„Jaloanele” din PNRR pentru marile investiţii şi reforme din Transporturi: 50% dintre contractele pentru modernizarea infrastructurii feroviare semnate până la sfârşitul anului viitor / Jumătate dintre autostrăzi construite până în 2024 / Noul sistem de taxare pentru transportatori aplicat din 2023

Sectorul transporturilor primeşte cea mai mare alocare financiară prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de 7,6 miliarde de euro din cele 29 de miliarde, granturi şi împrumuturi. Prin acest plan de investiţii România îşi propune să modernizeze 311 kilometri de cale ferată, să construiască linii noi de metrou la Bucucureşti şi Cluj Napoca (investiţiile feroviare primesc o alocare mai mare decât cea a autostrăzilor) să construiască 434 de kilometri de autostrada şi să facă reforme pentru transport sustenabil.

Guvernul României a publicat joi varianta finală a PNRR, aprobată de Bruxelles.

Citește aici țintele asumate prin PNRR pentru Infrastructură – C4. Tabel jaloane și ținte
Dar pentru ca finanţările să fie acordate este obligatoriu să fie respectat calendarul de implementare care se regăseşte în anexele fiecărui capitol. Economedia a consultat aceste „jaloane” şi prezintă termenele – limită pentru fiecare investiţie şi reformă:

1. Legea pentru noul sistem de taxare al transporturilor rutiere, pe principiul ,,poluatorul plăteşte” – Q 2 2023. Pachetul legislativ pentru punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri.

2. 250 000 de vehicule vechi casate – Q 2 2026. Cel puțin 250 000 de vehicule poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai puțin) mai vechi de 15 ani vor fi casate între 2022 și jumătatea anului 2026.

3. Noul Cod Rutier: Intrarea în vigoare a legislației privind siguranța rutieră – legislația privind monitorizarea, asigurarea respectării și sancțiunile aplicabile pentru încălcarea normele de siguranță rutieră – Q 2 2022

4. Modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare: Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare – Q 4 2022 / Finalizarea în Q 2 2026

5. Semnarea contractelor pentru construirea autostrăzilor A1, A 3 A 7 şi A 8 -Q 4 2023. Jalonul se referă la semnarea contractelor pentru lucrările de construcție și supravegherea a 100% din lucrările pe secțiunile de autostradă din rețeaua TEN-T ale A1, A3, A7 și A8
Finalizarea a 50% din lucrările la autostrăzi – Q 4 2024. Ținta se referă la finalizarea a cel puțin 50 % din lucrările (certificate prin raportul de supraveghere) de infrastructură rutieră amplasată pe rețeaua TEN-T:
A7 – Ploiești-Pașcani (319 km);
A8 – Târgu-Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Tg. Neamț (Moțca) (59 km);
A1 – Marginea-Holdea (9 km);
A3 – Nădășelu-Poarta Sălajului (42 km).
Finalizarea celor 4 autostrăzi – Q 2 2026.

6. Metrou la Bucureşti şi Cluj Napoca – Q 4 2024. Finalizarea a cel puțin 50 % din lucrări (certificate prin raportul de supraveghere) pentru noile linii de metrou din București și Cluj-Napoca, inclusiv lucrări de rezistență structurală, stații, interstații, tuneluri, galerii și alte construcții, după cum urmează:
– M4 București: Gara de Nord – Filaret;
– M1 Cluj-Napoca: SF. Maria – Europa Unită.

7. Finalizarea lucrărilor la structura principală a magistralelor de metrou M 4 şi M 1 – Q 2 2026. Finalizarea lucrărilor la structura principală (lucrări de rezistență structurală, stații, interstații, tuneluri, galerii, alte construcții) a noilor linii de metrou din București și Cluj-Napoca, pe o lungime totală de 12,7 km, după cum urmează:
– M4: București – Secțiunea 1: Gara de Nord – Filaret (6 stații), lungime 5,2 km;
– M1: Cluj-Napoca – Secțiunea 1: SF. Maria – Europa Unită (9 stații), lungime 7,5 km.

