Un mare dobitoc acel Alin Serbanescu.

Nu avem autostradă, dar există deja un tarif. Drumul până la Brașov cu mașina, mai scump decât cu trenul

VIDEO: https://vid2.stirileprotv.ro/2018/09/11/61985266-2.mp4

Deşi nu avem încă o autostradă până la munte, ştim cât va fi taxa de acces pentru ea. Fiecare maşină care va merge pe autostrada București - Braşov ar putea plăti 6,3 euro fără TVA pe 100 de kilometri.

Asta înseamnă peste 100 de lei dus - întors. Iar camioanele vor fi taxate cu dublul acestei sume. Tarifele apar într-un document aprobat de Guvern săptămâna trecută.

Calculele din raport arată că statul sau administratorul privat al autostrăzii ar încasa astfel peste două miliarde de euro numai din taxarea şoferilor până în 2043.

Raportul adoptat de Guvern pentru construirea în Parteneriat Public Privat a Autostrăzii Ploiești - Brașov, de 107 kilometri, estimează că şoseaua va costa peste 1,3 miliarde de euro şi că va fi gata în 2023. Apoi documentul explica de unde îşi poate scoate banii viitorul constructor pentru investiţia făcută.

Potrivit raportului Guvernului porțiunea construită deja de 62 de kilometri, dintre Bucureşti şi Ploieşti, va putea fi dată în administrare noului constructor al porţiunii dintre Ploieşti şi Braşov. Va putea fi şi aici, de pildă, o staţie de taxare, pentru că aceste staţii vor fi montate, la intrarea şi ieşirea de pe autostradă şi în intersecţii. Taxa va fi de 6,3 euro plus TVA. Asta înseamnă că vorbim de 34,7 lei şi un drum dus - întors până la munte va fi undeva la 70 de lei pentru o familie.

Concret, dacă ar fi taxată întreaga autostradă pe hârtie, de 169 de kilometri, drumul cu o maşină care consumă în medie 8 litri de benzină la suta de kilometri ar costa 134 de lei, fără a pune la socoteală şi rovinieta. Pentru o persoană care ar alege trenul, acelaşi drum Bucureşti - Braşov ar fi sub 50 de lei.

Utilitarele de peste 12 tone vor fi taxate cu 8,82 de euro plus TVA, adică 48,6 lei la fiecare 100 de kilometri, iar camioanele de peste 12 tone, cu 12,6 euro, adică aproape 70 de lei.

Aceste tarife nu vor rămâne fixe, ci vor putea fi indexate, adică majorate, anual, cu creşterea salariului mediu net. Transportatorii susţin că potrivit regulilor europene, taxarea suplimentară a mersului pe o autostradă este imposibilă, cel puţin până când vom avea peste 2 mii de kilometri de astfel de drum.

Radu Dinescu, secretar generat UNTRR: - Bucureşti, Constanța, Giurgiu conectat cu Ungaria şi trebuie să conectezi partea de Nord Moldova, Iaşi obligatoriu, adică fără zona asta nu zic că ar tebui şi Moldova conectată cu Transilvania, deci cam asta ar fi minimul necesar de la care ai putea să faci nişte discuţii despre o posibilă taxare.

Reporter: - Altfel nu sunt compatibile rovinieta cu taxa pe autostradă.

Radu Dinescu, secretar generat UNTRR: - Da, deci nu le văd compatibile prin prisma legislaţiei europene.

Cu toate acestea, Guvernul susţine raportul care arată că până în 2043, numai din taxa pe tronsonul Ploieşti - Braşov, constructorul ar trebui să câştige 1,3 miliarde de lei, adică exact cât erau estimate costurile de construcţie.

Se schimbă denumirile carburanţilor. Ce semnificaţii vor avea cerculeţele, pătrăţele şi romburile





Atenţie şoferi! Din 12 octombrie, se schimbă denumirea carburanţilor la pompă. Concret, Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European va intra în vigoare în data de 12 octombrie şi presupune introducerea unui nou sistem de etichetare a carburanţilor.

Această directivă se va aplica în toate statele membre UE cât şi în câteva ţări vecine (Islanda, Norvegia, Serbia, Elvetia, Macedonia, Lichtenstein şi Turcia) şi are ca scop armonizarea denumirilor pentru a  ajuta conducătorii auto să aleagă combustibilul potrivit pentru vehiculul lor atunci când călătoresc.

