misterr wrote:
1. Tasările acelea de speriat parcă erau la scutul semimecanizat. La TBM mai sînt atît de semnificative?
2. Dacă se execută cut&cover, pereții mulați nu presupun și aceia deplasări (mai mult orizontale și mai puțin pe verticală, ce-i drept)? Adică, de cînd se sapă cu Kelly și pînă se toarnă betonul, mai pot apărea și acolo oarece deplasări, chiar dacă e noroiul bentonitic în groapă, mă gîndesc.

1. Nu, TBM-ul te scapa de doua lucruri, de tasari la excavatie si de epuismente (care si ele indirect produc tasari)
2. Peretii mulati chiar si din deplasarea orizontala produc si ei tasari. Imagineaza-ti un acvariu plin cu apa care are un perete vertical 'deplasabil'...ce se intampla cu nivelul apei daca peretele deplasabil...se deplaseaza?

Ok, înțeles, mulțumesc!
Grea treabă să construiești ceva solid și durabil în... noroi!

Ma rog, oricum momentan vorbim vorbe. Ca de la RD la Orizont (via VI) s-a apasat pe STOP la tot ce inseamna lucrari de suprafata. Singura exceptie... se dau gauri in subteran la Parc pentru mustati de armatura planseu intermediar in PM. Si nu vine vara. Acum pot sa doarma linistiti, nederanjati.
Pana si Kelly de la RD este iar in pauza tehnica de primit baroase pe la cupa. Si mai sunt atat de putine carcase pe bulevard...

Daca tot vorbim de sapaturi imediat langa cladiri cu structura afectata de cutremure, exista si alte tehnologii decat peretii mulati, ca de exemplu coloane de jet grouting eventual combinate cu piloti, vezi de exemplu: http://www.popp-si-asociatii.ro/wp-cont...outing.pdf , injectii: https://danmihalake.files.wordpress.com...015-97.pdf, etc. Solutii tehnice exista, problema este de costuri.

misterr wrote:
Ok, înțeles, mulțumesc!
Grea treabă să construiești ceva solid și durabil în... noroi!

Figura mea de stil nu se referea neaparat la transeea cu noroi bentonitic, ci mai mult la faza de excavare a statie/galeriei la adapostul peretilor mulati...
Cat despre tasarile datorate epuismentelor ma refeream la batrana si binecunoscuta lege a lui Arhimede, nu la eventuale extrageri de 'particule solide' odata cu apa...
 
Daca incercam sa privim cu ceva atentie fenomenele fizice nu sunt totusi lucruri de neinteles...
Mai complicat e cu 'dinamica'...ca acolo e totusi vorba de cunostinte de 'invatamant superior' si teze de doctorat...
Noroc ca ne 'lamureste' @113...
   
Oricum...ne-a lamurit 'bustean'...si eu care aveam vaga impresie ca ma mai pricep cat de cat...marturisesc cinstit ca ma declar 'nul' la asa 'stiinta'...

Adrian Rosca wrote:
Daca tot vorbim de sapaturi imediat langa cladiri cu structura afectata de cutremure, exista si alte tehnologii decat peretii mulati, ca de exemplu coloane de jet grouting eventual combinate cu piloti...

Iar vindem castraveti la gradinari???
   

Pai nu cumva sa se creada ca peretii mulati sunt sfinta sfintelor.

La jet-grouting e alta nashparlie...riscul de umflari...care sunt tot la fel de nasoale ca si tasarile...
Asa, la o analiza 'din satelit' as merge mai degraba pe injectii de clacare prin tuburi cu mansete, cu monitorizarea mentinerii 'la cota' a subrezeniilor alora...s-au mai facut treburi din astea chiar la Metroul din Bucuresti, experienta exista, e o operatie delicata dar se poate...
Problema de baza insa ramane, orice ai face cu subsolul, tot nu se 'sudeaza' la loc faramaturile structurale existente...