Guvernul a publicat in sfarsit intregul PNRR
https://economedia.ro/guvernul-a-publica ... eri.html

Prin PNRR, România are la dispoziție 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale. Din suma totală, 14,2 miliarde euro sunt granturi și 14,9 miliarde sunt împrumuturi. Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026.

În perioada următoare, primele fonduri, respectiv 13% din suma nerambursabilă alocată României (3,7 miliarde de euro), vor ajunge în țară sub forma unei prefinanțări acordate de Comisia Europeană.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

Cum a ratat Ministerul de Interne modificarea Codului Rutier. Ordonanţa de Urgenţă care dublează sancţiunile pentru circulaţia pe contrasens pe Autostradă, ţinută ,,la sertar“ până la un Guvern plin

Proiectul prin care Ministerul de Interne dublează sancţiunile pentru şoferii care circulă pe contrasens pe Autostradă rămâne doar la faza de propunere, deşi a fost prezentat public încă din 4 august, în contextul numeroaselor situaţii cu şoferi prinşi pe contrasens în această vară. Pe 4 august, Poliţia Rutieră anunţa dublarea perioadei de suspendare, de la două la patru luni şi majorarea semnificativă a amenzilor pentru circulaţia pe contrasens. Chiar în această dimineaţă, pe Autostrada A 1 lângă Timişoara, cinci persoane au fost rănite după ce un şofer a circulat pe contrasens pe Autostradă. Ce au făcut concret, Poliţia Română (Direcţia Rutieră)  şi MAI din 4 august şi până în prezent pentru a reduce accidentele produse pe contrasensul autostrăzii ? Potrivit unui răspuns al IGPR la solicitarea Economedia, a fost elaborat un ,,anteproiect” de Ordonanţă de Urgenţă trimis MAI spre promovare : ,,În ceea ce privește situația proiectului pentru modificarea Codului Rutier, prezentat public pe data 4 august 2021, vă comunicăm faptul că Direcția Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, a elaborat un anteproiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care a fost transmis spre promovare în vederea adoptării. Menționăm că, în forma inițială, propunerile de sancționare a circulației în sens contrar sensului de mers pe autostradă vizau aplicarea unei amenzi stabilite în clasa a IV-a de sancțiuni (de la 1.305 lei la 2.900 lei) și stabilirea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 120 de zile.” a transmis IGPR pentru Economedia. De la momentul anunţului public pentru modificarea Codului Rutier şi până la demiterea guvernului Cîţu prin moţiunea de cenzură (5 octombrie), MAI a avut la dispoziţie două luni pentru a emite OUG pentru modificarea Codului Rutier (dacă într-adevăr ar fi vrut). Acum însă, proiectul rămâne ,,la sertar” cel puţin până la instalarea unui Guvern plin.

Tot pe 4 august, Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Georgian Drăgan anunţa şi propunerea de suspendare a permisului pentru două luni în cazul şoferilor care circulă nejustificat pe banda de urgenţă a autostrăzii : ,,Recent, Poliţia a făcut o serie de propuneri pentru modificarea Codului Rutier. Vrem să introducem în legislaţie ,,conduita agresivă”  a participanţilor la trafic care acum nu se regăseşte. Pentru circulaţia pe banda de urgenţă a autostrăzii acum sancţiunea este doar amendă, vrem ca permisul să fie suspendat pentru 60 de zile. Când circulăm pe autostrada viteza este mai mare şi pericolul creşte. Totodată, la MAI se lucrează îmbunătăţirea cadrului legal pentru pregătirea cursanţilor din şcolile de şoferi”, mai anunţa, pe 4 august Drăgan.

Cinci persoane au fost rănite, joi dimineaţă pe A 1 la Giarmata într-o coliziune produsă pe contrasensul autostrăzii, a anunţat Poliţia Română : Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că pe Autostrada A1 Deva-Nădlac, la kilometrul 504, pe sensul de mers Arad – Timișoara, în zona localității Giarmata, județul Timiș, s-a produs un accident rutier, în care au fost implicate 2 autoturisme. În urma impactului au rezultat 5 victime, cu leziuni ușoare din primele verificări.  blocate. Coloana din spatele accidentului este de aproximativ 500 m, se circulă fluent, dar cu viteză redusă.” a transmis IGPR.

