari.

Traseul proiectat va trebui sa asigure legarea Garii de Nord cu magistrala I de metrou prin statia Gara de Nord-ramura aferenta tronsonului Cringasi – Gara de Nord – cu functiuni de statie terminus, cu posibilitatea realizarii unei viitoare legaturi a Garii de Nord cu magistrala 2 de metrou, prin statia Gara de Nord – ramura aferenta tronsonului Gara de Nord – Piata Victoriei. Deosebit de aceasta, se va avea in vedere posibilitatea integrarii in viitorul sistem inelar de metrou, ramura de sud "Gara de Nord-platforma industriala Dudesti".

A.    CU PRIVIRE LA INGINERIA TEHNOLOGICA[/b:1vkl55gc]
1.    Principalii parametri de exploatare ai tronsonului proiectat vor fi: viteza comerciala 36 km/ora; traficul capabil 40 perechi trenuri pe ora si sens; fluxul capabil 50.000 calatori pe ora si sens.

2.    Exploatarea se va face continuu, respectiv 365 de zile pe an si 20 de ore pe zi (ora 4.00 la 24.00), corelat cu programul de functionare al celorlalte tronsoane ale magistralei I de metrou.

3.    Tronsonul va fi dotat cu instalatii automate de siguranta a circulatiei si conducere a traficului.

4.    Vagonul de metrou va fi asigurat de Centrul de Cercetare Stiintifica si de Inginerie Tehnologica pentru Vagoane Arad, la performantele si caracteristicile celui utilizat la magistrala 1 si 2 de metrou.

5.    Parcarea, intretinerea si repararea materialului rulant se vor face, in aceasta etapa, in depourile si atelierele realizate la magistrala 1 de metrou, respectiv la Ciurel si Militari.

6.    Sistemul de supraveghere si comanda necesar acestui tronson se va realiza in dispeceratul central al Magistralei 1 de metrou prin dotarea si echiparea tehnologica determinata de sporul de capacitate

7.    Pe traseul noului tronson de metrou se vor prevedea doua statii, amplasate astfel:
a)    Statia Gara de Nord, in zona statiei C.F de calatori Gara de Nord, ca statie terminus;
b)    Statia Basarab, pe Calea Grivitei intre B-dul Nicolae Titulescu si Podul Grant;

8.    Pentru definitivarea traseului se vor analiza mai multe variante urmarindu-se evitarea demolarilor la statia C.F Gara de Nord si mentinerea functionalitatii integrale a acesteia.
Pentru dezafectarile din Piata Garii de Nord – dispensarul policlinic C.F Gara de Nord, fantana arteziana, statuia eroilor CFR si statuia I.G.Duca – se vor prevedea, in documentatia de executie, masuri de refacere a acestora pe amplasamentele stabilite de beneficiari.

9.    Solutiile adoptate la statii trebuie sa asigure:
a)    la statia Gara de Nord, realizarea lucrarilor de structura necesare functiunilor acestei statii pe tronsonul Gara de Nord-Piata Victoriei, care leaga Gara de Nord la magistrala 2 de metrou, precum si refacerea lucrarilor edilitare si a suprafetelor carosabil;
b)    la statia Basarab, posibilitatea de dezvoltare pentru realizarea unei viitoare linii de metrou Gara de Nord – Bucurestii Noi;

10.    Numarul acceselor in statii si marirea acestora se vor determina functie de capacitatea finala a statiei, de conditiile specifice din zona si, etapizat, functie de legatura cu Piata Victoriei. Accesele statiilor Gara de Nord si Basarab vor lega functional statiile de metrou cu statiile de cale ferata.

11.    In afara functiilor tehnologice, statia Gara de Nord va fi proiectata si pentru functiuni speciale, cu dotarile necesare.

12.    Cablurile apartinand instalatiilor tronsonului proiectat vor fi pozate in galeria sau tunelul de metrou.

13.    In galerii si tuneluri, la nivelul permis de gabaritul dinamic de libera trecere al materialului rulant, se vor prevedea trotuare la nivelul caii sau banchete la cota + 28 cm fata de nivelul superior al sinei pentru circulatia personalului de intretinere si a calatorilor in caz de avarie.

14.    Alimentarea cu energie electrica se va face la 10 KV, ca si celelalte tronsoane ale magistralei 1 de metrou.

15.    Sistemul intern de alimentare va trebui sa asigure continuitatea si siguranta maxima in functionare pentru consumatori de categoria I-1, clasa A si nivelul 1 de rezervare, intreruperea circulatiei fiind admisa numai in cazurile de intrerupere totala a sistemului electroenergetic al orasului. Pentru aceste cazuri, se vor prevedea surse autonome cu introducere automata in functiune, care sa asigure iluminatul de siguranta si reluarea activitatii normale la revenirea tensiunii in sistem.

16.    Instalatiile de semnalizare si automatizare a circulatiei, precum si cele de telecomunicatii vor fi similare cu cele prevazute la magistrala 1 de metrou.

17.    Se vor prevedea spatiile pentru ventilare, atat pentru statii cat si pentru galerii si tuneluri.

18.    Se vor prevedea instalatiile, echipamentele si dotarile necesare asigurarii masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, prevazute in Normativul PSI pentru metrou.

19.    Se vor prevedea solutiile necesare astfel incat nivelul vibratiilor transmise de materialul rulant in functiune asupra cladirilor vecine sa nu depaseasca 8 microni in gama 10 – 80 Hz, iar nivelul de zgomot, in zona supraterana a gurilor de absorbtie sau evacuare a centralelor de ventilatie sa nu depaseasca 65 dB.

20.    Utilitatile se vor rezolva in mod unitar si corelat cu retelele si dotarile orasenesti existente, astfel: alimentarea cu energie electrica, din sistemul orasenesc de distributie de medie tensune, incalzirea se va realiza electric si numai in spatiile impuse de tehnologia de exploatare, alimentarea cu apa din reteaua publica a orasului si din puturi proprii de mare adancime, evacuarea apelor la canalizarea publica prin scurgerea libera sau prin spatii de pompare.

21.    Pregatirea personalului muncitor necesar noii capacitati se va face in cadrul tronsoanelor in functiune la magistrala 1, prin participarea la procesul de exploatare.

B.    CU PRIVIRE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

1.    Solutiile constuctive se vor stabili in cadrul proiectelor unicate, tinand seama de natura si stratificatia geologica a terenului, de prezenta si nivelul apelor subterane, de constructiile subterane din zona traseului de metrou si de perspectiva de dezvoltare. De asemenea, se va avea in vedere folosirea materialelor de constructii tipizate, pe baza celor mai eficiente realizari la magistrala 1 de metrou.

2.    Pentru traseul de metrou, in afara statiilor se vor putea proiecta atat tuneluri cu sectiunea circulara pentru fir simplu de metrou, cat si galerii dreptunghiulare pentru fir dublu.

