Chiar exista o iesire la Victoriei la America House unde e Mc Donald's? Daca da unde mai exact? si de ce nu se fac demersurile necesare sa se deschida? chiar ar fi mare nevoie de ea, mai ales acolo unde e legatura cu tramvaiul 1. La Gara de Nord mi se pare ca sunt peste 8 accese...

Acolo ? Niciodata nu a fost in proiect vreun acces de metrou acolo.

Haideti repede, cheta obligatorie!!

http://spectacular.ro/last_minute_spectacular_2014.pdf


Pe parcusul celor 5 minute – timpul mediu de asteptare pe peron, publicul calator are timpul necesar sa observe si sa “absoarba” informatia,  ceea ce asigura o buna retinere, aducere aminte si motivare de cumparare a produsului expus.
Prin pozitionarea acestora efectiv in mijlocul publicului calator, “captiv” pe parcursul celor 5 minute – timp mediu de asteptare, coloanele atrag atentia si asigura reclamei o vizibiliate maxima. http://spectacular.ro/coloane

Uau... chiar ma simt un bun de consum. Macar daca din banii astia s-ar face ceva... in beneficiul calatorilor, desigur. Din atatia bani ar putea sa curete macar statiile, ca dau cosurile de gunoi pe afara si pantofii ti se lipesc de peronul nespalat de doua luni.

Apropo, cica de alaitaieri nu ar mai fi Aurel director, stiti ceva, sau sunt doar niste surse cam surde?

Ati vazut ca e in plina desfasurare o campanie de extindere a afisajelor? Au aparut chenare noi - gaurite cu minie proletara in marmura si travertin - la Politehnica, Eroilor (deasupra scarilor de la Municipal), la Izvor, la Unirii 1, etc.
Au instalat si niste cutii cu televizoare. Se simte dogoarea cum treci pe linga ele. Astep cu interes momentul cind un cotet din asta o sa ia foc.
Nu mai ramine petic nefolosit. Mi se pare scandalos cum niste suprafete placate cu materiale de calitate - marmura alba, de exemplu, de care spunea Guru cit de greu a fost sa fie deturnata de la finisajele pentru Casa Poporului - sint tratate de aceasta firma de nechemati drept simple suprafete numai bune de afisaj. Se dau gauri in marmura ca sa monteze prize aparente pentru aparate de vindut sandvisuri si alte mizerii. Nici un fel de respect pentru munca arhitectilor si constructorilor.
Ce va pot spune e ca la mine aceste reclame au efect absolut contrar: daca vad ceva promovat la metrou, pe ecrane sau pe pereti - nu cumpar.

Și eu consider că tot ce s-a adăugat ulterior în stații (dughene, mare parte din lifturi, reclame mari și multe pe pereți, chiar și 7 feluri de monitoare, noile table cu numele stațiilor) se potrivește ca nuca în perete cu arhitectura stațiilor, e o cîrpeală oribilă, inacceptabilă pentru o capitală europeană. Mă uitam azi la Piața Unirii 2, care de la început a fost concepută cu o arhitectură monumentală, în ce dezastru a ajuns. Numele stației, la nivelul peronului, care înainte era format din niște litere masive, cu o cromatică potrivită, este scris acum pe niște table nenorocite, prinse în șuruburi pe marmură, care nu se potrivesc deloc ca formă, dimensiuni și culoare cu gîndirea inițială. E o improvizație penibilă, făcută la atelier, parcă în dușmănie. Se vede că la toate modificările astea nu e întrebat niciodată un arhitect. Iar îmi aduc aminte de vorba aia a lui Nicu: „Voi n-o să fiți în stare nici să vopsiți ce a construit tata”...

Neata la toata lumea

Caut si eu cartela de metrou din imagine si una doar pentru angajati si membri de familie METROREX.
Ma poate ajuta cineva?... sunt dispus sa le cumpar doar sa le gasesc..eu le colectionez

