Pai in capitalism s-a pus capat exploatarii omului de catre om...auzi, toneta deschisa non-stop!  

Inca de acum 20 de ani in Germania erau automate pentru eliberarea biletelor, functioneaza non-stop, elibereaza toate categoriile de bilete, defalcate pe distanta, inclusiv de cate 4 calatorii.
Nu cred ca e tehnic si financiar imposibil sa se implementeze si la noi acest sistem, desigur mult mai civilizat, si care ar prezenta si avantajul unei economii apreciabile cu salariile celor angajati la tonete (imi pare rau, dar asta este).

Cat despre 780/783, nicio problema, ia soferul spaga cu dezinvoltura, chipurile incaseaza el biletele.
Nasol.
Macar pentru a pune capat acestor porcarii si faunei pestrite numite taximetristi-interlopi de la aeroportul Otopeni si tot merita miliardul ala de euro bagat in M 6!  

Blonda de la străzi – șmecherii cu bani publici: Două licitații pentru aceleași servicii – 61 milioane euro
16 Jan, 08:45 / Nicoleta Vieru
Când vine vorba de bani publici, nu există limite de cheltuieli. Administrația Străzilor a organizat în acest an două licitații pentru aceleași servicii: proiectare și execuție lucrări de semnalizare rutieră orizontală și verticală. Prima a fost atribuită în iulie pentru 5 milioane euro. A doua, încă în desfășurare, are o valoare estimată de 56 milioane euro, adică de două ori mai mult decât Pasajul Mihai Bravu – Splai Unirii.
detalii...aici:
http://b365.ro/news/smecher ... oane-euro/

Cum de-i rabda pamantul (sau noi....)???

@alex230ro si @emilacke: Daca ar exista suficiente automate de bilete - trecand peste problema esentiala a "durabilitatii" lor in mediul bucurestean cu destule maimute precambriene in jur - si daca toti cei care ar vrea sa isi achite calatoria (dar nu pot fiindca nu au de unde cumpara carduri) char si-ar achita-o, atunci:
1. controlorii si-ar face mai greu planul de amenzi;
2. s-ar putea stii mult mai bine cati calatori transporta RATB'ul, pe ce trasee si la ce ore. Si atunci cum ar putea sa ceara in continuare subventii "fara numar, fara numar" pretinzand ca transporta calatori "fara numar, fara numar"? Logica de la punctul 2 se aplica perfect si in cazul pensionarilor care plimba ursul in vehiculele RATB pe banii altora.

Viceprimarul Mircea Raicu: Bucureştiul nu este condus în acest moment. În 2010, doar 0,05% din venituri au fost din fonduri UE

De profesie inginer constructor şi economist, Mircea Raicu a intrat în administraţia publică în 1994 şi a ocupat, cu scurte pauze, diferite funcţii de conducere, începând cu cea de director de exploatare la Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Ilfov, până la cea de viceprimar al Capitalei, în prezent. Membru al PDL, partidul majoritar în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Raicu s-a situat adesea pe poziţii adverse cu primarul Oprescu, după cum reiese şi din interviul acordat României libere despre problemele celui mai mare oraş din România.

România liberă: Bucureştiul are multe proiecte de investiţii a căror finalizare este întârziată din diferite motive. Un exemplu grăitor este centrul istoric, la care se lucrează de peste cinci ani. Chiar nu există soluţii pentru ca termenele să fie respectate?

Mircea Raicu: Nu cred că există sau va exista vreo lucrare de investiţii, în mandatul lui Sorin Oprescu, care să fie dusă la îndeplinire la termenul stabilit. Vă aduc aminte de Pasajul Basarab care a fost inaugurat de 12 ori înainte de a  fi dat în folosinţă. A avut o întârziere de aproape doi ani, iar atunci când a fost pus în funcţiune nu avea procesul-verbal de recepţie semnat, aşa cum prevedeau normele legale. La Basarab, nici acum nu este funcţională staţia de tramvai intermodală, care a costat şi ea câteva milioane bune de euro.

