@1689, aici e vorba de Şcolile Generale.  Totdeauna la liceu a fost o altă folozofie, liceul aduna elevi din tot Bucureştiul şi nu numai din Bucureşti...Generalele erau de proximitate...Şi aşa ar trebui să rămână.

Ce te faci daca esti fruntas in scoala ta generala de cartier dar - presupunind ca intri - te pomenesti codas la liceu De asta se tem multi.

Spunea Jordan Petersen ca succesul in viata s-ar datora numai in proportie de 10% scolii/ sistemului de invatamint. Bine ca am aflat abia acum, post factum… Cred insa ca are dreptate. Am atitea exemple in jur dar si experienta proprie care ma face sa il cred.

Bun bancul cu militienii si cu str. Academiei.
A propos:

Stiti care e unitatea de masura pentru inteligenta?
…?
Țianu’!

@andrei11, sint convins ca stiti ca adevarul e ca sansele de succes plecau din scoala generala…

In liceul in care am fost cred ca nu erau mai mult de 10 - 15 scoli diferite din care venea intreaga generatie.

Si - daca ne uitam si mai mult in urma - in perioada interbelica devenise o practica in a avea ciclul gimnazial secundar (echivalentul claselor V - VIII de astazi) asociat liceelor “mari”.

Practica ce pare sa renasca…

Tin minte ca se discutase la un moment dat despre invazia reclamelor la pariuri regasite pe vehiculele STB. Cine merge des prin oras constata ca astfel de reclame sunt peste tot, parca din ce in ce mai multe si agasante. Pe mine cel putin ma deranjeaza teribil cele in format electronic de pe Youtube si Facebook. In orice caz, un articol despre acest fenomen:

FOTOGALERIE București, capitala păcănelelor. Orașul e plin de săli de joc, magazine amanet și reclame vulgare care promovează pariurile. Psiholog: Adolescenții sunt ținta

Bucureștiul s-a umplut în ultimul an de panouri publicitare uriașe în care tinere fotografiate în posturi vulgare promovează jocurile de noroc. Marile bulevarde și intersecții ale capitalei sunt înțesate de săli de păcănele. În majoritatea cazurilor, sălile de jocuri de noroc sau de pariuri sportive au pe lângă ele tot atâtea case de amanet. Reporterul G4Media a numărat doar pe Calea Moşilor din Sectorul 2 peste 60 de săli de jocuri de noroc, de pariuri și magazine amanet.

Pe multe dintre afişe, vedete mondene, sumar îmbrăcate, încearcă să convingă cu mesaje îndoielnice trecătorii să treacă pragul sălilor de jocuri. Acelaşi lucru îl fac şi firmele luminoase care îţi sar în ochi de la o poştă din cauza culorilor ţipătoare.

În intersecţia de la Obor, spre exemplu, blocurile sunt pline de bannere de zeci de metri pătrați care fac reclamă sălilor de păcănele care se află la parter. Acelaşi lucru poate fi văzut aproape pe orice mare bulevard al Bucureştiului.

Oradea și Reșița au interzis sălile de jocuri în centru

Două orașe din România au încercat până acum să elimine casele de pariuri și sălile de jocuri din centru. E vorba despre Oradea în 2017 și Reșița în 2020.

„Am inițiat acest proiect pe un model de bună practică pe care l-am preluat de la Oradea. Am adus doar mici modificări. În Reșița avem peste 85 de case de pariuri, de jocuri de noroc. Este deja o problemă socială, oamenii au devenit ca și alcoolicii sau fumătorii. Am în vedere în mod special tinerii. Sunt persoane care muncesc în străinătate și trimit bani acasă, iar unii oameni consumă banii aceștia în câteva zeci de minute. Limitarea lor ca și dispersie în oraș, în special pe zonele principale, va determina cu siguranță scăderea interesului pentru ele, pentru că nu le vor mai găsi așa ușor. Pentru magazinele second-hand am luat exemplul Parisului. Și acolo sunt magazine second-hand, dar nu sunt pe Champs-Élysées, nici în Place de la Concorde. Sunt în zone periferice ale orașului”, a explicat primarul Reșiței, Nelu Popa, în 2020, când a promovat proiectul de Consiliu Local votat în unanimitate.