În Programul de Guvernare 2021- 2024 cele 20 de Autostrăzi şi Drumuri Expres care „brăzdează” ţara nu au termene, deşi sunt luate copy-paste de la fostul Guvern cu USR / Pe Autostradă, din orice punct al ţării în cel mult o oră

Din orice punct al ţării se va ajunge pe autostradă în cel mult o oră, se promite în Programul de Guvernare 2021-2024, un document care amestecă proiecte de investiţii deja în pregătire sau în execuţie, incluzând obiectivele finanţate prin PNRR sau proiecte relativ noi. La o simplă lectură a Programului apar, generic, expuse câteva probleme structurale ale sistemului şi foarte puţine soluţii concrete de remediere, în general propuneri despre care s-a mai vorbit. De asemenea, se propune alocarea, în medie, a 2% din PIB pentru infrastructura de transport până în 2030, pentru asigurarea finanţării proiectelor.

O ţară brăzdată de autostrăzi, dar fără un calendar clar de licitaţie şi execuţie
Peste 20 de autostrăzi şi drumuri expres sunt enumerate în capitolul Transporturi din Programul de Guvernare, dar pentru niciun proiect nu este prezentat un calendar de implementare cu termene concrete. De exemplu pentru cele mai importante autostrăzi, A1 Sibiu – Piteşti şi A3 Autostrada Transilvania se menţionează „Continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora” în timp ce pentru Autostrada de pe Valea Prahovei, Ploieşti- Braşov se menţionează „finalizarea proiectării şi licitarea execuţiei lucrărilor”.

Numeroase paragrafe sunt luate cu copy-paste de la Guvernul anterior, din care a făcut parte şi USR:
Programul PNL – USR – UDMR  din 2020: „Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat și sustenabil prin demararea și finalizarea unor secțiuni de autostrăzi și drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei, după cum urmează. Demararea unor proiecte noi de investiții prin programul de construcție autostrăzi și drumuri expres în baza unor documentații mature și bine fundamente, care vor stabili traseul optim și valoarea de investiție”

Programul PNL – PSD – UDMR  din 2021: „Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat și sustenabil prin demararea și finalizarea unor secțiuni de autostrăzi și drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei în baza unor documentații mature și bine fundamentate, care vor stabili traseul optim și valoarea de investiție”.

În program se vorbeşte despre implementarea accelerată şi eficientă a proiectelor de infrastructură şi câteva măsuri pentru a şi face asta precum îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice sau reducerea perioadei de soluţionare a contestaţiilor, fără a intra în detalii. În schimb, o propunere interesantă este Registrul Naţional al Utilajelor de Construcţii: „Crearea cadrului legislativ în vederea realizării unui Registru Național al Utilajelor de Construcții astfel încât toate utilajele constructorilor sau terților să fie înregistrate iar în momentul semnării la o licitație să fie blocate în registru, fără a mai avea posibilitatea de a participa la alte lucrări decât la cele pentru care au fost înregistrate”.

Pe calea ferată, PSD promite reînnoire pe distanţă dublă
„Creșterea vitezelor tehnice și comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 2163 km din rețeaua feroviară – (ex. București-Craiova, Apahida-Satu Mare, Mărășești-Iași, Filiași-Simeria)” faţă de programul fostului Guvern care propunea 1.000 de kilometri pentru reînnoire:
„Creșterea vitezelor tehnice şi comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 1001 km din reţeaua feroviară – (București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău, București-Craiova, Pașcani-Iași, București-Pitești). Valoare estimată a investițiilor se ridică la 1,7 miliarde de Lei”, arată Programul de Guvernare 2020 – 2024 PNL – USR/ UDMR.