3.    Solutiile de tratare arhitectonica a statiilor vor urmari asigurarea unor finisaje corespunzatoare din punct de vedere estetic si functional, cu o usoara intretinere.

4.    Consumurile limita de materiale principale necesare realizarii obiectivului de investitii: metal 20.200 tone, ciment 90.800 tone, bitum 440 tone, cabluri si conductori electrici 1150 km.

5.    Pentru organizarea de santier se va avea in vedere folosirea la maximum a lucrarilor de organizare executate pentru magistrala 1 de metrou, a bazelor de constructii existente precum si a celorlalte lucrari executate in acest scop. Se va urmari realizarea constructiilor cu caracter definitiv, corelate cu realizarea retelei de metrou.

C.               PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI LIMITA VOR FI

     Valoarea totala a investitii                                                       mii lei    1.315.000  
                     - din care: constructii montaj                                  mii lei    1.135.000
         2. Volumul total al importului pe relatia cliring tari socialiste           mii ruble  533
                                                                                     mii lei    8.000
 3. Lungimea traseului                                                               km         2,2
 4. Statii de metrou                                                                 buc.       2
 5. Durata de realizare a investitiei pana la punerea in functiune                   zile       1,200                            
                       

Pentru conformitate,
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

UNELE MASURI PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTII "TRONSON DE LEGATURA A GARII DE NORD CU MAGISTRALA 1 DE METROU

1.    Se aproba ca proiectarea acestui tronson (2,2 km) sa se faca pentru gradul 9 de intensitate seismica.

2.    Se aproba extinderea functiunilor de aparare civila la statia de metrou Gara de Nord.

3.    Se aproba refacerea Dispensarului Policlinic CF Gara de Nord in alt amplasament, inainte de demolarea celui existent, prin grija Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor, din fondurile aprobate in cadrul valorii de investitii a tronsonului proiectat.

4.    Se stabileste pretul de productie si de livrare – nivel 1981 – pentru rama (vagonul dublu de metrou) la 11.920.000 lei.

5.    Se aproba reamplasarea statiei Podul Grant, apartinand magistralei 1 de metrou, din zona Podului Grant in Piata Cringasi si realizarea acesteia pentru etapa finala in solutie constructiva prevazuta in plansa anexa, care inlocuieste plansa nr. 17, anexa la Decretul nr. 14/1978.

6.    Se aproba punerea in functiune a tunelurilor de metrou de pe zona Cringasi – Podul Grant (0,9 km) din cadrul magistralei 1 de metrou, odata cu noul tronson Pod Grant – Gara de Nord, fara modificarea celorlalti indicatori tehnico-economici aprobati pentru aceasta magistrala.

7.    Se aproba amplasarea bazei de productie a antreprenorului general Intreprinderea Metroul Bucuresti – in afara perimetrului construibil al orasului Bucuresti, in zona depoului de metrou Militari, pe terenul aflat in administrarea acestei intreprinderi.

8.    Se aproba introducerea in planul pe anul 1982 al Intreprinderii Metroul Bucuresti, a obiectivului de investitii "Tronson de legatura a Garii de Nord cu magistrala 1 de metrou" conform listei anexa.
Comitetul de Stat al Planificarii si Ministerul Finantelor vor introduce modificarile corespunzatoare in indicatorii tehnico-economic si financiari.

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

Dominatrix, ce date au cele doua documente ?

Si acum material nou. Am reluat si un material deja postat deoarece intelegerea cu subway guru era sa le postez impreuna.

INDICATIILE date de tovarasul Nicole Ceausescu, secretar general al
Partidului Comunist Roman, cu ocazia prezentarii unor detalii de
sistematizare si amplasamente de obiective, precum si a vizitei de
lucru in municipiul Bucuresti, la data de 1 octombrie 1980

   1. Se aproba detaliul de sistematizare pentru zona cuprinsa intre Calea
13 Septembrie si Piata Cosbuc. Pentru cresterea gradului de ocupare a terenului
si reducerea procentului de demolari, se va revedea regimul de inaltime al
cladirilor si se vor amplasa noi blocuri de locuit in locul punctelor termice.
   2. Pentru Bulevardul Victoria Socialismului vor fi analizate solutii care
sa evite demolarea cladirilor Spitalului Brincovenesc.
   3. Se aproba sistematizarea Caii Grivitei pe portiunea dintre Gara de Nord
si str. Berzei - Buzesti. Vor fi mentinute in noua sistematizare toate cladirile
bune existente, hala agroalimentara din Piata Ilie Pintilie precum si
cinematografele din zona. La intersectia Calea Grivitei - Strada Berzei - Buzesti,
se va prevedea pasaj rutier subteran pe directia strada Berzei - Buzesti.
   Calea Grivitei pe portiunea de la berzei - Buzesti pina la Calea Victoriei
se va studia tinind seama de shema circulatiei majore aprobate si de cladirile noi
executate. Amplasarea de noi constructii se va face retras de la actuala aliniere
corelat cu ampriza viitoare a strazii. Pe terenul liber de la intersectia cu str.
General Budisteanu se va realiza un bloc de locuinte.
....................................................................................
....................................................................................
   12. Se aproba extinderea retelei orasenesti de termoficare pe Calea Dorobanti,
de la intersectia cu bulevardul Ilie Pintilie pina in Piata Cosmonautilor si pe strada
Cosmonautilor pina in bulevardul Magheru, in solutia canal sub trotuarul strazii.
   13. Se aproba amplasamentul halei pentru gararea autobuzelor si al extinderii
spatiilor de intretinere din incinta autobazei ITB din soseaua Pipera.
   14. Dezvoltarea Centrului de hematologie se va face in spatiile ce vor ramine
disponibile prin mutarea Institului oncologic Bucuresti din bulevardul 1 Mai.
   15. Se vor prezenta propuneri privind realizarea Lacului Morii, cu pastrarea
apeductului ce va constitui limita de vest a lacului, care va fi amenajat ca zona de
agrement cu strand pentru populatie. Valoarea lucrarilor nu va depasi 100 mil. de lei.
Se va prevedea executarea unor lucrari de munca patriotica.
   16. Se vor prezenta propuneri pentru amplasarea Institului Medico-Legal,
Crematoriului uman si Spitalului dermato-venerian in doua variante de amplasare: in
zona soselei Vitan - Birzesti si in zona Institutului de Cercetari si Proiectari
Tehnologice pentru sectoarele calde, de pe Soseaua Oltenitei. De asemenea se vor
prezenta propuneri pentru mutarea Spitalului judetean Ilfov, din Soseaua Vitan-Birzesti
pe teritoriul judetului si folosirea spatiilor disponibile pentru Spitalul dermato-
venerian.
   17. Se vor lua masuri pentru curatirea fatadelor cladirii vechi a Institutului de
Arhitectura "Ion Mincu" de catre studenti si cadre didactice.