Benzina va fi marcată cu litera „E“, care va fi încadrată într-un cerc. Litera va fi urmată obligatoriu de una sau de două cifre, după caz. Astfel, inscripţia „E5“ se referă la benzina cu cifră octanică 95 sau 98, care are maximum cinci procente etanol. Benzina E10, de 95 sau de 98, are 10% etanol în compoziţie.  Alimentarea cu acest sortiment poate aduce avarii la un autoturism care nu este compatibil cu standardul E85 (Etanol 85).

În cazul motorinei, marcajul va fi litera „B“, integrat într-un pătrat, urmat de o cifră (în funcţie de procentul de bio-diesel din motorină). Deocamdată, la pompe se poate alimenta doar cu motorină B7, însă ulterior la pompe vom găsi şi motorină B10, dar şi sortimentul XTL. Acesta din urmă reprezintă motorina sintetică.

În sfârşit, cu romb vor fi marcaţi toţi carburanţii alternativi,  iar pompele de GPL vor fi singurele care nu îşi schimbă numele, dar vor avea cele trei litere în simbolul geometric.

H2 (în romb) semnifică alimentarea cu Hidrogen, în timp ce pompele de gaz natural lichefiat vor avea avea inscripţia GNL (în romb), iar cele cu gaz natural comprimat vor avea GNC în aceeaşi formă.

Avem in Romania statii de incarcare cu Hidrogen??

Da, GPL este 3 litere in simbolul geometric, care acelasi simbol geometric se foloseste si la altele.

Deja mi se învârtește capul.  Până acum luam ca tot omul benzină 95. Acum ce iau ? Merci.

Din 12 octombrie, carburanții vor avea noi denumiri. Directiva Uniunii Europene





Uniunea Europeană vrea să ajute consumatorii să găsească mai repede combustibilii potriviți pentru autoturismele lor, astfel că schimbă modul de etichetare a combustibililor.

Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European intră în vigoare din 12 octombrie și se aplică în toate statele membre UE.

Benzina va fi marcată cu litera „E“ încadrată într-un cerc, urmată de una sau de două cifre, după caz.

La motorină, marcajul va fi litera „B“, încadrată într-un pătrat, urmat de o cifră.

A treia etichetă este un romb care va indica toţi carburanţii alternativi. H2 (în romb) semnifică alimentarea cu Hidrogen, în timp ce pompele de gaz natural lichefiat vor avea avea inscripţia GNL (în romb), iar cele cu gaz natural comprimat vor avea GNC în aceeaşi formă.





Etichetele vor fi plasate pe vehiculele nou-produse, în imediata apropiere a gurii de alimentare, în manualul vehicolului, în benzinării şi la toate magazinele de vânzare ale automobilelor.

Noul sistem de va ajuta consumatorii, spun oficialii UE, să aleagă tipul corespunzător de carburant pentru automobilul propriu.

Repet, și benzina de 95 / 98  care e ? Eu ce voi pune în rezervor ? Oricum și până acum tot cu "E" începea...

E10 are 10% bioetanol. Deci mai puțin petrol ars, e mai bio.
Probabil vor exista și vechile (de acum) E5 95, E5 98, dar și noile E10 95 și E10 98, și așa mai departe.

http://www.fuel-identifiers.eu/docs/QA-consumers-EN.pdf

http://www.fuel-identifiers.eu/docs/QA-operators-EN.pdf

ftp://ftp.cencenelec.eu/EN/News/PR/PR-2016-07.pdf

Scandal uriaş la Ministerul Transporturilor. Lucian Șova, huiduit pentru că vrea liberalizarea rutelor

VIDEO: https://vid2.stirileprotv.ro/2018/10/09/61991727-2.mp4

Scandal uriaş la Ministerul Transporturilor. Patronii companiilor care fac transport de persoane l-au huiduit pe ministrul Lucian Sova şi i-au cerut demisia.

I-a supărat faptul că pe rutele pe care le deţin de zeci de ani vor putea circula şi autobuzele ori microbuzele altor companii. Transportatorii spun că în cazul în care ministrul nu se răzgândeşte, joi declanşează greva generală în întreaga ţară. Ar fi afectaţi aproape un milion de români.







Patronii companiilor de transport care au protestat marți sunt înfuriaţi de ordinul de ministru care liberalizează rutele.

În acest moment, cel mai important criteriu de departajare la atribuirea licenţelor este vechimea.

Practic câştigă mereu aceeaşi companie în detrimentul uneia care poate avea cu parc auto similar şi maşini moderne.

