Sper ca va face treaba deoarece din cate vad este un om cu calitati si desigur sper sa nu ma dezamageasca . Dar...(ma puteti contrazice , nu ma intereseaza) este pus politic. Desigur ca si predecesorii sai.

Achiziţii de lux la RATB. Vezi cum şi-au bătut joc de bani mai marii Regiei

Potrivit unui raport întocmit de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) şi a unor plângeri formulate de angajaţii Regiei Autonome de Transport în Comun Bucureşti (RATB) către aleşii generali ai Capitalei, în cadrul Regiei s-au cumpărat la preţuri exorbitante piese auto, săpunuri sau cantităţi uriaşe de apă minerală care s-au evaporat ulterior.
Şapte organizaţii sindicale au semnat mai multe denunţuri pe care le-au trimis la Comisia de Transporturi a CGMB. Ducumentele arată “jaful, incorectitudinea şi nebuniile” care s-au făcut la RATB de-a lungul timpului.
“Sindicatele afiliate vă prezintă situaţia  de la RATB: management defectuos, abuziv cu efect negativ asupra întregii activităţi a RATB, angajarea banului public în condiţii păguboase. Exemplu: achiziţii de piese şi materiale la preţuri exagerate de cateva ori mai mult decât, preţul pieţei, contracte de achiziţii de materiale pentru protecţia muncii: săpunuri, bocanci, prosoape, mănuşi etc, de o calitate îndoielnică şi cu costuri foarte mari”, se precizează într-una dintre petiţiile trimise de angajaţii Regiei.
O parte dintre maşini circulă "cu cauciucuri de o calitate îndoielnică"
Potrivit unui raport întocmit în cadrul Comisiei Tehnice de Transport, sunt multe maşini care zac în garaje.
“La departamentele de exploatare sunt maşini care sunt lipsite de acumulatori, cauciucuri. De multe ori, cauciucurile care au fost luate nu au fost de calitate, conform criteriilor tehnice prevăzute de normele europene, au fost luate de multe ori cauciucuri chinezeşti”, a explicat alesul general Ion Stan, membru al Comisiei de Transport.
Autobuzurile DAF au fost casate pe nimic sau au dispărut
O altă problemă ridicată de sindicalişti de angajaţii Regiei este dispariţia autobuzelor DAF. Potrivit acestora, au fost casate autobuze DAF, dar şi alt tip, cu doar 1.000-2.500 de euro.
“Păi dacă calculăm cateva tone pe care le are un autobuz DAF mi se pare că nu scoatem nici banii pe fier vechi”, a explicat Stan, care a adăugat că va cere o comisie de control la Regie, pentru a evalua cum a fost condusă Regia în ultimii ani. Potrivit unor surse din cadrul RATB, autobuzele ar fi fost vandute pe vremea cand fotoliul de director general era ocupat de Adrian Criţ.
Mai mult, unor autobuze li s-a pierdut urma, susţin surse din cadrul Regiei.
50 de tone de apă minerală au dispărut
Angajaţii s-au mai plans că nu au primit apă în această vară, de legea spun că atunci cand este caniculă, angajatorul trebuie să asigure apă potabilă pentru fiecare salariat.
De exemplu, cei care lucrează în autobaza Titan au primit apă doar pe hartie, susţine Ion Stan. “Noi avem sesizare de la sindicat că nu s-a dat apa efectiv, ea apare dată doar pe hartie. Mai mult, există 50 de tone de apă  în bază care a fost plătită, dar nu a fost distribuită. Practic acum, cine se face vinovat, să meargă la puşcarie, că oamenii aia au fost văduviţi la 40 grade, pe caldură să nu ia apă minerală, conform contractului colectiv de muncă”, a replicat alesul general.


http://www.evz.ro/detalii/stiri/Achizii ... 99904.html

Vai, ce nenorocire la RATB! S-au luat anvelope chinezesti! Nu cumva era mai bine sa nu se ia deloc si sa stea frumos masinile pe capre iar domnii sindicalisti sa-si ia leafa stand si ei la umbra in garaj, fara sa iasa la traseu? Despre faptul ca s-au luat 1000 de autobuze nemtesti cu care am contribuit la iesirea din criza a lu' madam Merkel si care sunt deja niste cazane, mai distruse decat Maz-urile, nu au nimic de spus? Le place sa dea la cheie dimineata juma' de ora pana pornesc motoarele, asta daca ajung sa se urce in cabina si nu cad in nas impiedicandu-se de de covorul de cauciuc dezlipit mai ceva ca la UDM-uri, dar au ce au cu anvelopele, ca-s chinezesti.
Ps: anvelopele din picioarele lor, unde sunt "made"?