Integral, principalele proiecte de infrastructură rutieră:
Continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora, respectiv:
A3, Autostrada Transilvania
A1, Autostrada Sibiu–Pitești:
A0, Autostrada de centură a municipiului București, inclusiv pregătirea implementării drumurilor radiale;
A10, Autostrada Sebeș-Turda – lotul 2;

DX12, Drum expres Craiova–Pitești
Drum expres Brăila–Galați
Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inclusiv drum de legătură.

Autostrada Lugoj – Deva (Margina – Holdea)

Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat și sustenabil prin demararea și finalizarea unor secțiuni de autostrăzi și drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei în baza unor documentații mature și bine fundamentate, care vor  stabili traseul optim și valoarea de investiție, după cum urmează:
Autostrada A8, Târgu Mureș – Târgu Neamț-Iași-Ungheni
Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret
Autostrada A13, Brașov – Bacău
Autostrada A13, Sibiu – Brașov, în continuarea secțiunii Brașov-Bacău
Autostrada A9, Timișoara-Moravița
Autostrada A3 Târgu Mureș – Brașov;
Drum expres Craiova – Pitești (loturile 3 și 4);

Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor (Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău și Focșani, Brăila – Tulcea, Constanța – Tulcea, Tișița – Albița), din care se va finaliza Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău și Focșani;
Drum expres Calafat – Lugoj;
Drum expres Sfântu Gheorghe – Ditrău, respectiv Sovata – Miercurea Ciuc;
Drum expres București-Târgoviște.
Drum expres Suceava – Botosani
Drum expres București-Alexandria
Drum expres Piatra Neamt-Bacau
Trans Regio Brăila-Călărași-Chiciu cu VO la Slobozia, VO Insuratei, VO Viziru,VO Baraganu
Drum expres Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava
Legătura A3-Aeroport Henri Coandă

Creșterea mobilității în zona Valea Prahovei prin:
Finalizarea proiectării și licitarea execuției lucrărilor pentru construcția Autostrăzii Ploiești-Brașov;

Integral, principalele proiecte de infrastructură feroviară :
Finalizarea lucrărilor aflate în execuție și efectuarea recepțiilor la terminarea lucrărilor pentru proiectele:
Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria-Sighișoara, inclusiv ERTMS nivel 2;
Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria;
Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Sighișoara;
Reabilitarea liniei de cale ferată București-Giurgiu faza I;
Poduri și podețe – etapa I SRCF Cluj, București, Timișoara și Craiova.

Finalizarea studiilor de fezabilitate aflate în derulare, identificarea și asigurarea surselor de finanțarea pentru demararea de noi lucrări pe rețeaua TEN-T Centrală și Globală pe secțiunile:
–        Craiova-Calafat.
–        Craiova-Caransebeș.
–        București Nord-Giurgiu Nord-Frontieră faza II.
–        Apahida-Suceava.
–        Pașcani-Dărmănești-Vicșani-Frontieră.
–        Predeal-Brașov.
–        Portul Constanța.
–        stațiile Fetești și Ciulnița.
–        modernizarea stațiilor de cale ferată din România.
–        modernizare trecerilor la nivel cu cale ferată, poduri, podețe și tuneluri

Lansarea de noi proiecte de modernizare pe secțiuni aflate pe rețeaua TEN-T Centrală și Globală:
–        Timișoara-Arad-Caransebeș.
–        Cluj-Episcopia Bihor.
–        Coșlariu-Cluj Napoca.
–        București-Craiova.
–        Rădulești-Giurgiu.
–        Constanța – Mangalia.
–        Ploiești Vest-Focșani-Roman-Iași-Frontieră.

Programul de Guvernare PNL- PSD- UDMR 2021 – 2024
program de guvernare draft 2021 (1)

PS
Cate fantasmagorii cred domnii ca mai inghitim?

Brre, ai fumat ceva ? Vezi că trebuie să postezi la topicul << Să mai și râdem >>    

orex wrote:
Cate fantasmagorii cred domnii ca mai inghitim?

Multe !

N-am avut bafta sa prind ”Mogota” tea!