Ce spun specialiştii în tratarea dependenţelor

Medicii psihiatri care cunosc foarte bine fenomenul prin prisma pacienţilor pe care îi ajută să se recupereze spun că reclamele sunt foarte nocive pentru adolescenţi şi mai ales pentru dependenţi.

„Reclamele sunt în special eficiente în a atrage adolescenţii. Creierul adolescenţilor funcţionează diferit de creierul adulţilor. Sunt mai atraşi de risc şi de câştigul imediat şi tind să nu calculeze cu acuratețe riscurile. De asemenea, riscurile de dependenţă de jocuri de noroc cresc foarte mult dacă jocul începe mai devreme de 16-18 ani.

În ceea ce-i priveste pe dependenţi, reclamele funcţionează ca declanşator al recăderii la cei care încearca să se oprească sau să scadă. Aşa cum, de exemplu, dacă într-un grup de fumători cineva aprinde o ţigară, ceilalti vor simţi o dorinţă puternică de a aprinde şi ei.

Alcoolicii Anonimi recomandă ca în perioada renunţării la dependenţă, oamenii să evite „people, places and things”. Oamenii, locurile şi lucrurile asociate cu consumul. Acest lucru este practic imposibil în Romania având în vedere ubicuitatea reclamelor.

Mai mult, unele săli pompează în exterior aerul încărcat cu aroma specifică sălii, pentru a declanşa în jucător pofta de joc care este foarte puternic asociată cu mirosul, acesta fiind un simţ foarte primitiv la om”, a declarat pentru G4Media.ro Eugen Hriscu, psihiatru şi psihoterapeut, specialist în tratarea dependenţelor.

Petiţie pentru interzicerea reclamelor

De curând, comunitatea Declic a lansat o petiţie pentru interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și pariuri sportive. Aceasta a fost semnată până acum de peste 50.000 de persoane.

Semnatarii petiţiei vor să interzică orice formă de publicitate la jocurile de noroc și pariuri pentru că spun ei „Asaltul reclamelor agresive se întâmplă la tot pasul. De aceea, tot mai mulți tineri devin dependenți de jocuri de noroc. Iar jucătorii care încearcă să se vindece de această dependență nu au nicio șansă”. Un proiect de lege pentru interzicerea publicității stradale și audiovizuale la jocuri de noroc și pariuri a fost înregistrat la Camera Deputaților. El are susținerea majorității partidelor.

Textul petiţiei:

„Oriunde te uiți, e imposibil să nu vezi afișele imense cu reclame la jocuri de noroc sau pariuri sportive. În online publicitatea este și mai agresivă, pentru că sunt și mai puține reguli. Iar pentru reclamele la pariuri sportive de la TV există o portiță. Acestea pot fi difuzate la orice oră din zi, în timpul competițiilor sportive.

În reclame, celebrități sau foști sportivi repetă neîncetat că e ușor să câștigi. Iar Youtube-ul e plin de vloggeri care se filmează în timp ce joacă și mereu par să prindă lozul cel mare.

Spre deosebire de România, țări ca Marea Britanie au înțeles cât de dăunătoare pentru minori este publicitatea la jocuri de noroc. Așa că vedetele din sport sau showbiz nu mai pot promova case de pariuri sau jocuri de noroc . De asemenea, în 2021, Republica Moldova a interzis toate tipurile de publicitate la orice formă de jocuri de noroc.

Dependența de jocuri de noroc este o boală. Deși prea puțini o văd așa. De aceea, în afară de un studiu plătit de industrie în 2016, nici nu există statistici naționale actualizate pentru cei care se confruntă cu o astfel de adicție. Însă, psihiatrii spun că cel puțin 7 din 10 dependenți de pariuri sau jocuri de noroc care se lasă revin la vechiul obicei.

Reclamele la jocuri de noroc pe care le vedem la tot pasul joacă un rol decisiv.

Jocul responsabil nu este obiectivul principal al industriei jocurilor de noroc. Iar statul nu face mare lucru pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili și pe dependenții de jocuri de noroc, deși are modelele altor țări.

Hai să-i convingem pe parlamentari că e nevoie de un prim proiect de lege pentru a interzice publicitatea la jocuri de noroc. Semnează petiția!”