Sindicatele de fapt cangreneaza RATB-ul! Sunt mult prea multe, pline de interese care merg pe principiul sa le fie bine unor anumite categorii de soferi V.I.P. Multe lucruri bune si utilie au fost blocate de sindicalistii lu' peste, care atunci cand s-a incercat ceva util si bine organizat au sarit si au blocat proiecte importante. Pana cand se va termina cu aceasta mafie din RATB nu o sa se rezolve nimic niciodata.
P.S. Anvelopele alea de care se tot urla, sunt bune si nu e nici cea mai mica problema cu ele. Evident se cauta nod in papura aiurea si nimic nu-i multumeste niciodata pe unii!

Criţ - „managerul dezastru”- favorit la RATB

Directorul numit şi înlăturat de PDL de la conducerea RATB pentru prost management, Adrian Criţ, este alesul USL pentru a prelua din nou conducerea Regiei. Chiar dacă USL-iştii înghit cu greu această variantă, Criţ este cerut la RATB chiar de primarul Sorin Oprescu, cel care a condiţionat parteneriatul său cu Uniunea Social Liberală de libertatea de a nominaliza personal directorii din administraţia locală.

http://www.puterea.ro/articol/crit_mana ... it_la_ratb

În cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome de Transport Bucureşti de astăzi, 09.10.2012, ca urmare a Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 151/04.09.2012, a fost revocat din funcţie Directorul General al Regiei Autonome de Transport Bucureşti, domnul ing. Viorel Popescu.

Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director General interimar al Regiei Autonome de Transport Bucureşti a fost numit domnul dr.ing. Adrian Mihai Câmpurean.

http://www.ratb.ro/comunicat1.php?nrcom=261

bercenicity wrote:
Licitatie piese de retea troleibuz si tramvai http://e-achizitii.com/view_anunt.php?id_anunt=420833

-piese clasice (autohtone) de retea (inclusiv suspensii triunghi); separatoare cu miez plin (sticlotextolit); cate 5 macazuri electrice stanga si dreapta; 10 macazuri mecanice stanga;

-platbande K+M pentru curbe (diverse unghiuri, total 20 buc.)
-suspensii TB K+M (diverse unghiuri total 80 buc.)

-incrucisari TB-TW Elektroline (ca la AFI) (4 buc. 90 grade, 4 buc. 42 grade, 8 buc. 87 grade)
-incrucisari TB-TW Elektroline (ca cea noua de la Posta Titan) (2 buc 15-25 grade, cate una pentru stanga si pentru dreapta)
-incrucisari TB-TB Elektroline (ca la Mosilor/Eminescu/Traian) (1 buc. 65 grade, 2 buc. 90 grade)

-incrucisari TB-TW K+M fara izolatie (gen cum erau la P-ta Sudului, Tineretului) (4 buc. 70-90 grade)
-incrucisari TB-TW K+M izolate (gen Dr. Sarii/Ghencea/13 Sept.) (1 buc. 15-60 grade)
-incrucisari TB-TB K+M completa (gen P-ta Sudului) (1 buc. 30-45 grade)

-un macaz stanga si unul dreapta K+M U88 electric (tip sanie, inima mobila, simetric, 10 grade) - pret aprox. 14500 EUR/buc
-doua macazuri mecanice K+M U99 (tip sanie, inima mobila, simetric, 10 grade) - pret aprox. 10200 EUR/buc
-inimi mobile de schimb K+M una electrica pentru U88, una mecanica pentru U99
-s.a.