Pentru conformitate, ing. Gheorghe Bujor

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
Consiliul de Stat
Bucuresti, 17 octombrie 1980
Nr.S.311

TOVARASULUI PETRE CONSTANTINESCU
Director General al Intreprinderii Metroul Bucuresti

   Va trimitem alaturat,in copie, Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania
nr. 311 din 3 octombrie 1980 privind aprobarea documentatiilor tehnico-economice si a masurilor de
realizare a unor obiective de investitii.
   Planurile si plansele prevazute in anexele la decret se difuzeaza prin grija tiularilor de
investitii.

SECRETAR PREZIDENTIAL AL CONSILIULUI DE STAT

cu 1 anexa

Pentru conformitate ing. Gheorghe Bujor



CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

DECRET privind aprobarea documentatiilor tehnico-economice
si a masurilor de realizare a unor obiective de investitii

   Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

   Art.I. Se aproba Notele de comanda pentru intocmirea proiectelor de inginerie tehnologica si
proiectelor de constructii-instalatii, precum si masurile de realizare a urmatoarelor proiecte de
investitii:

   1. "Capacitate noua de productie pentru cilindri de laminor din fonta, inclusiv finisarea
intregii productii de cilindri de laminor" de la Intreprinderea Victoria Calan, potrivit anexei nr.1;
   2. "Mentinerea si dezvoltarea capacitatii la Mahmudia judetul Tulcea, de la 2.900.000 tone/an la
4.350.000 tone/an calcar calibrat" potrivit anexei nr.2;
   3. "Centrala electrica de termoficare Suceava, pe lignit" potrivit anexelor nr.3 si 3.a;
   4. "Constructii de retele de termoficare industriala si urbana in orasul Giurgiu", potrivit
anexelor nr. 4 si 4.a;
   5. "Magistrala 2 de metrou IMGB-Pipera" potrivit anexelor nr. 5 si 5.a;

   Art.II. Se aproba Notele de comanda pentru intocmirea proiectelor de inginerie tehnologica si
proiectelor de constructii-instalatii, precum si proiectele de executie - solutiile constructive si
celelalte elemente, cu principalii indicatori tehnico-economici si masurile de realizare a urmatoarelor
proiecte de investitii:

   6. "Modernizarea laminorului nr.2 si marirea capacitatii de laminate din otel pentru rulmenti" de
la Intreprinderea Laminorul Braila, potrivit anexelor nr.6 si 6.a;
   7. "Laminor degresor si semifabricate - dotare ajustaj pentru semifabricate speciale" de la
Combinatul siderurgic Resita, potrivit anexelor nr.7 si 7.a;
   8. "Dezvoltarea productiei de caramizi refractare si placi termoizolante" de la Fabrica de produse
refractare Baru Mare, potrivit anexelor nr.8 si 8.a;
   9. "Dezvoltare capacitatii de produse refractare, mase si betoane" de la Intreprinderea de produse
refractare Pleasa-Ploiesti, potrivit anexelor nr.9 si 9.a;
   10. "Intreprinderea de scule Radauti" potrivit anexelor nr.10 si 10.a;
   11. "Instalatie pentru polimeri termoadezivi la Intreprinderea chimica Dudesti", potrivit anexelor
nr.11 si 11.a;
   12. "Deschiderea minei Virghis Est, judetul Covsna, la o capacitate de 500.000 tone/an lignit brut",
potrivit anexelor nr.12 si 12.a;
   13. "Reutilarea tesatoriei si finisajului la Intreprinderea de postav Prejmer", potrivit anexelor
nr.13 si 13.a;
   14. "Cresterea capacitatii de productie la Intreprinderea industria linii Timisoara", potrivit
anexelor nr.14 si 14.a;
   15. "Reprofilarea tesatoriei si finisajului de vigonie la Intreprinderea de postav Buhusi", potrivit
anexelor nr.15 si 15.a;
   16. "Intreprinderea de ata Rimnicu Vilcea, judetul Vilcea", potrivit anexelor nr. 16 si 16.a;
   17. "Intreprinderea de textile netesute Rimnicu Vilcea, judetul Vilcea", potrivit anexelor nr. 17 si
17.a;
   18. "Amenajarea hidroameliorativa complexa a incintei Oltenita - Surlari-Dorobantu" din judetul Ilfov,
potrivit anexelor nr. 18 si 18.a;

   Art.III. Se aprobe proiectele de executie - solutiile constructive si celelalte elemente, cu principalii
indicatori tehnico-economici - precum si masurile de realizare a urmatoarelor proiecte de investitii:

   19. "Intreprinderea electroplast Focsani" potrivit anexei nr.19;
   20. "Intreprinderea mecanica Botosani, dezvoltare etapa a II-a" potrivit anexei nr.20;
   21. "Sectie de microproductie a elementelor hidraulice si pneumatice din cadrul Centrului de cercetare
stiintifica si inginerie tehnologica pentru masini unelte, mecanica fina si scule Bucuresti", potrivit anexei
nr.21.
   22. "Instalatia pentru prelucrare poliuretani si termoplaste la Intreprinderea chimica Orastie", potrivit
anexei nr.22.
   23. "Extinderea capacitatii de depozitare titei cu 150.000 mc in portul Constanta", potrivit anexei nr.23;
   24. "Instalatie pentru producerea si prelucrarea teflonului la Combinatul chimic Fagaras", potrivit anexei
nr.24;
   25. "Depozitul zonal Bucuresti-Sud" la Intreprinderea penru livrarea produselor petroliere "PECO"-
Bucuresti, potrivit anexei nr. 25;
   26. "Deschiderea si punerea in exploatare a zacamintului Coranda-Hondol, judetul Hunedoara, la o capacitate
1.000.000 tone/an minereuri complexe, potrivi anexei nr.26;
   27. "Alimentarea cu energie electrica a platformei industriale Baia Mare-Est", potrivit anexei nr.27;
   28. "Amenajarea hidroenergetica Riul Mare Aval, sector Clopotiva-Hateg". potrivit anexei nr.28;
   29. "Constructii de retele de termoficare industriala si urbana in municipiul Deva", potrivit anexei nr.29;
   30. "Amenajarea hidroenergetica Dragan-Iad in doua trepte de cadere", potrivit anexei nr. 30;
   31. "Dane de minereu port Constanta", potrivit anexei nr. 31;
   32. "Dezvoltarea Santierului naval Oltenita, etapa a II-a", potrivit anexei nr.32;
   33. "Baza de intretinere si reparatii navale tehnice" Port Constanta Sud-Agigeaa, potrivit anexei nr.33;
   34. "Extindere Fabrica de produse lactate Brasov" potrivit anexei nr. 34;
   35. "Capacitati pentru productia de carne de porc si sectoare auxiliare" in cadrul Combinatului pentru
producerea si industrializarea carnii de porc Timis, judetul Timis, potrivit anexei nr.35;
   36. "Dezvoltarea capacitatii de silozuri, fabrici de nutreturi combinate si sectii de macinis",in cadrul
Combinatului pentru producerea si industrializarea carnii de porc Timis, judetul Timis, conform anexei nr. 36;
   37. "Capacitati pentru productia de carne de porc si sectoare auxiliare" in cadrul Combinatului pentru
producerea si industrializarea carnii de porc Ialomita, judetul Ialomita, potrivit anexei nr.37;
   38. "Dezvoltarea capacitatii la silozuri, fabrici de nutreturi combinate si sectii de macinis" in cadrul
Combinatului pentru producerea si industrializarea carnii de porc Ialomita, judetul Ialomita, potrivit anexei
nr.38;
   39. "Lacul de acumulare si uzina hidroenergetica Vacaresti" judetul Dimbovita, potrivit anexei nr.39;
   40. "Acumularea Tungujei pe piriul Sacovat", judetul Iasi, potrivit anexei nr. 40;
   41. "Acumularea Mihaiesti", judetul Alba, potrivit anexei nr. 41;