În campania electorală din 2008, chiar la ProTv, Sorin Oprescu dădea scris, şi există imagini de atunci, că centrul vechi va fi gata până la mijlocul anului 2010. Dacă mergeţi acum acolo veţi constata că realitatea este cu totul alta. A reziliat unilateral contractele încheiate cu constructorul şi consultantul care fuseseră stabiliţi în urma unei licitaţii internaţionale, iar ceea ce a făcut Sorin Oprescu în centrul vechi al Capitalei nu mai are nicio legătura cu proiectul iniţial de regenerare urbană a centrului vechi.

Constructorii care nu au încheiat lucrările la timp au fost vreodată sancţionaţi?

Pe scurt, nu. Sorin Oprescu s-a mai ciondănit cu ei, de ochii presei. Dar numai de ochii presei. Să vă explic şi de ce: pe de o parte, umflă conturile apropiaţilor săi, pe de altă parte, urmează campania electorală. Veţi vedea că firmele care se ocupă de lucrări de infrastructură sunt cele mai mari contributoare la campania lui Oprescu.

Consiliul General Bucureşti a anunţat deja două comisii de anchetă la nivelul Direcţiei Transporturi din PMB şi a Administraţiei Străzilor.

Bucureştiul are un buget imens comparativ cu celelelalte oraşe, dar mereu se spune că banii nu ajung pentru toate câte ar fi de făcut, o soluţie fiind atragerea de fonduri europene. Către ce proiecte mari au fost alocate acestea?

Proiecte europene nu sunt în Bucureşti, pentru că Oprescu nici nu vrea şi nici nu este capabil să iniţieze proiecte.Nu vrea, pentru că banii aceia sunt urmăriţi de instituţiile europene şi nu poate, pentru că instituţia condusă de echipa lui Sorin Oprescu nu are capacitatea de a iniţia şi implementa proiecte cu bani europeni. Ca să vă faceţi o idee, în 2010, din toate veniturile municipalităţii, doar 0,05% proveneau din fonduri europene. Există localităţi în România unde ponderea depăşeşte 70-80%. Practic, la momentul actual, doar la nivelul sectoarelor se mai mişcă unele lucruri, exemplul pozitiv fiind primăria domnului Onţanu.

Aveţi investiţii pentru care vreţi să atrageţi fonduri europene?

În primăvara aceasta, independent de Primăria Generală, Ministerul Dezvoltării va derula o campanie de reabilitare termică a blocurilor din România prin fonduri europene. Ar putea fi vorba de 300.000 de apartamente la nivel naţional şi, într-o proporţie foarte mare, vor fi şi blocuri din Bucureşti. Investiţia în reabilitarea termică a locuinţelor are un impact enorm în toate domeniile, iar primul care câştigă este cetăţeanul, a cărui factură la energie scade cu minimum 25%, al doilea este oraşul care are un aspect mult îmbunătăţit şi cheltuieşte mai puţini bani pe subvenţia la căldură, iar în al treilea rând economia oraşului prin atragerea în acest program a unui număr mare de companii.

Municipalitatea şi-a mutat sediul într-o clădire modernă pentru care plăteşte o chirie pe măsură, în timp ce vechiul sediu aşteaptă să fie consolidat. Cât va mai dura această situaţie şi cine e de vină?

După cum ştiţi, există un contract prin care municipalitatea plăteşte 9 milioane de euro pentru închirierea sediului actual pe o perioadă de trei ani. Asta deşi am fi putut cumpăra toată clădirea cu 11 milioane de euro. Sorin Oprescu nu a respectat  hotărârea Consiliului General, care stabilea că municipalitatea, în urma unui contract de leasing imobiliar, să devină proprietara clădirii. Banii din chirie se duc către un prieten de al său cipriot, cu care se pare că se află, potrivit informaţiilor apărute în presă, şi în spatele off-shore-ului care căpuşează spitalele bucureştene.Oricum, sediul Primăriei este o ţeapă marca Oprescu, pentru care orice primar dintr-o capitală a unei ţări civilizate ar fi trebuit să dea socoteală.