Ministrul Transporturilor a anunţat însă că liberalizarea pieţei presupune apariţia concurenţei, iar călătorii au de câştigat. A fost momentul în care sala de şedinţe a explodat.







Lucian Șova, ministrul Transporturilor: Să fim foarte clari, nu vechime pe traseu. Nu se poate că un transportator care face transport de la Bucureşti la Madrid să nu poată face transport de la Bucureşti la Urziceni. Am luat act de faptul că doriţi introducerea experienţei similare.”

După ce l-au huiduit pe ministrul Transporturilor, nemulţumiţii i-au dat acestuia un ultimatum.

Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România: ”Și-a pus în cap să facă o liberalizare, nu avem nimic împotrivă, dar nu poţi să o faci peste noapte.”

Augustin Hagiu, Preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport: În 48 de ore începând de acum, cheile trebuie scoase din contact. aici aveţi toată ţara.
Reporter: Câți oameni vor fi afectaţi?
Augustin Hagiu, Preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport: Toți călătorii curselor interjudeţene.

Greva generală care va începe joi înseamnă că pe cele aproape 1.000 de rute interjudeţene nu va circula niciun autobuz şi niciun microbuz. Acestea vor rămâne blocate în autogări. De altfel, acţiunea de protest va afecta aproape un milion de români în fiecare zi de grevă.

Contractul pentru construcția pasajului de la Mogoșoaia de pe centura Capitalei, semnat la peste trei luni de la atribuirea prin licitație

Strabag va proiecta și construi un pasaj de circa 800 de metri pe Centura Captialei, peste DN1A spre Mogoșoaia, conform contractului semnat marți, anunță Compania de Drumuri, la peste trei luni de când compania fusese anunțată căștigătoare la licitație și la peste un an și trei luni de la demararea licitației. Costul proiectului este de circa 32 de milioane de lei, iar termenul de realizare este de 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție.

"CNAIR SA a semnat contractul de proiectare și execuție a a pasajului Mogoșoaia pe centura București peste DN 1A cu ofertantul declarat câștigător, SC STRABAG SRL", transmite Compania de Drumuri. Valoarea contractului este de 32.259.665,70  LEI fara TVA.

Obiectivul de investiții "Pasaj Mogoșoaia pe Centura București peste DN 1A" este situat pe Centura București, între km 66+540 - km 67+340 include rampa de urcare (km 66+580 – km 66+810) și rampa de coborâre km (66+920 - km 67+150), pasajul superior peste DN 1A, precum și breteaua de acces 7 (km 66+870 - km 67+340) și breteaua de acces 8 (km 66+870 km 67+280).

În conformitate cu prevederile contractuale, durata de realizare a acestui contract este de 30 luni, din care 6 luni pentru activitatea de proiectare și 24 luni pentru execuția lucrărilor. "Menționăm că Antreprenorul a ofertat o perioadă de garanție a lucrărilor de 10 ani", transmite CNAIR.

Asociația Pro Infrastructura critica în urmă cu câteva zile faptul că deși a anunțat atribuirea contractului pe 12 august, Compania de Drumuri "nu este în stare să încheie rapid o licitație nici măcar când nu apar complicații deosebite!".


http://m.hotnews.ro/stire/22773842

A fost inaugurat primul hub din România de încărcare rapidă pentru mașinile electrice





Acesta este primul hub de acest fel din din România și din Europa de Est.

Situat în parcarea magazinului Kaufland de pe Strada Barbu Vacărescu nr. 120-144 din București, hub-ul oferă posibilitatea incărcării simultane a 6 mașini electrice, în mod gratuit, iar noutatea și principalul beneficiu al lui este că 3 dintre ele se vor putea incărca în regim rapid, adică în mai puțin de o oră.

Pentru incărcarea bateriilor automobilelor electrice este folosită peste 95% energie din surse regenerabile.

În prezent, sunt înmatriculate în România peste 1000 mașini electrice, conform surselor oficiale.

Stațiile din cadrul hub-ului inaugurat în data de 25 octombrie 2018 sunt compatibile cu toate tipurile de vehicule 100% electrice și hibride plug-in.

Stațiile au un regim de funcționare non-stop și costurile incărcărilor sunt suportate în totalitate de către Kaufland România.

La finalul evenimentului de lansare, 30 de mașini electrice, în frunte cu prima masină electrică de curse din România, care a participat deja la 10 etape de competiții naționale de viteză în coastă și de raliu, au defilat într-un tur spectaculos de câteva ore pe străzile Bucureștiului.