   Art.IV. Se aproba folosirea a 48 coloane forate pentru fundarea filelor imerse ale obiectivului de investitii
"Consolidarea calei de lansare pentru nave de 7.500 tdw de la Santierul naval Galati".

   Art.V. Anexele 1 - 41 fac parte integranta din prezentul decret.

NICOLAE CEAUSESCU PRESEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Bucuresti, 9 octombrie 1980
Nr.311

Pentru conformitate ing. Gheorghe Bujor


INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI

NOTA DE COMANDA pentru intocmirea proiectului de executie al obiectivului
de investitii "Magistrala 2 de metrou IMGB - Pipera" Bucuresti

   1. Profilul obiectivului: Transportul orasenesc in comun.
   Termenul de incepere al executiei: trimestrul III 1981.
   Termene de punere in functiune:
   - Tronsonul IMGB-Piata Unirii - 1985;
   - Tronsonul Piata Unirii-Pipera - 1987.

   2. Obiectivul se realizeaza in municipiul Bucuresti, pe directia Nord-Sud, traseul
fiind determinat de amplasarea statiilor in urmatoarele zone: IMGB-Aparatorii Patriei-
Piata Sudului-Piata Sincai-Piata Unirii-str. Batistei-Piata Romana-Piata Victoriei-Piata
Aviatorilor-cartierul Aviatiei-Pipera.
   Statiile Magistralei 2 de metrou se vor amplasa astfel incit sa serveasca cu usurinta
garile CF, statiile ITA si zonele de mare aglomerare. Lungimea totala a traseului este de
cca.18,0 km, cu un numar de 12 statii.

   3. Depoul pentru Magistrala 2, cu toate functiunile sale, amplasat in zona industriala
IMGB, se va realiza in subteran, iar parcarea cu statia IMGB terminus se va realiza la nivelul
terenului, in hale acoperite de tip usor.

   4. Dispeceratul aferent noii capacitati se va realiza in constructia existenta (executata
in cadrul Magistralei 1 de metrou) iar dotarea si echiparea tehnologica se vor face corespunzator
de capacitate.

   5. Atelierele centrale de intretinere si reparatii pentru materialul rulant, utilajele si
echipamentele Magistralei 2 se vor realiza prin extinderea Atelierelor Centrale Militari.
   Dimensionarea volumului de utilaje tehnologice pentru activitatea de intretinere a
instalatiilor fixe tehnologice si generale, precum si a celor necesare reviziilor si reparatiilor
materialului rulant, se va face avind in vedere dotarile de la prima magistrala in asa fel incit
incarcarea sa fie de minim 85% in trei schimburi pe zi.

   6. Principalele caracteristici de calitate pentru parametrii de exploatare vor fi: viteza
comerciala 36-38 km/h; capacitatea 50.000 calatori pe ora si sens; traficul 40 de perechi de
trenuri pe ora; instalatii automate pentru siguranta circulatiei si conducerea traficului.

   7. Vagonul de metrou va avea performantele si caracteristicile aprobate pentru Magistrala 1
de metrou.

   8. Intretinerea si parcarea materialului rulant se vor realiza in depoul IMGB si pe liniile
de rebrusment ale statiilor terminus. Pentru buna organizare a exploatarii, in unele statii se vor
prevedea linii suplimentare de rezerva sau jonctiuni de serviciu.

   9. Pentru tuneluri, galerii si zona statiilor care asigura tranzitul trenurilor, proiectul
tehnologic va cuprinde norme de gabarit care sa asigure, in conditii de securitate, gabaritul de
libera trecere, pozarea caii si a instalatiilor conexe, precum si spatiile laterale de trecere,
conform necesitatilor.
   Toate categoriile de cabluri apartinind instalatiilor metroului vor fi pozate in galeria sau
tunelul acestuia.

   10. Eploatarea magistralelor metroului Bucuresti este continua, respectiv 365 de zile pe an
si 20 de ore pe zi (intre orele 4:30-0:30).
   Intervalul 0:30-4:30 este destinat controlului zilnic, intretinerii si reparatiile caii de
rulare si a instalatiilor fixe amplasate in tunel, precum si controlului si reviziilor tehnice de
detaliu ale materialului rulant.

   11. La definitivarea traseului se va avea in vedere, pe cit posibil, evitarea zonelor dificile
din punct de vedere al executiei, precum si posibilitatea reducerii lungimii acestuia.

   12. Alegerea solutiilor constructive se va face tinind seama de profilul geologic al terenului,
de prezenta si nivelul apelor subterane, de constructii supraterane si subterane existente in zona
traseului de metrou si de perspectiva de modernizre a acestora. La alegerea tehnologiilor de executie
se va tine seama de dotarea tehnica existenta in tara, cu rezultatele concrete obtinute pina in
prezent, precum si asigurarea fluxurilor optime de circulatie stradala pe perioada executarii
lucrarilor.

   13. Pentru traseul de metrou, in afara statiilor, se vor adopta si proiecta tuneluri cu sectiune
circulara si diametrul interior de minim 3,2 m pentru fir simplu de linie de metrou si galerii
dreptunghiulare pentru fir dublu.
   Structura tunelului se va realiza cu prioritate din boltari de beton armat prefabricat la inelul
primar si inel secundar din beton armat monolit, acolo unde aceasta solutie se va impune tehnic si
tehnologic.