Se pare ca se reia licitatia (desi cea veche apare atribuita), cu mai putine componente (fara macazuri de viteza, dar cu incrucisari K+M si Elektroline) - suma totala a licitatiei noi este jumatate din cea veche.
http://e-achizitii.com/view_anunt.php?id_anunt=428448

SRL-UL „vinde orice” câştigă toate licitaţiile la RATB

Să ai siguranţa că afacerea ta va merge orice s-ar întâmpla este visul oricărui antreprenor, nu numai din România. Iar când această siguranţă se traduce în sume impresionante, care cresc de la an la an, indiferent de contextul economic sau politic, lucrurile par desprinse din poveşti. De groază, am spune noi, românii păgubiți. Pentru că sunt bani de la buget,  iar afacerile se derulează cu RATB, o companie care trăieşte din subvenţiile de la stat.
9 licitaţii câştigate în 2007, alte 15 în 2008, 30 de licitaţii adjudecate în 2009 , 14 licitaţii în 2010 , 12 licitaţii în 2011 , iar din 2012 până în prezent, 18 licitaţii câştigate. Un total de  98 de licitaţii în care o singură firmă a avut câştig de cauză. La prima vedere pare o poveste de succes, o companie care a reuşit să fenteze criza ce a falimentat zeci de afaceri, care a ştiut să-şi orienteze businessul spre zonele neafectate. Dar nu, nu este un success story, este un caz „clasic” de afacere cu bani publici, în care o companie, în cazul de faţă SC Denis Technology SRL, face legea cu bugetul Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB).

Firul afacerii
Din 2007 şi până în prezent, o singură firmă câştigă pe bandă rulantă mare parte dintre licitaţiile organizate de RATB. SC Denis Technology SRL are un mare „atu” în faţa bugetului de stat: achiziţionează de la diverşi furnizori produsele ce fac obiectul licitaţiilor şi revinde către RATB. Evident, cu un adaos comercial. Care, în cele mai multe cazuri, ajunge la 10-15%. Afacerea se derulează astfel SRL-ul cu pricina licitează pentru orice are nevoie RATB – de la importul de piese pentru parcul auto până la ciment, mixtură asfaltică sau piese din bronz. Şi câştigă, chiar dacă produsele sale sunt cu 10-15% (cât este adaosul comercial) mai scumpe decât piaţa. Sumele nu sunt deloc mici. Un exemplu în acest sens sunt ultimele două licitaţii câştigate de SC Denis Technology SRL, care depăşesc un milion de euro fără TVA. Aşa s-a ajuns ca RATB, o instituţie care merge în pierdere, un sfert din bugetul municipalităţii fiind alocat anual pentru subvenţionare activităţii Regiei, să cumpere la licitaţie piese de schimb mai scumpe şi cu 15% decât preţul pieţii.

1.315.487 euro pentru importul de uşi şi burdufuri
Considerată lună de vacanţă, august a fost una cu activitate intensă pentru tandemul SC Denis Technology SRL-RATB. Prima licitaţie a lunii: pe 2 august. Pentru „furnizarea de uşi şi componente uşi tramvaie Bucur LF şi Bucur LF 2” firma a câştigat un contract în valoare de 588.442,96 de euro, echivalentul a 2.017.044,81 de lei. Uşile şi componentele acestora urmeză să fie cumpărate de la societatea Knorr Bremse GmbH Division IFE Automatic Door Systems din Germania, la preţul de achiziţie SC Denis Tehnology urmând să-şi pună adaosul comercial.
Patru zile mai târziu, SC Denis Tehnology mai câştigă o licitaţie, pentru „organe de asamblare”. Valoarea contractului a fost de 303.281 de lei. La licitaţie s-au prezentat trei firme şi toate au fost declarate admise, dar norocosul câştigător pentru furnizarea prin cumpărare a organelor de asamblare a fost SC Denis Tehnology SRL.
Tot în august, pe data de 13, firmei i-a fost atribuit un contract în valoare de 727.044,050 euro, echivalentul a 3.291.693,97 lei fără TVA, pentru „set pasaje trecere cu articulaţii pentru vagoane Bucur LF şi Bucur LF 2”. De aceşti bani, firma trebuie să intermedieze importul unor seturi de burdufuri asemănătoare cu cele care s-au rupt. La licitaţie s-au prezentat două firme, dar numai oferta făcută de SC Denis Tehnology a fost admisă, fiind şi câştigătoare. Trei zile mai târziu, adică pe data de 16.08.2012, aceeaşi firmă îşi mai adjudecă o licitaţie organizată tot de RATB. Este vorba de un contract în valoare de  296.740 de lei pentru furnizarea de piese de schimb mecanice pentru tramvaie.
La licitaţie s-au prezentat trei firme, două au fost admise, dar contractul a fost atribuit - cui altcuiva – decât firmei SC Denis Technology SRL, după criteriul „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