Nu facem autostrazi pentru ca nu ne lasa strainii? Este punctul in care ajunge incapabilul la momentul de frustrare maxima - Interviu





Romania nu are autostrazi din cauza incompetentei celor numiti la conducerea Ministerului Transporturilor si in institutiile responsabile din domeniu, nu din cauza unor obscure interese straine, afirma deputatul USR Catalin Drula, contrazicandu-l astfel pe Darius Valcov.

Reactia vine dupa ce consilierul premierului Dancila a sustinut, duminica seara, ca Romania nu are autostrazi din cauza altor tari, direct interesate ca retelele de transport sa nu treaca si pe la noi.

Din contra, "o infrastructura mai buna pentru Romania e un castig si pentru Europa", il contrazice Catalin Drula, fondator al Asociatiei Pro Infrastructura, intr-un scurt interviu acordat Ziare.com, in care subliniaza ca in cazul autostrazilor "cauza majora este incompetenta".

Cum explicati dvs faptul ca nu avem autostrazi in Romania, asa cum ne-am dori cu totii, care sunt cauzele reale?

Foarte pe scurt: Din cauza clasei politice, din cauza conducerilor succesive ale Ministerului Transporturilor. Autostrazile nu se cumpara la magazin, de pe raft, si nici nu apar din senin, odata cu trecerea timpului, asa ca degeaba invocam inciudati ca au trecut 10-15 ani si tot n-au aparut autostrazi, pentru ca ele nu cresc din pamant.

Autostrazile se realizeaza cu echipe profesioniste, care se ocupa de planificarea acestor proiecte si implementarea lor de la A la Z. Or, in Ministerul Transporturilor, in afara de faptul ca schimbam in medie doi ministri pe an, in cadrul institutiilor responsabile, in speta CNAIR, criteriile de promovare si de selectie sunt cu totul altele decat profesionalismul si competenta.

Si, totusi, a existat o anumita alternanta la guvernare, au trecut pe la Palatul Victoria si partide de stanga, si partide de dreapta. De ce nu s-a schimbat mare lucru in aceasta privinta?

Proiectele de infrastructura si autostrazi au in ciclu mare de implementare, mai ales cele complexe, cum sunt, de exemplu, traversarile montane. Un asemenea proiect de la conceptie pana la finalizare, la "taierea panglicii" cum ne place sa spunem, poate dura 10-15 ani (o durata comparabila cu cele din tarile din vestul Europei, pentru marile treceri peste Alpi).

Poate sa fie cineva bine intentionat 6 luni, dar efectele se vor vedea pe termen limitat.

Ideea este ca ar trebui sa existe o echipa de profesionisti care sa se ocupe de proiect de la inceput pana la sfarsit. Or, la Ministerul Transporturilor niciodata nu a fost facuta o reforma, astfel incat sa fie adusi profesionisti care sa se ocupe de proiecte.

Singura incercare de acest fel a existat in 2016, cand s-a creat acea noua structura "Compania Nationala de Investitii Rutiere", cu asistenta de la Compania austriaca de Autostrazi, prin Banca Europeana de Investitii. Insa, in momentul schimbarii guvernarii, la inceputul anului 2017, acel proiect a fost abandonat. Desi strict legal exista inca, acea companie nu are niciun angajat.

Daca acolo ar fi angajati 30-40 de oameni buni sa se ocupe, de exemplu, de autostrada Sibiu-Pitesti, peste 6-10 ani am avea aceasta autostrada. Daca nu se intampla asta, peste 10 ani discutam din nou si spunem ca sunt nu 25 de ani, ca acum, ci 35 de ani de cand nu avem autostrazi.

E simplu: trebuie sa asezi lucrurile in ordine si sa faci astfel incat de aceste proiecte foarte complexe sa se ocupe oameni foarte buni.

Darius Valcov sustine ca ar exista un interes al tarilor straine ca Romania sa nu aiba o infrastructura bine dezvoltata. Ce parere aveti despre aceasta acuzatie? Daca, printr-un miracol, ne-am trezi peste noapte cu o retea excelenta de drumuri, ele nu le-ar folosi si acestor "tari straine"?

Din experienta mea directa este vorba despre foarte multa incompetenta si prostie, care, impreuna, duc la acest gen de declaratii, la explicatii conspirationiste. "Nu se vrea sa fim lasati sa...". Este exact punctul in care ajunge incapabilul la momentul de frustrare maxim. Am mai vazut explicatia asta si in cercuri mai mici, pe holuri.