Și deputatul PNL Adrian Cozma a inițiat un proiect de lege care ar interzice complet publicitatea pentru pariuri și jocuri de noroc.

Sursa articol: https://www.g4media.ro/fotogalerie-bucur ... nta.html

Eu propun sa interzica toate reclamele, nu numai la jocurile de noroc. Nu pe motiv de dependenta ci pentru ca porcaiesc aspectul orasului. De fapt nu e nevoie de interzicere propriu-zisa ci doar de aplicarea legii. Parca aprobasera acum citiva ani niste norme pentru afisaj stradal, niciodata aplicate.

Pe de alta parte, ma intreb care este oare explicatia pentru succesul fulminant al acestor sali de pariuri in dauna altor mici afaceri si magazine. De ce au ramas viabile numai spatiile comerciale dedicate farmaciior, bancilor (acum intr-o mai mica masura) si salilor de jocuri/pariuri? A, si mai nou frizeriilor pentru barbosi. Pe Iuliu Maniu e plin de astfel de stabilimente pline de clienti, toti dubiosi inclusiv frizerii/barbierii. Am senzatia ca sint centre de rendez-vous pentru homosexuali.

Probabil astea sint singurele activitati generatoare de profit suficient pentru a plati chiria.

In ceea ce priveste jocurile de noroc, explicatia este destul de simpla. Lipsa de educatie. Foarte putini stiu ca jocurile de noroc se rezuma la niste probabilitati si niste parametrii pentru castiguri (la suma X jucata se acorda suma Y, cel putin la popularele "pacanele"). Impresia generala e ca jucand mai mult iti cresc sansele, ceea ce nu prea e adevarat. In plus, este si nevoia de a face niste bani cat mai repede fara a munci prea mult, tendinta care s-a cam generalizat in ultimii ani in societatea romaneasca (indiferent ca indivizii joaca sau nu la jocuri de noroc).

La fel, cu farmaciile este destul de simplu. Stilul de viata haotic, alimentatia, poluarea, suprasolicitarea si stresul (in special din cauza serviciului), lipsa unor planuri de preventie pentru anumite boli (de exemplu cardiovasculare, cauza principala a deceselor din Romania) duc la degradarea prematura si rapida a starii generale de sanatate. Iar in buna traditie romaneasca, si in acest caz tratam/combatem efectul, nu cauza, dand un pomelnic de medicamente...

Despre magazinele mici, iar e un fenomen complex. Pana acum 10-15 ani marile lanturi de magazine se concentrau pe deschiderea de hypermarket-uri pentru ca erau mai mici costurile logistice (mai simplu sa plimbi niste autotrenuri intre depozit si cele cateva magazine in loc sa plimbi mai multe camioane de mici dimensiuni intre depozit si mai multe magazinase). Atunci, magazinele de mici dimensiuni erau lasate in seama particularilor tocmai din acest considerent. Intre timp, marii investitori s-au prins ca lumea mai degraba se duce la magazinul de la colt pentru o paine sau o apa decat sa se duca la hypermarketul aflat la mama naibii, asa incat si-au schimbat perspectiva si au "atacat" acest segment al magazinelor de proximitate (a se vedea Carrefour, Auchan - curios e ca la noi nu au facut ca in Franta unde tocmai cu astfel de magazine au cel mai mare succes). Simultan, pentru investitorii mici costurile au crescut usor-usor, si-au dat seama ca nu mai renteaza sa tina afacerea si au decis sa inchida. Asta cel putin in orasele mari si in anumite localitati unde au mai aparut magazine ceva mai mari (Lidl, Kaufland, Penny, Proxi, Anabella etc).

Ma uit la mine in zona, de exemplu, aveam 2 astfel de magazinase in blocul de vis-a-vis de mine, unul din ele s-a inchis in 2020 parca si cel de-al doilea in mai 2022. In conditiile in care in complexul alimentar aflat langa acest bloc, Mega Image a deschis primul magazin in 2013 parca, al doilea prin 2017, iar in 2018 s-a deschis si Proxi. O vreme au mai supravietuit pentru ca, spre deosebire de concurenta, aplicau metoda caietului...

