Mie mi se pare un exemplu foarte slab pentru ideea de cartiere ca punct terminus, sa luam harta oficiala: https://imhd.sk/ba/route-map/2919/Day-Ro ... Jul-2026
De exemplu linia 49, la capatul din stanga, care mai mult, sunt doua capete, nu apare nici un cartier si singura modalitate da a le diferentia este numele terminalului(explicat si in legenda), iar apoi in dreapta, sa spunem ca apar niste nume de cartier sau ce or fi acelea(cu diferite caractere care nu sunt explicate in legenda deci neasumate de autoritate) dar nu exista o delimitare clara, deci pe care trebuie sa ma astept ca il voi gasi pe afisaj, Ruzinov sau Travniky?

SynK wrote here:
Este site-ul celor de la STB chiar directorul general a zis intr-un interview pe youtube de el doar ca este un demo.

Așa este, este al celor de la STB, fapt care se poate verifica și prin prezența pe un subdomeniu al site-ului principal - http://digital.stb.ro/ care trimite cu link către "DEMO https://stbdigital.ro/";. Totuși merită menționat că acest demo este făcut folosind open-data de la TPBI - https://mo-bi.ro/repo. Oricine își poate face o aplicație similară și să implementeze ce își dorește și cum își dorește.
Cât despre motivele pentru care STB a ajuns să aibă o altă aplicație pentru plecări în timp real / urmărirea vehiculelor (care are cumva alt orar de bază decât ce se publică pe site), alta pentru bilete single-use pe telefon, un portal complet separat și arhaic pentru reîncărcat online carduri, etc. aș zice că e vorba atât de

Costin wrote here:
Cu cat mai multe site-uri si aplicatii, cu atat mai multi bani de tocat si mai multe firme capusa fericite.

... cât și de o problemă generală cu proiectele și achizițiile publice. Obiectele de investiții sunt adesea separate, cu caiete de sarcini scrise de echipe care nu comunică între ele, folosind surse de finanțare distincte și sunt licitate oportunist și adesea pe grabă în loc să existe o strategie privind cum arată produsul finit către călător. În cazul aplicațiilor software această abordare e în special păguboasă, ducând la o prezență neuniformă în online deoarece produsele finite sunt distincte, incompatibile, implementate cu tehnologii și limbaje de programare diferite, nu au interfețe deschise sau standardizate dacă nu au fost cerute în mod explicit și armonizarea lor ajunge să fie nefezabilă deoarece ar costa mai mult decât dezvoltarea produsului integral de la zero. În timp această abordare izolată nu doar că e neatractivă pentru publicul călător dar duce și la costuri crescute - elemente de infrastructură (servere, conexiuni la rețea, domenii), certificate de securitate/criptare, mentenanță, ore de lucru suplimentare pentru modificări efectuate de către mai mulți furnizori și la o suprafață de atac crescută pentru eventuali răufăcători cibernetici.