"Apropo, blocurile comuniste sunt garantate ca si perioada de folosire 100 de ani."
Durata proiectata de viata a constructiilor civile din clasa 3 de importanta (adica a blocurilor de locuit, printre alte constructii) este de 50 de ani. Stiu, pentru ca lucrez in domeniu de ceva timp. Perioada de folosinta de 100 ani era in perioada interbelica, dar comunistii au dorit sa "ieftineasca" locuintele "muncitoresti" si de aceea au redus perioada de folosire. Aceasta perioada standard se refera exclusiv la structura de rezistenta, in niciun caz la finisaje, fatade ,instalatii sau alte  utilitati. Perioada de folosinta, precum si clasa de importanta sunt foarte importante (scuzati repetitia!) deoarece influenteaza anumiti parametri de calcul (ca si valori numerice) ai structurilor, precum incarcari statice (greut. proprii, greut. utile, zapada etc) si incarcari dinamice (vant, seism, vibratii, etc). Adica, in final, maresc sau micsoreaza cantitatile de beton si armatura ce trebuiesc folosite in lucrare, influentand astfel costul final.
Nici nu vreau sa ma gandesc ca toate blocurile mai vechi de '77 (chiar si cele "comuniste") nu sunt proiectate antiseismic de niciun fel (sau in cel mai bun caz proiectate conform normativului P100-66 copiat dupa standardul american antiseismic de California). (Cutremurele de Vrancea sunt total diferite de cele de California).
Daca ma gandesc si la evolutia exigentelor de proiectare antiseismica din '77 pana in prezent (mereu in crestere!!!), incep sa am dubii serioase si despre constructiile mai vechi de 2004 (cand a aparut prima versiune a normativului P100 convergenta cu standardele europene in materie, in special cu EN1998-Eurocode 8).
Da, stiu ca legile fizicii sunt universale indiferent de tara sau perioada istorica, insa metodele "practice" de calcul difera. Filozofia de proiectare "comunista" nu seamana cu cea europeana (alti factori, alte formule, alti parametri, alte harti seismice, etc, etc). Trecerea timpului si perseverenta oamenilor au facut ca metodele de calcul sa evolueze f.f. mult.
P.S. Nu am scris tot "romanul" asta ca sa va sperii, ci doar ca sa va dati seama de adevarata situatie a cladirilor din Bucuresti. Parerea mea personala e ca o consolidare este doar o "peticire" a ceva existent. O haina peticita va ramane o haina veche, nu va deveni niciodata una noua. Sunt absolut vexat de faptul ca toata lumea condamna "peticirile" de asfalt de pe drumurile publice, dar in acelasi timp sustine "peticirea" structurilor pana la absurd (si fara sa aiba o opinie tehnica avizata asupra costurilor). Nu cred ca vom putea privi niciodata cu adevarat spre viitor daca vom sta ancorati in trecut. Oameni buni, consolidarile sunt necesare in cazul cladirilor monumentale, gen Universitatea Bucuresti sau Ministerul Agriculturii, dar in niciun caz pentru cladiri anomime cu 2 etaje si pravalii la parter !!! Nu mai incercati sa reparati la infinit "rable" gen Dacia 1300, ca nu suntem in Cuba !!

subway guru wrote:
Figura mea de stil nu se referea neaparat la transeea cu noroi bentonitic, ci mai mult la faza de excavare a statie/galeriei la adapostul peretilor mulati...

Asta credeam că e rezolvată deja, prin șpraițuri, sau prin turnarea planșeului superior ca să țină pereții mulați pe poziție, și apoi să se sape dedesubt. Deci nici așa nu se evită complet deplasările...

subway guru wrote:
Cat despre tasarile datorate epuismentelor ma refeream la batrana si binecunoscuta lege a lui Arhimede, nu la eventuale extrageri de 'particule solide' odata cu apa...