   14. In vederea evacuarii calatorilor de tunel (in caz de avarie) si pentru circulatia personalului
de intretinere se vor prevedea spatii de circulatie in lungul traseului la nivelul permis de gabaritul
dinamic de libera trecere al matrialului rulant.

   15. Pe zona centrala, lucrarile de metrou vor fi proiectate corelat cu modernizarea retelelor
edilitare. In Piata Victoriei acestea acestea se vor proiecta si realiza corelat cu pasajul rutier,
magistrala de metrou Gara de Nord - Pantelimon, si cu lucrarile de sistematizare a pietii. Statia
Batistei se va amplasa inga pasajul pietonal din piata N. Balcescu, In vederea utilizarii pasajului ca
acces in statia de metrou. Intre statia Batistei si statia Romana, la elaborarea proiectului de executie,
se vor studia si prezenta, in variante, solutii constructive care sa asigure desfasurarea in continuare
a traficului rutier.

   16. Marimea statiilor de calatori - amenajarea generala, dimensionarea spatiilor si elementelor
acestora legate de trafic - se vor stabili pe baza prognozei fluxurilor de calatori, determinate de
organele de specialitate ale municipiului Bucuresti si in concordanta cu schema tehnologica a liniilor
de metrou.
   Numarul acceselor in statie si marimea acestora se vor determina in functie de capacitatea statiei
si conditiile de amplasare in zona.
   In afara functiilor tehnologice, statiile de metrou vor fi proiectate si pentru functiuni speciale,
cu spatiile si dotarile necesare.

   17. Costructia statiilor se va proiecta in solutiile aplicate si verificate pe Magistrala 1 de metrou,
cu structura de beton armat si executia de la suprafata.
   La stabilirea solutiilor constructive se va urmari asigurarea unor finisaje coespunzatoare din punct
de vedere estetic, funtional si al unei usoare intretineri.

   18. Calea de rulare a metroului se va realiza astfel incat sa nu transmita vibratii, sa nu prezinte
elemente care sa conduca la restrictii de viteza si sa permita prinderea didpozitivelor de sustinere a sinei
a 3-a (linia de contact).

   19. La stabilirea solutiilor pentru sietemul intern de alimentare cu energie electrica se va avea in
vedere:
   - obtinerea continuitatii si sigurantei maxime in functionare pentru consumatori de categoria I, clasa
     A si nivel de rezervare 1, la toate nivelurile;
   - obtinere unei manevrabilitati si operativitati maxime in supraveghere si conducere;
   - asigurarea alimentarii continue a trenurilor in conditii de deplina siguranta a exploatarii acestora,
intreruperea circulatiei fiind admisa numai in cazurile de intrerupere totala a sistemului energetic al
orasului; avariile de natura intreruperii duble a cailor de alimentare, iesirea din functiune a unei statii
a furnizoruluisi altele similare sa nu conduca la intreruperea simultana a doua substatii de tractiune
succesive;
   Pentru cazuri de intrerupere totala a sistemului electroenegetic, se vor prevedea surse de energie
autonome, cu introducerea automata in funtiune, care sa asigure iluminatul de siguranta si reluarea activitatii
normale la revenirea tensiunii in sistem.

   20. Instalatiile de semnalizare si automatizarea circulatiei precum si cele de telecomunicatii se vor
proiecta cu achipamente care sa prezinte un inalt grad de siguranta, fiabilitate si economicitate in exploatare.

   21. Se vor proiecta sisteme de ventilatie atit pentru statiile de metrou cat si pentru galeriile si
tunelurile de pe interstatii.
   Pentru ventilarea spatiilor in situatii speciale se va studia cu precadere folosiea instalatiilor de
ventilatie din regim normal.

   22. In statiile de metrou, in depou si atelierele de intretinere si reparatii, se vor incalzi numai
incaperile unde necesitatile tehnologice o impun.

   23. Utilitatile, retelele si serviciile necesare se vor rezolva in mod unitar si corelat ce retelele si
dotarile orasenesti existente.
   a) Alimentarea cu energie electrica se va asigura din sistemul orasenesc de ditributie de medie tensiune,
      cu luarea in cosideratie a doua variante:
   - alimentarea pe 10 kV, din statiile de distributie 110/10 kV existente;
   - alimentarea pe 20 kV din statii de distributie IDEB 110/20 kV.
   Se vor asigura surse autonome de energie pentru iluminatul de siguranta si serviciile vitale ale sistemului.
Consumurile limita maxime de energie: 100wh/t x km pentru tractiune; 80 wh/calator x km prin variatia
corespunzatoare a capacitatii de transport de-a lungul zilei.
   b) Agentul pentru alimentarea cu energie termica a statiilor de metrou, depoului si a atelierelor centrale
      de reparatii, se va asigura cu precadere din reteaua oraseneasca de termoficare sau prin cooperare cu alti
      consumatori din zona.
   c) Alimentarea cu apa a Magistralei 2 de metrou se va face din doua surse diferite, pentru asigurarea continua
a debitelor necesare.
   d) Evacuarea apelor uzate se va face la canalizarea publica, prin scurgere libera sau prin statii de pompare.

   24. Se vor studia posibilitatile ca in tuneluri, galerii si statii sa fie introduse - in masura in care se pot
realiza cu costuri reduse si acordul beneficiarilor - pe linga instalatiile tehnologice si generale ale metroului
si alte dotari tehnico-edilitare, de interes orasenesc ca: retele de alimentare cu energie electrica, cabluri
magistrale telefonice si centrale telefonice de zona.

   25. Indicii limita de consum pe unitatile fizice, la principalele materiale de constructii (ciment si metal)
vor fi imbunatatiti fata de cei realizati la Magistrala I de metrou.

   26. Principalii indicatori tehnico-economici limita:

   a) Valoarea totala a investitiei                       max. mii lei               6.375.000
      din care:
      - constructii-montaj                                max. mii lei               4.845.000
   b) Valoarea importului integral pe                     max. mii lei                 138.750
      relatia cliring tari socialiste                     max. mii ruble                 9.250
   c) Total personal                                      max.                           2.100
      din care:
      - muncitori                                         max.                           2.000
   d) Cheltuieli de exploatare la 1.000 lei incasari      max. lei                         950
   e) Acumulari totale la 1.000 lei fonduri fixe          min. lei                          15
   f) Durata de realizare a indicativilor tehnico-        max. luni                         12
      economici, de la punerea in functiune a
      ultimului tronson

   In vederea cresterii eficientei investitiei, pe baza studiilor si cercetarilor efectuate, precum si experientei
dobindite pe parcursul executiei lucrarilor de la prima magistrala si a conditiilor concrete de teren, proiectantul
va imbunatati continuu solutiile constructive si tehnologiile de executie, astfel incit acestea sa se situeze la
nivelul recentelor realizari obtinute la lucrari similare din alte tari.