Ca fapt divers, cândva hipermarketurile erau cele mai ieftine iar angrourile și mai ieftine fiindcă lumea era obișnuită cu magazinele de cartier de până atunci (ceva timp sub mine aveam la blocul de la Straja din București "supermarket" - atât se numea, iar când s-a deschis Carrefour Huedin în dec. 2010 cu prețuri mult mai bune, supermarketul ăla s-a desființat) ori se duceau la magazinul de la colț, unele cu servire direct stradală, fiindcă erau doar mai aproape și terminau mai repede de cumpărat mărunțișurile sau ce era nevoie, pe când un magazin mare trebuia parcursă o distanță mai mare, deși consider că familiile serioase din aceste locuri își făceau/fac cumpărăturile, nu de la colț unde e(ra) posibil ca marfa să nu fie ce-a mai proaspătă și ieftină, plus într-un loc mare sunt atâtea variante și promoții.

Obișnuiam după 2006, să-mi fac cumpărăturile principale de la Auchan Titan, Real Berceni și mai ocazional de la Carrefour Grand Arena și Plus Metalurgiei, dar și de la angrourile Berceni sau Chirigiu, și doar după pâine mergeam la alimentara de jos.

După mai mulți ani, în Smeeni jud. Buzău am câțiva particulari și un magazin mai cunoscut - Profi, culmea e că prețurile mai ieftine erau și sunt la particulari, deși acestea sunt doar cârpeli că nici de Kaufland (atât cel din sud dar mai ales din nord) sau Carrefour Aurora nu prea mi-am mai făcut cumpărăturile principale, din cauza prețurilor cam nesemțite în comparație cu un depozit angro de pe Șos. Spătarului (vizavi de dezmembrări) unde sunt prețurile de hipermarket la nivelul anului 2015 dacă nu chiar mai demult. Păi aicea cumpăr și la bucată apă minerală Perla Covasnei de 2l cu nici 1,30 lei și la Kaufland e peste 2,50 lei... O perioadă era la Lidl 1 leu dar nu am mai văzut în Buzău, nu știu în București sau prin alte locuri, aici cică dispăruseră că o cumpăraseră cei de la Transbus pe toată.

Pe 29 decembrie ajunsesem la Auchan Ploiești și nu mi-a venit să cred cât au început să coste unele produse, deși scopul a fost să văd dacă au ceva lichidări de stoc casnice sau auto dar am aruncat un ochi și la produsele mai de bază. Cei drept e că hipermarketurile au luat-o razna, astăzi am fost în cele buzoiene și deja s-au adeverit iar așa zisele scumpiri însă nu mă mai interesează că ce-i principal nu mai iau de la ei.

cris_m wrote here:
In ceea ce priveste jocurile de noroc, explicatia este destul de simpla. Lipsa de educatie. .......

A cui educatie ????
" Abia atunci când loteria a fost o instituţie de stat, reglementată juridic şi organizată pe principii moderne, ea a devenit osursă de adevărată bunăstare şi un mijloc de realizare a unor valori de interes public, general" ( https://www.loto.ro/?p=4506)
Asta a fost inceputul de la noi cu loteria ...cistiga si statul cistiga si citiva jucatori asa functioneaza jocurile de noroc , pariurile . Perfect legal si moral , se pierd bani frumosi , dar se si cistiga .

In toate cazurile se castiga mai putin decat se cheltuie…

Depinde unde ajung banii jucaţi !

La loto din ce stiu (direct de la sursa), banii se duc in fondul de castiguri. Pot sa ma interesez daca vreti. La pariuri nu stiu care e traseul banilor.

Nu depinde unde ci depinde cat!

Am aflat situatia mai exacta pentru loto. Avem pretul fix de 50 bani pentru bilet (hartia efectiva, priviti-o ca pe o taxa de participare la joc) si pretul variabil in functie de varianta jucata. Din acesta din urma, minim 40% sunt fondurile pentru premii, 2% fondul special (in general folosit pentru suplimentari la tragerile speciale de Craciun, Revelion, Paste etc) si restul se da statului, respectiv Ministerului Finantelor. Inteleg ca acum marea majoritate a jocurilor loto (traditionalele 6/49, 5/40, Joker etc) au ponderile 48-2-50. Asadar, cu aia 50% trebuie intrebat ministerul ce face, asemenea taxelor pe care noi cu totii le platim, dar nu vedem mare lucru inapoi...