Nu e asa. De fapt, nu se poate pentru ca nu exista management competent al acestor institutii publice, acesta este adevarul, de aici si lipsa de rezultate.

Si bineinteles ca o infrastructura mai buna pentru Romania e un castig si pentru Europa, va dati seama. E o aberatie sa spui ca cineva vrea sa ne tina in subdezvoltare. O infrastructura mai buna inseamna business mai bun pentru companii din Vest, comert mai ridicat cu Romania si cu alte tari ale caror fluxuri de trafic trec prin Romania, o legatura mai rapida si cu tarile din vecinatate.

O infrastructura mai buna stimuleaza afacerile si cresterea economica nu numai in tara respectiva, ci si in regiune.

Iar pentru Romania ar insemna si un nivel al investitiilor mai ridicat, nu-i asa?

Asta se vede deja la noi, pentru ca nivelul investitiilor se concentreaza deja in zonele pana unde merge reteaua, adica in principal in Transilvania de sud si in Banat.

S-a scris mult despre faptul ca nu avem autostrazi pentru ca asemenea proiecte reprezinta "o vaca buna de muls", atat pentru constructori, cat si pentru cei numiti in functii prin minister. Din cate stiti, se fura mult in zona asta?

Mi-e greu sa spun, organele statului ar trebui sa spuna unde si daca exista coruptie in domeniu. Dar ce pot sa va spun este ca, daca ar fi asa, atunci cei care se presupune ca le-ar "mulge" sunt foarte incompetenti, pentru ca noi am lasat miliarde de euro de la Uniunea Europeana necheltuiti. Aceia erau bani care, in ipoteza dvs, ar fi putut intra in aceasta schema.

Putem da vina si pe legislatie pentru lipsa de autostrazi?

Legislatia nu e perfecta, ici si colo se pot eficientiza anumite circuite birocratice. Si s-au mai facut eforturi in sensul acesta, a existat o ordonanta in 2016 pentru accelerarea marilor proiecte de infrastructura, de exemplu, prin scoaterea terenurilor pe care se face autostrada din circuitul agricol, erau tot felul de anacronisme acolo.

Legislatia e o cauza, asa cum poate fi si coruptia, dar cauza majora este incompetenta. Stiu ca e o explicatie mai putin atragatoare, dar asta e: trebuie oameni care sa inteleaga ce inseamna sa gestionezi mari proiecte. Insa, daca va aduceti aminte, am si avut un Minister al Marilor Proiecte (condus de Dan Sova, in prezent condamnat - n.red.), dar de trista amintire, pentru ca de el s-au ocupat tot oameni care nu inteleg de ce anume e nevoie.

Daca e limpede ca e nevoie de profesionisti si de stabilitate, de ce nu tin cont de asta politicienii si nu iau masurile necesare?

Experienta mea din contactul direct (si in Comisia de Transporturi, dar nu numai) este ca ei nu inteleg domeniul. Ei vad doar pe termen foarte scurt, au o capacitate foarte mica de a intelege cauzele unei situatii de fapt, iar de multe ori sunt dusi de nas si invartiti de oamenii stabili din sistem de la nivelele inferioare, care le spun la ureche ca de vina ar fi firmele cele rele, contestatiile etc.

Si, la 10 ministri ai Transporturilor in 5 ani, vedem cum fiecare se concentreaza pe ceva imediat: se mai duce ministrul pe un santier, mai rezolva un surub etc.

Unul dintre cei 4 ministri ai Transporturilor pusi pana acum de actuala guvernare PSD mi-a si spus direct: "Nu e timp, dle Drula, pentru reset-ul pe care il doriti dvs". Dar daca nu asezi lucrurile pe o baza solida, peste cativa ani nu obtii rezultatele pe care le doresti.

Cine e Catalin Drula
Ales deputat de Timis din partea Uniunii Salvati Romania, Catalin Drula este IT-ist, fost olimpic la informatica. A studiat in Canada, la University of Toronto, si are o diploma de master in Computer Science. A revenit in tara in 2005 si s-a implicat in diverse proiecte antreprenoriale in IT, printre care un sistem de livrare de produse medicale (sange, plasma, coagulanti) cu avioane fara pilot, automatizate, operational in Rwanda. S-a implicat si in actiuni civice, fondand Asociatia Pro Infrastructura, cel mai activ ONG din domeniu. A fost consilierul premierului Ciolos pe probleme de infrastructura.