   27. Asigurarea fortei de munca se va face corelat cu punerile in functiune, tinind seama de capacitatile
existente si de dezvolatarea in continuare a retelei de metrou.
   Se vor evalua cheltuielile necesare pentru pregatirea si specializarea personalului.

   28. Se vor respecta si daca va fi cazul se vor imbunatati normele specifice pentru protectia muncii si tehnica
securitatii, precum si regulamentele si instructiunile de serviciu si exploatare necesara probelor tehnologice si
punerii in functiune.
   Pentru prevenirea incendiilor se vor prevedea masuri specifice acestor lucrari si se vor compelta si definitiva
normativul PSI pentru exploatarea metroului.

   29. In vederea protejarii mediului inconjurator, in proiectara si realizarea materialului rulant si a caii de
rulare, se vor utiliza cele mai eficiente solutii de proiectare aplicate pe plan mondial, astfel incit nivelul
vibratiilor transmise la cladirile vecine sa nu depaseasca 8 microni in gama 10-80 Hz.
   De asemenea, centralele de ventilatie vor fi prevazute cu sisteme amortizoare de zgomot, astfel incit la nivelul
solului, in zona gurilor de absorbtie sau evacuare a acestora, nivelul de zgomot sa nu depaseasca 65 dB.

   30. Statiile si interstatiile Magistralei 2 de metrouvor fi dimensionate si dotate corespunzator pentru asigurarea
de functiuni speciale pe baza tematicii si normativelor specifice care vor fi elaborate de Ministerul Apararii Nationale.

   31. La stabilirea cheltuielilor si lucrarilor pentru organizarea executiei se vor avea in vedere lucrarile de
organizare executate pentru Magistrala 1 de metrou, disponibile in inventarul antreprenorului general,precum si bazele
de productie, corelat cu durata de realizare a retelei de metrou in municipiul Bucuresti, urmarindu-se realizarea de
constructii cu caracter definitiv.

   32. Proiectantul general al metroului si antreprenor general este Intreprinderea Metroul Bucuresti.

   Furnizor general al principalelor echipamente si utilaje este Ministerul Industriei Constructiilor de Masini.
   Materialele specifice pentru realizarea obiectivului vor fi furnizate dupa cum urmeaza:
   - sina speciala pentru linia electrica de contact de catre Combinatul Siderurgic Resita;
   - izolatorii speciali epoxidici pentru suspensia liniei de contact de catre Centrala Industriala de Masini
     si Aparate Electrice Craiova
   - cablurile speciale de distributia energiei electrice in curent continuu pentru tractiune electrica de catre
     Centrala Industriala de Motoare si Materiale Electroizolante Bucuresti.

Pentru conformitate ing. Gheorghe Bujor



ANEXA nr. 5a

UNELE MASURI CU PRIVIRE LA REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII "MAGISTRALA 2
DE METROU IMGB - PIPERA"

   Se aproba modificarea valorilor si termenelor de punere in functiune, prevazute pentru acest obiectiv in planul
cincinal, aprobat prin Decretul 455/1979, dupa cum urmeaza:

   a) TOTAL INVESTITII                                max.              6.375.000 mii lei
      din care:
      - constructii-montaj                            max.              4.845.000 mii lei
   b) TERMENE DE PUNERE IN FUNCTIUNE:
        - tronsonul IMGB - Piata Unirii                 9,5 km     - 1985
      - tronsonul Pata Unirii - Pipera                8,5 km     - 1987

NOTA
                                      cu unele propuneri referitoare la constructia metroului in Bucuresti,
                                          ca urmare a deplasarii de documentare efectuata in Mexic

Pe baza indicatiilor date de tovarasul Nicolae Ceausescu, o delegatie de specialisti din Intreprinderea Metroul Bucuresti a examinat constructia metroului din Ciudat de Mexico, constituita din 3 linii care insumeaza o lungime totala de 42,5 km.
   In conditii deosebit de dificile de teren, cu nivelul apei subterane la 2-4m de la suprafata, pe o portiune de cca 60% din lungimea totala a retelei de metrou s-a folosit in Mexic, pe o scara larga, procedeul de executie a tunelului si statiilor in excavatie sustinuta cu pereti din beton armat, turnati in teren, in sapaturi protejate, cu noroiul de bentonita, procedeu aplicat si la lucrarile constructiei  metroului din Bucuresti.
   Experienta acumulata cu ocazia constructiei primelor linii de metrou din orasul Ciudad de Mexico, precum si proba de comportare favorabila in timp a lucrarii realizate, pe o perioada de exploatare ce acopera cca 4 ani, a permis organelor tehnice care au conceput-o si executat-o, precum si serviciului de intretinere sa ne formuleze si demonstreze, convingator, avantajele solutiei constructive alese.
   In esenta, formula constructiva aplicata la executarea unei bune parti din lucrarile subterane ale metroului din Mexic prezinte urmatoarele caracteristici :
a)    Cuprinderea peretilor din beton armat turnati in teren in excavatii realizate sub protectia noroiului de bentonita, in structura de rezistenta a tunelului de metrou.
b)    Atribuirea functiunii de impermeabilizare a spatiilor subterane aflate la nivelul apelor subterane, in exclusivitate peretilor din beton armat turnati in teren si radierului din beton armat dintre ei, cu eliminarea oricarui alt strat de izolare hidrofuga, de tip pelicular, a structurii ingropate si submersate.