Multumesc
Cu stima
Sergiu
-Brasov-

REPORTAJ EVZ. Poveștile oamenilor din măruntaiele subterane ale Bucureștilor: "Au fost unii tăiați în două sau decapitați! Da’ nu e bine să se vorbească despre asta"
REPORTAJ EVZ. Poveștile oamenilor din măruntaiele subterane ale Bucureștilor: "Au fost unii tăiați în două sau decapitați! Da’ nu e bine să se vorbească despre asta"
16 garnituri noi de metrou vor circula, din noiembrie, prin tunelurile Metrorex. Patru sunt deja în uz, iar restul în probe sau încă se asamblează. Oamenii care le conduc au ce povesti. De la sinucigași la fauna metroului și mizeria din stații. Nu sunt mineri, nici speologi, deși toată viața muncesc în subteran. Nu sunt piloți, cu toate că în cabina lor au o aparatură care seamănă cu aceea din carlinga unui avion, și nici ceferiști pe trenuri de persoane, deși trenul lor merge tot pe șine și au în spate o mie de pasageri. Pentru ei, iarna e ca vara și invers că, sub pământ, temperatura este constantă tot anul.    

Din când în când, câte un sinucigaș îi bagă în depresie. E greu să oprești în câțiva metri ditamai șarpele de oțel... Sunt mecanicii de pe metrourile bucureștene și, de câteva zile, au în folosință garnituri noi, produse în Spania. Arată la fel de bine ca „Bombardier”-ele suedeze, asamblate la Craiova și net superioare bătrânelor IVA, construite la Arad acum 40 de ani. Vorba cântecului fredonat, pe vremuri, de Angela Similea: „Trenul galben fără cai, nu-i nici birjă nici tramvai!”. Cele noi sunt argintii și au o dungă albastră.
„În prezent, avem nouă trenuri la depoul Berceni, din care patru circulă deja pe Magistrala 2, până la Pipera. Mai sunt cinci la Grivița, la asamblare. În total, vor fi 16 trenuri care, la sfârșitul lui noiembrie, vor merge toate!”, este mândru nevoie-mare Sorin Samoilă, cel mai experimentat mecanic al Metrorex. Are 45 de ani, de 25 este mecanic și de șase îi școlește pe ceilalți ca mecanic- instructor. Din primele vagoane, așa-numitele IVA, vor mai rămâne doar 15 în uz. „Au fost 80 și mai sunt, acum, 20. Vor circula numai pe M4: Gara de Nord-Parc Bazilescu...”, devine nostalgic instructorul. Cel de-al doilea tip de tren, Bombardier, are 44 de exemplare în folosință și merg toate. Iar CAF-urile – Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles – sunt cele mai noi bijuterii ale Metrorex. „Primului tren, aflat în uz, i s-a făcut rodajul în 20.000 de kilometri. Pentru celelalte 15 vor fi necesari 2.000”, intră în amănunte omul din măruntaiele Capitalei.

Metroul care merge singur
Dacă metrourile românești n-au avut nume, cele suedeze au fost botezate cu nume de flori: Crinul, Dalia, Iris, Iasomia ș.a.m.d. sau cu numele capitalelor din țările UE: Bruxelles, Paris, Varșovia, Budapesta. „Astea noi, CAF-urile, vor purta numele principalelor râuri din țara noastră: Dunărea, Mureș Olt, Siret, Prut”, se emoționează Sorin Samoilă în timp ce trage cu sete dintr- o țigară electronică. „Mam lăsat de fumat de trei ani, se uită cu ciudă la „pipa” sa. Omul care instruiește 400 de mecanici și 150 de ajutori-mecanici spune că toate cele 16 garnituri noi au costat 97 de milioane de euro, fără TVA, investiție finanțată de BEI și bugetul de stat.
„Trenul e mai ușor de condus, mai ales că are un sistem de operare automat. Acest sistem conduce singur trenul! Mecanicul doar demarează și e un fel de «ușier»… Deschide și închide ușile. Intervine doar când observă anomalii în circulația trenului”, își laudă noile „jucării” instructorul Samoilă. Unde mai pui că sunt și un pic mai rapide, în sensul că deși viteza maximă e aceeași, de 80 de km/h, viteza comercială este de 40 km/h, față de cele vechi care o au de 30-35km/h.
Noile trenuri nu pot fi pictate cu grafitti

Ca și Bombardier-ele, noile CAF-uri nu pot fi pictate cu grafitti. „Pe trenurile noi, materialele folosite sunt anti-vandalizare. Nu prinde vopseaua și se spală foarte ușor. E un inox cu porozitate foarte mică. Am preferat să le sacrificăm pe cele mai vechi... În general, trenurile nu sunt păzite când ies afară. Cine vrea să se ascundă o poate face, chit că avem camere! Așa că le mai vopsesc unii și, până la urmă, nu arată chiar rău...”, e de părere mecanicul-instructor, sindicalist cu greutate, membru în Comitetul de Inițativă din cadrul Uniunii Sindicatelor Libere-Metrou.