Iubitorii de animale insistă ca Primăria să nu eutanasieze maidanezii, cu toate că numărul acestora tot creşte. Ce soluţie are Primăria pentru a scade numărul de câini fără stăpân din oraş?

După cum ştiţi, există o decizie a Curţii Constituţionale referitoare la legea trecută prin Parlament de reprezentanţii majorităţii de guvernământ, în frunte cu PDL. 350.000 de bucureşteni s-au pronunţat în favoarea ridicării câinilor de pe stradă, iar asta este tot ceea ce contează. Nici măcar primarul general nu poate ignora o asemenea realitate. PDL Bucureşti se pronunţă în favoarea construirii de adăposturi pentru câinii fără stăpân şi a ridicării acestora de pe stradă, şi asta cât mai repede. Aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, de la zi la zi numărul lor creşte.

http://www.romanialibera.ro/opinii/inte ... 50978.html

ok,fura. stiam . mai grav este ca am ajuns sa accept pt ca are un mod de furt mai smecheresc,ramanand ceva in urma. marineru a furat la fel si a lasat in urma 2-3 linii de tren de-an trenulea prin oras. si-atat. poate ne spune dom' viceprimar daca s-a intors oprescu din concediu,ca manca rahat ca asta ar fi fost singurul motiv pt care se amana deschiderea pasajului pipera. asta doar asa ,ca sa subliniez ca prosteala pe fata si harneala nu sunt ,din pacate,instrumentele exclusive de lucru ale vreunuia. ca sa conchid,mi-e clar ca fura si ne face din vorbe. are norocul ca ne face si din fapte. f.putine fapte,mai grav e ca asa putine sunt mai multe decat ale altora. de asta am(sau avem)tendinta blamabila de a trece furtul la "si altele". e adevarat,n-ar trebui...

Ion Dedu, omul de casă al lui Oprescu, pune regii asfaltului pe liniile de tramvai

După ce Consiliul Concurenței a anunțat săptămâna trecută că desfășoară o anchetă legată de licitațiile trucate făcute de Primăria Capitalei prin Administrația Străzilor, la mijloc fiind vorba despre contracte care totalizează suma de 347 de milioane de euro, încep iasă la lumină și alte metode prin care firme agreate de personaje cu funcții în administrație își fac abonamente la bani publici. Unele dintre firmele care au intrat în colimatorul Concurenței apar și în alte licitații contestate, organizate desigur tot la nivelul Primăriei Capitalei. Potrivit informațiilor noastre, toate aceste firme cu lipici la contractele din bani publici la nivelul Capitalei, au un numitor comun, firma de proiectare Urban Proiect Grup care a aparținut lui Ion Dedu, directorul  Direcției de Transport, Drumuri și Sistematizare din cadrul instituției conduse de Oprescu. Potrivit declarațiilor omului de afaceri Marin Mândrilă, patronul Mari Vila, Ion  Dedu, în calitatea sa de șef al Direcției de Transport, Drumuri și Sistematizare a organizat trei licitații, la două dintre ele fiind chiar președinte de comisie, care au fost câștigate de societăți sau asocieri la care proiectantul de specialitate este firma Urban Proiect.   Din datele Registrului Comerțului, rezultă că Dedu Ion a intrat și a ieșit ca asociat din această firma după cum îi dictau interesele de moment, respectiv după cum lucra sau nu pentru o instituție de stat.