In solutia constructiva aflata in curs de executie pe primul tronson al magistralei nr 1 de metrou din Bucuresti , peretilor din beton armat turnati in teren li s-a rezervat numai functiunea de preluare a impingerii laterale a pamantului si a apei subterane, incarcarile verticale fiind transmise si repartizate , la teren, de o structura suplimentara, tubulara, din beton armat, realizata in incinta marginita de acesti pereti. De asemenea, in Bucuresti solutia preconizata pentru primul tronson prevede o izolare hidrofuga continua, de tip pelicular, dispusa pe fata exterioara a structurii tubulare din beton armat in care urmeaza a circula metroul. Izolarea hidrofuga este ferita de actiunea directa a presiunii apei subterane , prin realizarea unui spatiu drenat perimetral structurii tubulare din beton armat, spatiu din care apa infiltrata trebuie eliminata prin pompare.
Cele constatate cu ocazia vizitei documentare efectuate in Mexic permit sa se conchida, pe baza  rezultatelor unei experiente edificatoare parcurs, ca :
1. Este posibila din punct de vedere tehnic si avantajoara economic solutia in care peretii din beton armat turnati in teren sunt solicitati in mod complex, atat la impingerea laterala a pamantului si a apei subterane, cat si la transmiterea sarcinilor verticale ce actioneaza structura metroului.
Tehnologiile de executie a peretilor de beton armat turnati in teren, disponibile si la noi si intrutotul similare celor utilizate in Mexic, ofera garantia unor lucrari portante corespunzatoare, atunci cand sunt corect si atent controlate. Aceasta formula constructiva corespunde indicatiilor recente date de Conducerea superioara de partid, pentru imbunatatirea solutiei de realizare constructiva a metroului si adoptarea ei este de natura sa reduca volumul si costul lucrarilor programate a se executa.
2.Structura din beton armat constituita din pereti turnati in teren si radierul dintre ei poate dispune de calitatea de impermeabilitate ceruta de conditiile existente de exploatare a  spatiilor subterane ale metroului, inclusiv a statiilor.
Pentru aceasta, dimensiunile adoptate si caracteristicile betonului armat introdus in lucrare trebuie sa corespunda cerintelor respectate in constructia metroului din Ciudad de Mexico. De altfel, asa cum arata propria noastra experienta la lucrari de galerii si spatii subterane in constructii hidrotehnice, putem fi in masura sa realizam betoane si elemente structurale care sa raspunda conditiilor de impermeabilitate impuse de natura lucrarilor metroului. Prin suprimarea izolatiei hidrofuge de tip pelicular si a spatiilor perimetrale de drenare aferente, dimensiunea transversala a sectiunii metroului se poate reduce cu cel putin 2 metri fata de solutia actualmente aplicata, permitand, in conditii mai avantajoase, inscrierea traseului in carosabilul Splaiului, asa cum este indicatia Conducerii superioare de partid.
Subliniem faptul ca experienta acumulata in faza de exploatare a constructiei metroului din Mexic a permis sa se puna la punct metode simple, putin costisitoare, de blocare a eventualelor infiltratii locale prin betonul structurii metroului, utilizandu-se injectii de colmatare, ce se efectueaza de echipe de intretinere in perioadele nocturne de intrerupere a circulatiei.
Cu ocazia  deplasarii delegatiei romane la Ciudad de Mexico s-au primit informatii, date si chiar mostre de substante chimice utilizate pentru blocarea infiltratiilor de apa prin beton, elemente deosebit de utile pentru adopatarea la noi a procedeelor utilizate in Mexic si dovedite eficace si avantajoase economic.
Pe baza celor mai sus prezentate, raspunzand indicatiilor primite de la Conducerea superioara de partid si de stat cu privire la masurile de imbunatatire a solutiei constructive a metroului din Bucuresti, consideram perfect posibile si oportune atat cuprinderea peretilor din beton armat turnati in teren in structura de rezistenta a metroului, cat si atribuirea functiei de impermeabilizare betonului armat din pereti, radier si tavan, cu eliminarea idolatiei hidrofuge de tip pelicular, inclusiv a celorlalte detalii de drenare perimetrala a spatiilor subterane ale metroului, din solutia in curs de realizare.
Proiectele de executie, astfel reconsiderate si adaptate, pot fi date in timp util, impreuna cu conditiile impuse lucrarilor si cu masurile de intretinere ce se prevad pentru perioada de utilizare a metroului.

Ing Popa Nicolae- Director general adjunct al Intreprinderii Metroul Bucuresti
Ing Stanculescu Ion- Profesor la Institutul de Constructii Bucuresti


Bucuresti 31 iulie 1975

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA                                    Bucuresti
SECRETARIATUL GENERAL                                                  15 septembrie 1975
AL
CONSILIULUI DE MINISTRI
Nr. 49/I-C

INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI
Tov Director general Constantinescu Petre

Va trimitem alaturat-in copie- adresa Cancelariei CC al PCR nr H 3867/1975, privind indicatiile date de tov. Secretar general al Partidului Comunist Roman, Nicolae Ceausescu, cu ocazia vizitei de lucru din 25 august 1975, la Metroul Bucuresti.

           SECRETAR GENERAL ADJUNCT,
           Ioan C. Ciolan

S-a comunicat la MTTc; MEE; CSP; MAIA
__________________________________________________________________________________________________


PARTIDUL COMUNIST ROMAN
Comitetul Central

Cancelarie                         2 septembrie 1975
H. Nr. 3867

       Tovarasului MANEA MANESCU
Va trimitem alaturat indicatiile date de tovarasul secretar general Nicolae Ceausescu cu ocazia vizitei de lucru din 25 august 1975 la metroul Bucuresti.
CANCELARIA C.C. AL P.C.R.

_________________________________________________________________________________________________


INDICATIILE
date de tovarasul Secretar general Nicolae Ceausescu
cu ocazia vizitei de lucru din 25 august 1975 la metroul Bucuresti

1.Executarea galeriei de metrou pe tronsonul I Ciurel-Abator se va face conform profilelor in plan, longitudinal, transversale si machetei prezentate pe santier.
Se va asigura o executie ingrijita si un aspect corespunzator peretilor mulati ai galeriei de metrou.
Ministerul Energiei Electrice, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare vor lua masuri pentru recuperarea ramanerilor in urma si asigurarea incadrarii in termenele stabilite.

2. Depoul (statia de intretinere) pentru primul tronson de metrou se va realiza pe amplasamentul propus in zona nodului Ciurel.

3. Se va urmari o proiectare si executie ingrijita a tipului de vagon de metrou prezentat, aducandu-i-se imbunatatirile corespunzatoare in vederea realizarii unui sistem de transport modern.

4. In paralel cu executia tronsonului I se vor face toate pregatirile necesare pentru ca in anul 1976 sa se realizeze cca 1km traseu de metrou prin sapaturi subterane pe tronsonul II Titan intre statiile Centru Titan si Intreprinderea 23 August.
Concomitent se vor lua masuri de revedere a traseului tronsonului II pentru realizarea unor curbe corespunzatoare cerintelor tehnice ale exploatarii metroului la viteze mai mari.

5. Se vor lua masuri ca pamantul rezultat din excavarile de la galeria metroului-tronson I sa fie transportat si utilizat la lucrarile de protectie si regularizare din amonte de oras.

31 august 1975

sab wrote:
Dominatrix, ce date au cele doua documente ?

Asta ma intreb si eu. Scanarile respective, asa cum le-am primit, nu arata nici o data.

Pacat, sunt lucruri foarte interesante acolo. Banuiesc ca documentele sunt anii '80, dar eram curios daca dupa inaugurarea statiei Crangasi (1984) sau inainte.
De ex aflam de acolo (coroborat si cu ce a postat andrei11) ca a fost "in carti" varianta statiilor perpendiculare la GdN, cu M3 venind pe sub bd Duca.
Foarte interesant mi se pare paragraful :

9.    Solutiile adoptate la statii trebuie sa asigure:
a)    la statia Gara de Nord, realizarea lucrarilor de structura necesare functiunilor acestei statii pe tronsonul Gara de Nord-Piata Victoriei, care leaga Gara de Nord la magistrala 2 de metrou, precum si refacerea lucrarilor edilitare si a suprafetelor carosabil;
b)    la statia Basarab, posibilitatea de dezvoltare pentru realizarea unei viitoare linii de metrou Gara de Nord – Bucurestii Noi

Deci M4 a fost in planuri intr-o forma incipienta inca de la inceputul anilor 80. Totusi ma intreb cum s-a respectat aceasta cerinta de la Basarab in momentul in care s-a executat tunelul etajat. Oare asta sa fie rostul amorsei tunelului M3 inspre Basarab ?