Ziua şi licitaţia câştigată
Şi luna iulie s-a dovedit foarte bună pentru „shopping”. Pe 3 iulie 2012, a fost organizată licitaţia pentru furnizarea prin cumpărare de „rampe pentru persoanele cu dizabilităţi pentru tramvaie Bucur LF”. Prilej cu care firmei SC Denis Tehnology i-a fost atribuit un alt contract, în valoare de 36.350 de euro fără TVA. În aceeaşi zi, firma în cauză a mai primit un contract: pentru furnizarea de „nisip, piatră spartă şi criblură”, valoarea fiind de 627.730 de lei. Asta după ce, în ziua precedentă, îşi adjudecase achiziţionarea de „componente constitutive ale instalaţiei electrice de 24 V, iluminat, semnalizare a troleibuzului Astra Ikarus 415T”. Valoarea contractului a fost de 141.149 de lei, sumă fără TVA. Şapte zile mai târziu, pe 9 iulie 2012, o altă licitaţie este câştigată pentru furnizarea prin cumpărare de „cablu coaxial şi cleme pentru relocarea centrelor de vânzare pe tronsonul Drumul Taberei”; valoarea contractului - 6.428 de lei. La licitaţie, firma SC Denis Tehnology SRL a fost singura participantă.
După numai două zile, alte două licitaţii, acelaşi câştigător, alte produse şi, evident, o sumă mult mai mare. Este vorba despre furnizarea de lămpi, corpuri de iluminat şi componente ale acestora. Valoarea contractului este de 238.177,53 de lei. Contractul prevedea cumpărarea de dulii de lampă, startere pentru lămpi, tuburi fluorescente şi reactoare pentru lămpi. Licitaţia a fost câştigată pe data de 11 iulie 2012 şi la ea au participat zece firme, dintre care cinci au fost declarate admise, iar câştigătoare a fost SC Denis Technology SRL. Tot pe 11 iulie 2012, SC Denis Technology SRL mai câştigă o licitaţie, pentru furnizarea de „repere componente pentru sistemele de rulare şi suspensie troleibuze Astra Ikarus 415 T”. Valoarea contractului a fost de 13.064 euro fără TVA, echivalentul a 56.177 de lei. La licitaţie s-au primit două oferte.

Trei pe zi
Recordul de licitaţii câştigate, raportat la o anume perioadă de timp, a fost atins în luna iunie a acestui an, când au fost zile cu – ATENŢIE! - 3 licitaţii adjudecate într-o zi. Pe 1 iunie 2012, pentru furnizarea prin cumpărare de „sticlă, parbrize, lunete şi geamuri vehicule”, în valoare de 251.334 de lei, fără TVA. Tot pe 1 iunie 2012, pentru furnizarea de mixturi asfaltice calde, SC Denis Tehnology SRL este declarată câştigătoarea contractului în valoare de 633.728 de lei. La licitaţie a fost singura firmă care a participat. Şi tot în aceeași dată, 1 iunie 2012, un alt contract i-a fost atribuit pentru „amortizoare hidraulice troleibuze, vehicule speciale”. Valoarea contractului a fost de 247.361 de lei, iar numărul firmelor participante au fost trei. Pe 14 iunie 2012, câştigă o nouă licitaţie, de această dată pentru furnizarea prin cumpărare de „materiale lemnoase şi produse pe bază de lemn”. Valoarea contractului a fost de 414.497 de lei. La licitaţie s-a primit doar o singură ofertă. Şi pentru furnizarea „de sârmă şi produse din sârmă”, pe 20.06.2012, firma SC Denis Tehnology SRL este declarată câştigătoare, valoarea contractului fiind de 68.558 de lei.
De la începutul anului şi până în prezent, firma a câştigat la RATB 18 licitaţii.