„Păcat că nu prea mai sunt sindicate puternice…”, oftează sindicalistul. Un mecanic de metrou câștigă, în mână, între 2.500 și 3.000 de lei, în funcție de vechime, plus bonuri de masă. Asta cu tot cu sporurile de subteran, vechime, zile festive și ore de noapte.

„Am decapitat-o fără s-o vedem!”

Omul a avut noroc. După 25 de ani de colindat prin toate tunelurile și stațiile de metrou de sub București n-a călcat niciun sinucigaș. „Doar un câine, prin 2003-2004, la Constantin Brâncoveanu... Era un maidanez care s-a speriat de ceva și mi-a sărit sub tren! A scăpat”, răsuflă ușurat domnul Samoilă. Zice că recordul absolut e al unui coleg de-al său: trei sinucigași: „Da’ nu știu dacă au murit toți!”. De altfel, după fiecare astfel de incident, mecanicul este consiliat psihic: „Da’ n-a avut probleme niciunul”, răsuflă ușurat. Spune că nu e bine să se mediatizeze astfel de cazuri: „Au fost unii tăiați în două sau decapitați! Da’ nu e bine să se vorbească despre asta… Le dăm unora idei!”.

Florin Blid, de 43 de ani, este și el unul dintre mecanicii cu experiență. Din ’97 încoace a învățat și el pe dinafară mățăraia de sub picioarele bucureștenilor. N-a fost la fel de norocos ca șeful său. „Eram ajutor-mecanic și am avut o fată, prin 2006, care, la 50 de metri de intrarea în stația Basarab, s-a pus cu gâtul pe șină! Mecanicul nici n-a văzut-o, inițial. A trebuit să debarcăm călătorii în tunel. Pe partea cealaltă, normal, să nu-i vadă capul. Nici eu n-am văzuto... Doar picioarele, după ce nu s-a mai mișcat”, se înfioară bărbatul. A avut coșmaruri? „M-am gândit un pic la ea… N-ai cum altfel! „Mai fac unii câte-o glumă... Se fac că aruncă fata și o prind din nou! Tinerii îndrăgostiți mai fac de-astea. Da’ am ajuns să le cunosc poantele”, râde Florin Blid.

„Zboară gunoiul din coșurile pline”

Dar tunelurile au fauna lor specifică? Sunt lilieci, bufnițe sau alte creaturi acolo, sub pământ? Pe cei doi îi umflă râsul: „Mai vezi câte un șobolan… Și țânțari la greu! În unele stații mai sunt vrăbii... Dar nu în tunel! Câinii și cerșetorii au dispărut de când cu paza care a apărut odată cu «Bombardierele ». Poate pe trenurile vechi să mai scape câte unul..”.

Presa a relatat că trenurile noi sunt mai late și că ar fi pericol de deraiere în stațiile care au peroanele necalibrate suficient. „Povești!”, râd cei doi mecanici. „Într-adevăr, trenurile sunt mai late cu șapte centimetri, dar dimensiunile trenurilor CAF au fost stabilite conform normelor europene de siguranță a transporturilor care prevăd ca între peron și platforma de acces să fie un spațiu care să nu permită scăparea piciorului! Nu trebuie să fie o gaură de 6,5 centimetri!”, explică mecanicul- instructor Samoilă. „La nouă stații, mai ales la cele aflate în curbă, s-a intervenit pe porțiuni scurte, de doi-trei metri, cu o rectificare de doipatru centimetri. Așa a fost la Piața Romană, Piața Unirii sau Pipera. Legenda s-a pornit de când s-a intervenit la peroane!”, încearcă să lămurească problema mai-marele mecanicilor de metrou. După cum tot presa a relatat, și francezii au avut probleme cu garniturile prea late și au fost nevoiți să modifice 1.300 de peroane. Mai mult, inginerii metroului francez s-au gândit să comande scări rulante cu lăţimea de 100 de centimetri, faţă de 90 cm cât aveau cele vechi. Singura soluție este schimbarea acestora.