Pentru asta, ca soluție ar fi... înghețarea solului?

thor5 wrote:
Sunt absolut vexat de faptul ca toata lumea condamna "peticirile" de asfalt de pe drumurile publice, dar in acelasi timp sustine "peticirea" structurilor pana la absurd (si fara sa aiba o opinie tehnica avizata asupra costurilor). Nu cred ca vom putea privi niciodata cu adevarat spre viitor daca vom sta ancorati in trecut. Oameni buni, consolidarile sunt necesare in cazul cladirilor monumentale, gen Universitatea Bucuresti sau Ministerul Agriculturii, dar in niciun caz pentru cladiri anomime cu 2 etaje si pravalii la parter !!! Nu mai incercati sa reparati la infinit "rable" gen Dacia 1300, ca nu suntem in Cuba !!

Chapeau, maître !...

Dar... pana la demolaciuni... pe DT la modul serios cand se incep ceva linii, instalatii... ca daca o zi da una nu... Mi se cam face lehamite de planuri de viitor cand nu exista planuri concrete pentru prezent. Si de scuipat intre italieni. Care se acuza de minciuni reciproc. Desi i-am prins pe ambii cu minciuna in plisc... in trecut.
Chiar trebuie sa trec zilnic prin DT? Sa fac reportaj in fiecare zi? Ieri am fost. Sa ma duc si azi? S-a oprit ploaia, mai am sanse sa prind niste somnambuli?
Am o propunere, ia sa nu mai inceapa nimic pana nu se pun la punct toate detaliile. Ca o fi un nou regim cu demolari, ca o fi cutremur... pana nu se creaza conditiile mai bine ne preocupam de ce facem acum, si lasam diversiunile si deturnarile de atentie de pe chestiuni cu adevarat urgente. Nu avem PSS pentru TBM-uri, nici macar cat sa poata fi scoase si duse in Pantelimon, ne gandim deja la fantasmagorii.

misterr wrote:
Asta credeam că e rezolvată deja, prin șpraițuri, sau prin turnarea planșeului superior ca să țină pereții mulați pe poziție, și apoi să se sape dedesubt. Deci nici așa nu se evită complet deplasările...

Și când au "construit" fundațiile turnului de lângă biserica Armenească, aveau șpraițuri cât scrie la carte dar tot au reușit să crape biserica și școala de la temelii. Și nici una din clădiri nu avea vreo bulină înainte să pună respectivii mâna pe lopată.

Si cu asta basta. Gata e clar, crapa biserica, ne ridica preasfintia sa binecuvantarea la TBM-uri, stop joc cu metroul. Sa ne ocupam pe cand se finalizeaza Drumul Taberei. Ca ieri pe burnita aia anemica nu misca nici macar incarcatorul frontal care sa verse pamant din galerie in PSS RD. Desi acolo in galerie nu ploua neam. Aparent nu e strict o problema de bani, ca dupa pozele cu somnorosi a doua zi a venit Stahanov si a facut cat altii intr-o saptamana. Iar dupa aia... Se repeta povestea. Ieri nu, azi da, maine?

misterr wrote:
Asta credeam că e rezolvată deja, prin șpraițuri, sau prin turnarea planșeului superior ca să țină pereții mulați pe poziție, și apoi să se sape dedesubt. Deci nici așa nu se evită complet deplasările...

misterr wrote:
Cat despre tasarile datorate epuismentelor...Pentru asta, ca soluție ar fi... înghețarea solului?

Cu spraituri si plansee se evita sa se darame, nu sa se deformeze...O regula elementara spune ca nu exista efort fara deformare si nici viceversa, si sunt proportionale.
Inghetarea solului...produce umflari! (parca asa stiam, ca volumul ghetii e cu 10% mai mare ca volumul apei...)

DocOctavius wrote:
Și când au "construit" fundațiile turnului de lângă biserica Armenească, aveau șpraițuri cât scrie la carte dar tot au reușit să crape biserica și școala de la temelii. Și nici una din clădiri nu avea vreo bulină înainte să pună respectivii mâna pe lopată.

La incinta aia a fost 'berbecarie', peretii au fost sprijiniti cu ancoraje nu cu spraituri, dar pe 'investitorul grec' l-a durut in brisca ca intra apa in incinta cu tot cu nisipul din spate...fenomenul se numeste 'antrenare hidrodinamica'.