CINE ȚINE VOLANUL RATB
Până în iunie 2010, director general al RATB a fost Gheorghe Aron. Acesta a fost schimbat din funcţie de către consilierii municipali PDL şi înlocuit cu Adrian Criţ. În decembrie 2011, directorul general Adrian Criţ a fost şi el schimbat din funcţie, tot la propunerea consilierilor PDL, în locul său fiind numit ca director general Viorel Popescu. La mai puţin de o lună de la demitere, Adrian Criţ a fost numit, de fostul Ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, şef al Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti. După alegerile locale din 2012, noul Consiliu General al Municipiului Bucureşti a schimbat Consiliul de Administraţie de la RATB, iar preşedinte şi director general a fost numit Adrian Mihai Câmpurean. El este căsătorit cu subprefectul Capitalei, Mariana Câmpurean, şi este doctor în ştiinţe inginereşti.

SECRETUL SUCCESULUI
Cu un aşa succes în afaceri rar te mai întâlneşti, aşa că am vrut să aflăm cum reuşeşte această firmă să-şi spulbere competiţia. Primul răspuns pare însă desprins dintr-un discurs politic cu limbaj de lemn. „Regia este obligată să anunţe pe site-ul guvernamental de licitaţii produsele şi serviciile pentru care este obligată prin lege să organizeze licitaţii. RATB nu decide câştigătorul licitaţiei, acesta este desemnat în funcţie de oferta primită, criteriul de atribuire constituindu-l preţul cel mai scăzut”, este răspunsul primit de la Biroul de Presă al RATB. Chiar dacă orice raţionament economic spune că un  intermediar nu are cum să aibă preţuri mai mici decât vânzătorul direct.
De partea cealaltă, Sorin Gangler, proprietarul SC Denis Tehnology, are o explicaţie pentru modul în care îşi spulberă concurenţa la orice licitaţie de la RATB: „eu ştiu unde să caut şi unde să găsesc un preţ competitiv”. SC Denis Tehnology SRL a fost înfiinţată în 2003 şi are ca principal obiect de activitate comerţul cu amănuntul de piese şi accesorii pentru autovehicule. Are un număr de 40 de angajaţi, iar în 2010 a raportat un profit de 5.753.953 de lei. Acţionar principal este omul de afaceri Sorin Gangler, despre care se ştie că este membru PSD. Însă, la cât de bine a reuşit să se mişte în guvernarea PDL, se pare că a reuşit să socializeze şi cu șefii portocalii. Pentru Income Magazine, omul de afaceri Sorin Gangler a explicat cum a reuşit performanţa să-şi adjudece marea majoritate a contractelor cu RATB: „Prin muncă. Este adevărat, intermediez vânzarea de produse, iar adaosul comercial este între 10 şi 15%. La ultima licitaţie, cea pentru articulaţii, diferenţa dintre firma ea şi cea care a licitat a fost de 400.000 de euro. E ceva, nu? Firma era furnizoarea RATB-ului de 10 ani. Eu ştiu unde să caut ca să găsesc un preţ competitiv.”

http://www.incomemagazine.ro/articol_87 ... -ratb.html

Pai domnu' Gangler si altii ca el n-au niciun interes ca vreodata RATB sa liciteze 100 - 200 de tramvaie cu adevarat moderne, la cheie, de la un producator de referinta, nu?
Prefera sa vanda la bucata componentele importante pentru LF-uri...

George wrote:
Pai domnu' Gangler si altii ca el n-au niciun interes ca vreodata RATB sa liciteze 100 - 200 de tramvaie cu adevarat moderne, la cheie, de la un producator de referinta, nu?

 Din pacate, intrucat Consiliul si Primaria urmaresc de ani buni sa puna pe butuci transportul electric prin nefinantare, RATB-ul trebuie sa se descurce "in stil puzzle". Daca s-ar fi aprobat continuarea constructiei modelului V3A-CH-PPC (cu varianta V4A pentru linia 41), lucrurile ar fi stat mult mai bine. Avem de-a face cu un caz vizibil de rea-vointa si lipsa de implicare la toate nivelurile cu putere de decizie.