Banii vin pe linia de tramvai

Cele trei licitații care au fost câștigate de firme ce au beneficiat de serviciile Urban Proiect, potrivit declarațiilor omului de afaceri Marin Mândrilă, sunt pentru reabilitarea sistemelor rutier și de tramvai pe Bd. Aerogării (atribuită la 26.08.2010), pe Bd. Liviu Rebreanu (atribuită la 01.10.2010) și pe Șos. Pantelimon (atribuită la 09.08.2011). Firmele care au câștigat licitațiile sunt Asocierea SC SCT București SA - SC Alpine Bau GmbH - SC Via Proiect SRL, Asocierea SC Euro Construct Trading 98 SRL - SC PA&CO International SRL și, respectiv, Asocierea S.C. Tehnologica Radion S.R.L. - S.C. TIAB S.A. - S.C. Via Proiect S.R.L.- lider S.C. Tehnologica Radion S.R.L. Valoarea totală a contractelor nu este deloc de neglijat, ridicându-se  la 347.482.264 de lei (circa 80,1 milioane de euro). Bineînțeles, la momentul licitației Dedu Ion nu mai era în firma Urban  Proiect Grup de ceva vreme. Dar era unde trebuie, adică la Primăria Capitalei, în funcția de director al Direcției de Transport, Drumuri și Sistematizare, direcție care se ocupă tocmai de licitațiile câștigate chiar de partenerii de afaceri ai firmei la care fusese asociat alături de nașul său, Zamfir Vlad.

Uite asociatuă, nu-i asociatuă

Dedu Ion, fost director de infrastructur ă ani de zile la RATB, a intrat în firma Urban  Proiect în 2005, ca director general și asociat. Din datele Registrului Comerțului rezultă că el a ieșit din firmă în 04.07.2006, când și-a cedat părțile sociale către Toma Elena-Mirela.  Doi ani mai târziu, la 11.3.2008, Dedu Ion revine în firmă și își reia părțile sociale de la Toma Elena-Mirela. Actualul director din Primăria Capitalei  s-a retras din nou dintre asociații firmei după mai puțin de 12 luni, la 8.01.2009. De data aceasta, el și-a cedat părțile sociale către ceilalți doi asociați rămași în firmă:  Zamfir Vlad (nașul său de cununie ) și Drăghici Adrian-Augustin. Data ultimei retrageri a lui Dedu din Urban Proiect a coincis cu angajarea lui la Primăria Capitalei în funcția de director la Direcția de Transport, Drumuri și Sistematizare. Întrucât toate intrările și ieșirile din firma URBAN Proiect Grup se pare că l-au obosit peste măsură pe Dedu, cu ocazia ultimei sale plecări a fost modificat și actul constitutiv, astfel încât pe viitor totul să se desfășoare lin, articolul introdus menționând ”Cesiunea parțială sau totală a părților sociale între asociați sau către terțe persoane se face liber, fără respectarea dreptului de preempțiune al celorlalți asociați” (!).

Urban Proiect, o firmă norocoasă în vremuri de criză

Firmei Urban Proiect Grup a început să-i meargă foarte bine după plecarea lui Dedu la primărie. Nu că ar fi fost omul un balast sau un dezastru managerial, ci pentru că au început să vină contracte generoase. În 2006, Urban Proiect Grup avea o cifră de afaceri de 270.400 de lei, iar în 2007 aceasta a crescut la 3,7 milioane de lei. După 2008, când a ajuns Dedu la primărie, cifra de afaceri a urcat spectaculos la 5,8 milioane de lei. De asemenea, a crescut și numărul angajaților. În 2009, cifra de afaceri urcase la 7,6 milioane de lei. În numai trei ani, cifra de afaceri a crescut de 28 de ori, lucru care l-ar face invidios până și pe cel mai rapace capitalist. Surse din Primărie ne-au mai declarat că fosta firmă a lui Dedu mai efectuează și studii de fezabilitate, de fapt, majoritatea studiilor de fezabilitate dispuse în ultimii ani. În legătură cu acest aspect există în lucru de mai multă vreme și un dosar la DNA, care întârzie să fie finalizat din motive greu de înțeles.