„Hai vino, iar, în gara noastră mică!”

Cei doi mecanici sunt de acord că mai sunt destule lucruri de îmbunătățit la metrou. „Majoritatea gurilor de ventilație sunt la nivelul străzilor. Tot praful și gazele de eșapament intră în tunel! Mai e și pilitura de fier de la frecarea roților de șină. Când ajung acasă, gulerul cămășii e negru!”, se îmbufnează Florin Blid. Dar marea problemă pare că a devenit salubrizarea. Sunt tot mai multe gunoaie în stațiile de metrou. „De o lună și jumătate e tot mai multă mizerie… Zboară gunoiul din coșurile pline! S-a schimbat firma de salubritate. Nu știu care e politica, dar bănuiesc că vor să reducă cheltuielile. Dar se repercutează în confortul pasagerilor!”, este sincer domnul Samoilă.

Pe niciun metrou nu există aer condiționat: „Avem doar ventilație forțată, dar dacă o dai prea tare, pe trenurile noi, zgomotul devine supărător!”. La manșa trenului de probă, care ne duce din Berceni către Pipera, este alt mecanic cu experiență. Îl cheamă Gabriel Dorobanțu. În timp ce stă cu ochii ațintiți către luminița de la capătul tunelului fredonează: „Hai vino, iar, în gara noastră mică...”.

Cu o singura remarca nu sunt de acord, in rest fiecare scrie ce vrea si cum vrea.
Ca sa   compari postul de comanda a unui metrou ( modern ) cu postul de comanda a unui avion ( modern ) iti trebuie o imaginatie bogata.

@andrei11
Am si eu o 'carcoteala'...
Se compara responsabilitatea pentru 1200pasageri cu cea pentru o suta-doua?

Nu, dar nu prea stiu incotro "bati", desi m-am cam obisnuit cu modul tau de gandire.
S-ar putea sa fie vorba de criterii diferite de apreciere, dar chiar nu stiu la ce te referi.  
In ultima vreme n-am avut nici o iesire mai "colorata" pe forum.

Păi ar fi interesant de văzut ce spun statisticile (cît de sigură e călătoria cu metroul vs. cît de sigură e călătoria cu avionul). Din start știm că transportul aerian și transportul feroviar sînt cele mai sigure. Într-o căutare rapidă pe net, pare că transportul feroviar e mai sigur decît cel aerian. Despre metrou n-am găsit o comparație directă cu avionul.

Am impresia ca e taman invers, de aceea am spus ca este vorba de criterii diferite de apreciere.
Trebuie avut in vedere un "numitor comun",respectiv cati calatori sunt transportati pe unitatea de timp, respectiv pe ce distanta.
Daca nu, comparam  pere cu prune,si se stie din start ca tuica / palinca cea mai buna e de prune.
Avand in vedere cele 2 criterii de mai sus, categoric avionul bate metroul si asta  la mare distanta.
Si ca sa fiu si mai explicit,
- Cati km parcurg toate metrourile din lume si cati km parcurg toate avioanele din lume / unitatea de timp ( in 24 de ore de exemplu )
- Cati calatori sunt transportati de toate metrourile din lume si cati calatori sunt transportati de toate avioanele din lume / unitatea de timp ( in 24 de ore de exemplu ).
Si iarasi, sa nu comparam conducerea unui metrou / siguranta in circulatie ( aici se pun si reviziile de cale ) cu conducerea unui avion / siguranta in exploatare ( aici se pun si reviziile / intretinerea pistei ). Sunt lucruri total diferite, ne putem raporta de exemplu la numarul de ore de scolarizare si la cat timp sunt perfectionarile si cat timp dureaza. La examenul medical / psihologic dat de unii si de altii.

Comparatii se pot face, pornind de la niste elemente generale...

Corect, asa cum am spus mai sus, trebuie luat ca si baza de calcul numarul de kilometrii / unitatea de timp si / saunumarul de calatori / unitatea de timp, toate zborurile / toate metrourile de pe glob.
Cu un singur zbor din asta Amsterdam - Kuala Lumpur "inghiti" toti kilometrii facuti de toate metrourile lumii in 24 de ore.
Deci nu se compara.
Sau daca vedem in 24 de ore cati pasageri are metroul si cati pasageri au toate avioanele din toate colturile lumii iar nu se compara.