Cea mai veche vatmanita iese la pensie! “Am primit flori de la calatori, am fost ceruta de nevasta, dar am vazut si accidente"

Elena Chirascu lucreaza de aproape 40 de ani la Regia Autonoma de Transport Bucuresti si este in prezent cea mai in varsta femeie care conduce un tramvai prin traficul din Capitala.
Dupa atatia ani la carma, a decis ca este momentul sa iasa la pensie. Cu cateva luni inainte sa renunte la aceasta profesie, Elena Chirascu a povestit pentru CANCAN.ro intamplarile prin care a trecut, cu bune si rele, in ultimii 40 de ani: cum a fost ceruta in casatorie in mijlocul de transport si cum a vazut, pe viu, cateva accidente soldate cu pierderi de vieti omenesti. Chiar daca are responsabilitatea zecilor de mii de oameni pe care ii transporta, ea nu si-a luat carnetul de sofer de frica traficului din oras.

http://www.cancan.ro/actualitate/intern ... dente.html

Si din aceeasi categorie, tot despre o doamna vatmanita de la Depoul Alexandria  

Vatmaniță în București. Cum fac femeile o meserie de bărbat: mai bine!
La Depoul Alexandria, din Capitală, sunt înregistrați 169 de conductori de tramvaie. 21 dintre ei sunt... ele, vatmanițele. Înainte de Revoluție, femeile nu erau primite nici la testările psihologice preliminare pregătirii de vatman. Acum însă, vedem câte una pe mai toate liniile de tramvai. Şi provoacă şi mai puține accidente decât bărbaţii-vatmani: așa spun ele și aşa spune și șeful de depou.
Niciuna dintre femeile care a venit în pregătire pentru meseria de vatman, la Depoul Alexandria, din București, n-a renunțat pe parcurs. Bărbații însă au mai renunțat.
Șeful de depou, Valentin Culea, povestește că, la un moment dat, a şi avut un caz în care unul dintre oamenii care începuse să conducă un tramvai în București a venit plângând că-i meseria prea grea... omul era bărbat, nu femeie. I-a zis: "Păi uite, mă, la femeile astea!"
Una dintre "femeile astea" e Liliana Stratulat. Are 52 de ani și ultimii 23 dintre ei i-a petrecut ca vatmaniță, majoritatea pe linia 41. De dimineața de la 4 și până după-masa la 2. Nu i se pare greu, nu-i e frică, nu se plictisește și nici nu s-a lăsat vreodată atinsă de înjurăturile din trafic ori de comentariile vreunui coleg care o trimitea la cratiță. I-a spus: "Nicio problemă, stau și acolo!"
S-a hotărât după Revoluție să se facă vatmaniță. A venit într-o duminică la Depoul Alexandria, ca să-i aducă pacheţelul cu mâncare soțului, care lucra deja ca vatman de 12 ani. A urcat în cabină ca să vadă cum e. I-a plăcut şi s-a hotărât să învețe. Nu condusese nici măcar o maşină mică până atunci, dar n-a oprit-o asta. Nici protestele soțului n-au oprit-o. El i-a spus să nu vină, că asta-i meserie grea și nu-i de femei. Nici n-a vrut să-i spună unde-i departamentul de Resurse Umane, când a venit să se angajeze, doar-doar va renunța la idee. "Mi-a spus vrei să vii, treaba ta, eu nu mă bag", povestește Liliana.
Timp de șase luni, a făcut pregătirea. A dat examenul și apoi, încă o lună, a stat în cabină lângă alt vatman titular, ca să vadă exact cum se procedează în teren.
Prima dată a condus tramvaiul 2, care circula pe traseul Depou Alexandria- Giulești. I-a fost puţin teamă, la început, la opritul în stații: "E dificil, trebuie să te uiţi că, Doamne fereşte, poate în momentul ăla omul nu se uită și trece. Plus să nu închizi uşile să loveşti omul cu uşa." Dar toate emoțiile au trecut după o săptămână.