Ştiri din Constanţa
𝐒𝐟𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐏𝐨𝐥𝐢𝐭̗𝐢𝐚 𝐑𝐮𝐭𝐢𝐞𝐫𝐚̄
"Dacă pietonul nu se asigură , atunci pietonul moare. Dacă ție nu-ți pasă de viața ta, nu te aștepta să-i pese altcuiva.
Asigură-te înainte:
𝐍𝐔 calci pe trecerea de pietoni înainte să te asiguri că fiarele pe 4 roți sunt pregătite să te lase, au redus viteza și s-au oprit!
𝐍𝐔 calci pe trecere vorbind la telefon!
𝐍𝐔 treci în fugă pe trecere! E trecere, nu fugătoare!
𝐍𝐔 calci pe trecere schimbând brusc direcția de mers (mulți pietoni merg pe trotuar, paralel cu partea carosabilă, apoi intră direct pe trecere, fără a avertiza șoferul aflat pe prima bandă de intenția sa)
NICIODATĂ SĂ NU FACI AȘA CEVA! Sunt șoferi, nu magicieni!
𝐍𝐔 treci pe bicicletă, skateboard etc... Te dai jos!
𝐍𝐔 treci pe trecere cu căștile în urechi!
𝐍𝐔 treci dacă situația nu permite: mașina este aproape, în mișcare, iar pe jos este polei; mașina este aproape, în viteză (îți cântărești șansele de reușită, în fond este vorba doar despre viața ta, nu despre dreptate).  
ORICE AR FI, ABSOLUT ORICE AR FI, dacă se întâmplă ceva, păstrează-ți calmul și nu fugi pe trecere! Este greu să eviți un pieton în fugă, dezorientat, care nu știe în ce direcție să se îndrepte!"

Macar ceva avem si noi ca-n Statele Unite... mentalitatea car-centric si blamarea celor vulnerabili (pietoni si biciclisti).

Tot textul de mai sus este bun de printat pe o hartie igienica.

Trebuie mai multe limitatoare de viteza si mai mult accent pe accesibilizare si usurarea mersului pe jos. Plus camere si amenzi pe bune, automate. Cat timp avem semafoare cu buton (care btw nu functioneaza) doar pentru a <fluidiza traficul> (adica incurajarea sofatului), treceri de pietoni la intervale si de +500m in zonele rezidentiale, jaywalking-ul va exista mereu. Este natural.

Si reversul. In Norvegia nu exista infractiunea de traversare neregulamentara, daca un pieton pateste ceva e intotdeauna vina soferului.

Semafoarele si trecerile de pietoni sunt considerate 'bonusuri' pentru siguranta pietonilor pe strazi aglomerate unde este prea riscant sa treci pe unde te taie capul. Pe strazile mai putin circulate e de la sine inteles ca fiecare traverseaza pe unde apuca, iar in zonele rezidentiale cu limita de 30-40 km/h nici nu exista trotuare, pe principiul ca toti impartim aceeasi strada si trebuie sa ne comportam cu bun simt, nici pietoni pe mijloc, nici masini cu viteza.

Soc cultural de-a dreptul cand ajungi in Oslo prima oara, te astepti sa gasesti ordine 'nemteasca', insa, in schimb, iesi din gara intr-o intersectie aglomerata (masini, autobuze, tramvaie, de toate) si vezi pe toti ca traverseaza pe unde apuca, unii pe rosu, altii pe diagonala etc. Si nu patesc nimic ca si pietonii sunt rezonabili si nu se arunca in fata masinilor, dar si soferii conduc prudent.

Si probabil la scoala generala fac curs de educatie rutiera...

Textul ala e foarte bun.

De ce?

Nu conteaza partea "legala"....cine are dreptate.
Conteaza sa nu te pui ca boul in situatii de a ajunge la spital sau...cimitir...
Ca acolo putin conteaza daca era verde sau rosu...daca aveai prioritate sau erai pe trecere....tu ai de suferit.
Prima data ai tu grija de tine....
Indiferent daca ai dreptate sau nu (ref. la legislatia rutiera).