Sărac și cinstit. Pe hârtie

Judecând după declarațiile de avere și de interese, Dedu Ion nu sare cu nimic în evidență. Are un apartament de 60mp în cartierul Militari, achiziționat împreună cu soția în 1997, și două autoturisme, cumpărate în 2007 și 2008. Mai mult, el nu are acțiuni, depozite bancare, firme sau funcții în firme private. În schimb, toată averea pare să fie trecută pe numele tatălui său, așa cum au arătat mai multe anchete ale presei. Dedu locuiește într-o vilă care ar trebui denumită mai degrabă conac, pe malul lacului Buftea, în Crevedia, satul Samurcaşi. Domeniul, cu grădină și garduri înalte,  este trecut pe numele tatălui lui Dedu, însă acesta nu stă acolo. Dedu senior are o altă casă în care locuiește, în localitatea Crevedia. De averea lui Dedu se ocupă însă acum  inspectorii Agenției Naționale de Integritate , care au fost sesizați încă de anul trecut în legătură cu acest subiect.

Pușculițele lui Oprescu

Activitatea lui Dedu la primărie nu putea să nu bată la ochi. Transportatorii din Confederația COTAR i-au cerut lui Oprescu să nu mai tolereze neregulile și ilegalitățile comise de Dedu Ion și de un alt angajat al primăriei, Mădalin Dumitru, și să-i dea afară pe amândoi, afirmând că în primărie a fost generată ”o caracatiță a corupției”. Viceprimarul Mircea Raicu a declarat recent că va cere înființarea a trei comisii de anchetă, care să verifice Administrația Străzilor, condusă de blonda Alina Roman, prietena regilor asfaltului,   Administrația Transporturi, păstorită de Dedu și Administrația Lacuri și  Parcuri , coordonată de Radu Popa, cel cu ceasurile de aur și bibilicile de sute de mii de euro. Raicu a spus că Oprescu se folosește de cele trei instituții pentru a face rost de bani pentru campania electorală din acest an. „Cei trei directori, Alina Roman, Radu Popa și Ioan Dedu, sunt locotenenții lui Sorin Oprescu, camarila sa toxică. Ei au acumulat averi mari. Sunt oameni pe care Sorin Oprescu i-a cauționat și îi sprijină”, a spus Raicu. Ce-i drept nu degeaba, având în vedere că mai sunt câteva luni până la campania electorală și doar pomparea unor sume de bani generoase mai poate da ceva speranțe candidaturii lui Sorin Oprescu, având în vedere faptul că deși a promis că a va fi doctorul Capitalei a avut grijă doar de buzunarele sale și de cele ale prietenilor săi.  

http://www.curentul.ro/2012/index.php/2 ... amvai.html

Aia cu sediul e si ea o super-magarie.
Oricum, zero voturi de la mine...

Plati pe ianuarie facute de PMB.
http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB ... stitii.asp

Nu am inteles ce e cu platile catre Unicredit pt pasajul Mihai Bravu.

Sunt plati (restante) pentru constructii montaj catre constructor. Care are cont la Unicredit.

Ma uitam pe platile facute in 2011. Nu inteleg ce semnifica urmatoarele:
-"reabilitare zona urbana cu deficiente" -  am vazut f multe de genul acesta, unele cu repetare in anumite zone (Creanga, de ex), si cumulate duc la sume destul de mari, si in mare cu aceleasi firme
-"reabilitare infrastrucura educationala" , iarasi, cateva firme abonate.

La ce se refera mai exact?

Prima categorie - lucrari diverse in "ograda" Administratiei Strazilor (reparatii curente, reabilitare, intretinere multianuala etc.)
-lucrari de extindere a retelei de canalizare, modernizarea retelelor "telescopice" (bransamente blocuri etc.)
-lucrari de iluminat public in ograda Luxtenului (implementarea tehnologiei LED, extinderea sistemului de iluminat public in zonle periferice etc.)
A doua categorie o reprezinta renovarea scolilor si liceelor, prin programul co-finantat de BEI.