Ar fi putut și să se transfere să lucreze în depou, că are vechime, dar nu a vrut. Traseul îi place. Spune că nu există meserie care să fie doar de bărbat- dacă-ți place, poți să faci orice. Recunoaște că femeile conduc diferit față de bărbați- diferit, adică mai bine, mai preventiv. "Ei se enervează mai repede, intră mai repede în conflict", explică, "pe când o femeie se uită lung şi spune: ducă-se, nebunul."  Lucru atestat și de șeful de depou, care spune că femeile provoacă mult mai puține accidente decât bărbații care conduc tramvaie.
Liliana spune că important este, ca vatmaniţă, să ştii să te controlezi singură, să ştii să ignori nebunii din trafic, dacă încep să te-njure, şi să nu intri în panică dacă tramvaiul se defectează. Povesteşte că, acum, tramvaiele bucureştene sunt mai bune decât în momentul în care a început ea să conducă: "Atunci nu erau piese mai deloc, vagoanele erau vai de capul lor... intra frigul pe la trapă, erau găuri în podea. Acum cât de cât suntem mai bine."
Pe de altă parte, acum nicio rută nu mai e uşoară pentru conducătorii de tramvaie: "Nu cred că mai sunt linii uşoare în Bucureştiul ăsta. Şi la noi, în 41, deşi sunt titulară pe el, deşi sunt barele de protecţie, tot e greu. Vedeţi cum sunt şoferii de la noi. Înainte, vedeam cinci maşini de-a lungul a trei staţii. Acum sunt peste tot, de cele mai multe ori mergi bară la bară cu şoferii... şi ei nu înţeleg că-n spatele meu duc zeci de oameni..."
Cel mai dificil traseu i se pare cel de pe linia 34 (actual 1), pe partea cu Ştefan cel Mare şi cel de pe 32, de pe Rahova, pentru că mai toată lumea traversează neregulamentar pe acolo şi trebuie să fii mereu atent.
Cât timp conducea tramvaiul de pe linia 32, ultima cursă o făcea cu fiul cel mic. El învăţa la Şcoala "Dimitrie Bolintineanu" şi, când ieşea de la ore, îl lua din stația de lângă școală- cel mic era încântat, nu mulţi copii se pot lăuda că vine mama să-i ia cu tramvaiul de la şcoală.
Liliana Stratulat se trezeşte la ora 3 dimineaţa, se aranjează, îşi bea cafeaua, îşi pregăteşte pachetul şi la 4 fără un sfert pleacă din casă. La 4 şi 10 ia maşina de noapte care o aduce la depou. Îşi ia vagonul în primire şi la 5 iese pe traseu. Ea conduce tramvaiul 4025.
Călătorii o cunosc deja, de atâţia ani de când îi duce dintr-un loc în altul. Odată, a şi venit un domn la ea, de 1 martie, şi i-a bătut în geam la cabină ca să-i dea un mărţişor: în semn de mulţumire că-l duce de mulți ani în siguranță la serviciu.
Singurul regret pe care-l are vizavi de meseria asta e că te obligă la sedentarism: "Zice lumea că manipulanţii sunt graşi, dar la noi e din cauza sistemului nervos, care încontinuu e solicitat, şi pentru că stăm atâtea ore doar pe scaun. Şi eu, când am venit aici, eram mult mai slăbuţă, bine, eram şi tânără, aveam vreo 29 de ani..."
Spune că o să facă meseria asta până n-o să mai poată- dar nu crede că momentul în care să nu poată o să vină prea curând. Nu se simte obosită după o zi de muncă, spune că nici n-ar avea cum, pentru că o face cu plăcere.
A reuşit să-şi facă şi meseria şi să stea şi la cratiţă, cum o îndemnase unul dintre colegi. Dar a împărţit şi responsabilităţile casnice cu soţul, nu doar condusul tramvaiului. Acum, bărbatul ei nu mai spune că meseria de vatman nu e de femei- când am întrebat-o dacă conduce tramvaiul mai bine decât soţul ei, a ezitat o clipă, dar răspunsul, când a venit, a venit foarte clar şi răspicat: "Da!".

http://b365.ro/vatmani-a-in ... 84276.html

Vatmanita care iese la pensie, pe langa intamplarile picante, poate fi o sursa de informatii pretioase legate de istoria transportului - a vazut multe, a fost martora la miscari de linii, ca sa nu mai zic de personalul deja pensionat de ani buni. Cine are asemenea cunostinte, poate sa profite, sa-i descoasa si sa scoata la lumina aspecte inedite.

Iar doamna Liliana a fost prima titulara de CH PPC la RATB.