PARTIDUL COMUNIST ROMAN
Comitetul Central

CANCELARIA
Nr.H.5073                                                      12 noiembrie 1975

               Tovarasului
       EMIL DRAGANESCU

Va transmitem alaturat indicatiile date de tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al PCR, cu privire la statiile de metrou tronson I

CANCELARIA CC al PCR
________________________________________________________________________________________________


INDICATIILE
date de tovarasul Secretar general Nicolae Ceausescu cu ocazia
prezentarii la 7 noiembrie 1975 a solutiilor pentru statiile de metrou tronsonul I,
amplasamentul punctului de comanda centralizat a traficului si instalatiile energetice
si siguranta a circulatiei si telecomunicatii

1.    Se aproba solutiile pentru statiile de metrou de pe tronsonul I Semanatoarea-Abator, in forma prezentata.
La statia de referinta Grozavesti si cele similare se vor realiza vestibule cu spatiu central, asigurandu-se trecerile pe la capete si culoar de trecere lateral.
La statia de referinta Unirii se aproba varianta cu spatiu liber central, care asigura eliminarea unor sapaturi suplimentare pentru coborarea liniei de metrou.
Se va trece la elaborarea proiectelor de executie concomitent cu atacarea structurii de rezistenta a statiilor de metrou.
La ajungerea lucrarilor in stadiul corespunzator, se va realiza o macheta la scara naturala prin echiparea si finisarea unei travei de statie.
2.    Se vor adanci studiile si solutiile legate de amplasarea dispeceratului central al metroului in Piata Unirii. Functiunile vitale ale acestui dispecerat vor fi realizate in subteran pentru a putea functiona in orice conditii.
3.    Solutiile de traseu pentru tronsonul II Titan vor fi examinate cu o larga consultare a specialistilor din MTTc si alte institutii in ceea ce priveste traseul, curbele, conditiile tehnice de realizare constructiva si functionala.
4.    In vederea expertizarii solutiilor adoptate in STE pentru magistrala I de metrou se vor prezenta propuneri pentru invitarea in tara a unor specialisti recunoscuti pe plan mondial in constructiile si exploatarile de metrouri. Se vor avea in vedere Mexic, Franta, RFG, RS Cehoslovacia, RP Ungaria, URSS si alte tari.
5.    Intreprinderea Metroul Bucuresti va prezenta spre aprobare organigrama pentru anul 1976, avand in vedere dezvoltarea in conformitate cu necesitatile a compartimentelor de executie de proiectare-cercetare si functionale.
6.    Pentru asigurarea conditiilor de realizare a planurilor se aproba pentru anul 1975 depasirea plafonului de 360 ore suplimentare pe om si an pentru personalul Intreprinderii Metroul Bucuresti si al subantreprizelor sale pentru astfel de lucrari. Consiliul de Ministri va propune de urgenta actul normativ necesar.
7.    Se vor finaliza corespunzator tratativele purtate cu firma italiana ELSE pentru procurarea de catre Intreprinderea Metroul Bucuresti a 3 instalatii pentru pereti etansi. Se va prezenta nota de detaliu spre aprobare.
8.    In legatura cu propunerile de principiu pentru resistematizarea Pietei Unirii, corelata cu lucrarile de metrou, se retine varianta “A” pentru continuarea si detaliera propunerilor.
In cadrul acestora :
- se va avea in vedere o tratare deschisa a Dambovitei;
- se va trata corespunzator coltul Bdul 1948-Piata Unirii, fara insa a se acoperi prin vreo constructie Hala Pietei Unirii;
- dealungul aleii Marii Adunari Nationale nu se vor realiza constructii;
- actualele trasee rutiere din ansamblul Piata Unirii se vor mentine;
- se va studia completarea corespunzatoare a frontului in continuarea magazinului in curs de constructie;
- se va urgenta propunerea pentru realizarea in aceasta zona a monumentului independentei.

11.XI.1975

Anexa la Decretul Consiliului de Stat Nr. 267/27.VIII.1985

TABEL cuprinzand lucrarile a caror executie incepe inainte de aprobarea notei de comanda si a proiectului de executie

1.    Constructii statii Piata Victoriei
2.    Puturi lansare scuturi la Piata Victoriei.
3.    Puturi lansare scuturi la statia Granitul.
4.    Constructii depou si parcare Pantelimon.
5.    Lucrari de eliberare a amplasamentului si de organizarea santierului pentru pozitiile prevazute la punctele 1-4.


INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI
Nr. 12842/19.12.1985

Tovarasului IOAN C. PETRE, VICEPRIM MINISTRU AL GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Va transmitem anexat "Nota – Raport" privind reamplasarea statuiei "OSTASULUI SOVIETIC" din Piata Victoriei Bucuresti.
Rog a decide.

DIRECTOR GENERAL,
General Lt. Constantinescu Petre

Intrucat in devizul general aprobat prin Decretul nr. 72/februarie 1982 nu au fost prinse costurile de demontare si remontare a acestei lucrari, propunem ca aceste cheltuieli sa fie suportate din economiile realizate la lucrarile aprobate ale Magistralei 2 de metrou IMGB – Pipera.
Rog a aproba.

DIRECTOR GENERAL,
General Lt. Constantinescu Petre

CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
Decret privind aprobarea unor modificari in indicatorii aprobati prin Decretul 72 din 23 februarie 1982 ai obiectivului de investitii "Magistrala 2 de metrou IMGB – Pipera Bucuresti"

Consiliul de Stat la Republicii Socialiste Romania, decreteaza:

Articol unic – Se aproba modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Magistrala 2 de Metrou IMGB – Pipera Bucuresti" potrivit anexei nr. 28 a.

Nicolae Ceausescu Presedintele Republicii Socialiste Romania

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

Nota mea: termenul de punere in functiune (decembrie 1989) este evident eronat.

Anexa nr. 28a
I. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI MODIFICATI

-Numarul statiilor de metrou Bucuresti                                  13
-Termene de punere in functiune:                           km           8,5
Tronson III si IV Unirii – Pipera                                       dec. 1989      
-Durata totala de realizare a investitiei
pana la punerea in functiune a metroului                  zile          2.800

Restul indicatorilor si elementele din anexa 28 la Decretul 72/februarie 1982 raman neschimbati.    

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]