Aha, deci programul finantat de BEI se deruleaza prin PMB. Eu credeam ca de reabilitare scoli se ocupa primariile de sector.

Capitala are în 2012 un buget de un miliard de euro. VEZI PE CE VA FI CHELTUIT
07 Mar, 13:32 / Nicoleta Vieru
Primăria Capitalei și instituțiile subordonate vor avea în 2012 un buget de un miliard de euro, potrivit proiectului de buget pentru acest an. Subvențiile pentru RADET și RATB se mențin aproximativ la același nivel ca anul trecut. La transporturi însă bugetul este extrem de redus pentru proiectele noi. Astfel, doar Pasajul subteran de la Charles de Gaulle și Pasajul de la Piața Sudului beneficiază de un buget suficient de mare pentru a începe efectiv și lucrările.
http://b365.ro/news/capital ... cheltuiti/
Municipiul București va avea în 2012 venituri de 4,64 miliarde de lei și cheltuieli de 4, 91 miliarde lei, potrivit proiectului de buget. Subvențiile la transport și căldură vor fi menținute și în acest an. Astfel, pentru RADET sunt alocați 1,83 milioane lei din care 590 milioane reprezintă subvenții. Și RATB va beneficia de un buget de 1,08 milioane lei, din care 499 milioane lei pentru subvenții. (VEZI PROIECTUL)

Criză de investiții noi în 2012

În acest an, pentru investiții au fost alocați 1,2 miliarde lei (293 milioane euro). Din acest buget, 1,02 miliarde vor fi cheltuite pentru continuarea investițiilor deja începute în anii trecuți, și doar 67,9 milioane lei vor fi orientați către demararea unor noi proiecte de investiții.

Cel mai mare buget pentru investiții a fost alocat la capitolul transporturi, respectiv 520 milioane lei, dintre care 491 milioane pentru continuarea proiectelor aflate deja în derulare. Cea mai mare sumă a primit-o un proiect aproape terminat. Astfel, pentru Pasajul Pipera au fost alocați 130 milioane lei, în condițiile în care întreaga lucrare costă 143 milioane lei. Mai mult, lucrarea trebuia înaugurată deja de la sfârșitul anului trecut. De altfel, pasajul în sine este finalizat, iar momentan se lucrează la amenajările de la sol. Primăria mai are însă de făcut plăți pentru lucrările efectuate anul trecut.

Pe locul doi se situează Bulevardul Uranus pentru care s-a alocat în acest an 116 milioane lei (26 milioane euro). Prima etapă din această lucrare, cuprinsă între Piața Victoriei și strada Vasile Pârvan, ar fi trebuit încheiată în vara lui 2011. Cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul anului 2011 au fost deschise însă doar două dintre cele cinci tronsoane, respectiv 1.000 de metri dintr-un total de 1.800 metri. Proiectul de realizare a Bulevardului Buzești-Berzei-Uranus cuprinde în total trei etape. Cea de-a doua, cuprinsă între Vasile Pârvan și Piața george Coșbuc, are prevăzut și un tunel cu o adâncime de 20 metri ce ar urma să treacă pe sub Palatul Parlamentului. Ultima etapă a lucrării este cuprinsă între Piața George Coșbuc și Gara Progresul.

Și pentru pasajul Doamna Ghica -Chișinău au fost alocați 30 milioane lei. Acest proiect ar trebui finalizat în acest an, cu o întârziere de patru ani față de termenul inițial. Lucrarea a fost abandonată când era finalizată în proporție de 60%. A urmat și un proces între Primăria Capitalei și firma constructoare, iar anul trecut a fost organizată o licitație pentru alegerea unei noi firme care să termine lucrările. Lucrările vor costa 11 milioane euro.

Au mai fost bugetate pentru acest an și Pasajul Mihai Bravu (25 milioane lei), Reabilitarea Pasajului Muncii (25 milioane lei), Reabilitarea Bulevardului Aerogării (25 milioane lei), Pasajul suprateran Băneasa (10,5 milioane lei)Străpungerea Splaiul Independenței – Ciurel – A1 (6 milioanel lei), dar și Străpungerea Nicolae Grigorescu -Splai Dudescu (3,86 milioane lei).

Proiecte noi în 2012: Pasajele subterane de la Charles de Gaulle și Piața Muncii

În proiectul de buget pentru 2012 au fost incluse mai multe proiecte noi de investiții la capitolul transporturi însă cele mai multe au alocate sume infime, insuficiente pentru demararea lor efectivă. De exemplu, pentru Pasajul de la Piața Presei Libere, care are o valoare totală de 92 milioane lei, s-au alocat în 2012 doar 100.000 lei. Aceeași situație și în cazul pasajul pietonal subteran de la Piața Romană. Proiectul, cu o valoare totală de 76 milioane lei are prevăzuți în acest an doar 100.000 lei.

Singurele proiecte pentru care s-au alocat sume mai mari sunt pasajele de la Piața Charles de Gaulle și de la Piața Sudului. Astfel, pentru Pasajul subteran Charles de Gaulle au fost prevăzuți 20 milioane lei. Pasajul va fi construit pe Bulevardului Aviatorilor. Se va intra în pasaj imediat după statuia Aviatorilor, se va trece pe sub Piata Charles de Gaulle și se va ieși la suprafață înainte de ambasada Chinei. În pasaj șoferii vor avea la dispoziție câte două benzi pe sens. La suprafață, în dreptul rampelor vor fi câte două benzi pe sens, pentru ca apoi pe deasupra pasajului să rămână trei benzi pe sens.

Pasajul de la Piața Sudului ar putea beneficia în 2012 de un buget de 4 milioane lei. Pasajul subteran se va realiza pe direcția Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile și va avea o lungime de 356 de metri. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălțimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi.

Pe direcția strada Nițu Vasile-Calea Văcărești de o parte și de alta a pasajului rutier vor fi realizate și pasaje pietonale. În plus, va fi construit și un pasaj subteran pietonal care va face legătura între stația de metrou Piața Sudului și peroanele stației de tramvai de pe Șos. Olteniței.

Parcare cu terenuri de sport la Arena Națională

Primăria Capitalei va plăti și în acest an pentru lucrările la Arena Națională, deși lucrările s-au încheiat din vara anului trecut. Astfel, pentru Reabilitarea Stadionului Lia Manoliu au fost alocați în acest an 150 milioane lei (34 milioane euro). Tot la Arena Națională, municipalitatea a alocat 34, 8 milioane lei pentru parcarea supraetajată, cu terenuri de sport pe acoperis. Parcarea va asigura 1.300 de locuri. Parterul și etajele 1,2,3 vor fi destinate parcării și vor cuprinde locuri de parcare, rampe carosabile și 4 nuclee de circulație verticală cu scări și lifturi.

Terasa, cu o suprafață de 5.600 mp, va fi destinată terenurilor de sport. Astfel, va fi amenajat un teren de fotbal cu dimensiunile 45x90m cu suprafata de joc din gazon din iarba sintetică din polipropilenă fibrilizată, care va putea fi împărțit în 4 terenuri multifuncționale: minifotbal, handbal, basket, tenis. La acestea se adaugă alte două terenuri de baschet independente din cauciuc special poliizoprenic.

Circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei

Primăria Capitalei a alocat bani în 2012 și pentru organizarea unor concursuri de soluții pentru amenajarea Piețelor Matache și Unirii. De asmenea, pentru consolidarea și restaurarea Arcului de Triumf au fost alocați 5 milioane de lei, în timp ce pentru amenjarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei au fost prevăzuți un milion lei.

Proiectul de buget pe 2012 se află deocamdată în dezbatere publică și va trebui aprobat de Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Anul trecut, neînțelegerile dintre Sorin Oprescu și grupul PDL din CGMB au lăsat Capitală fără buget până în luna aprilie.