Adrian Rosca wrote:
Stai ca mai erau cateva "perle":  :rofl:

16 octombrie 2018

Primăria Capitalei a anunţat că întârzierile la proiectul „străpungere Ciurel – nod rutier Virtuţii” au fost recuperate și că în prezent se lucrează la tensionarea hobanelor şi la relocarea conductelor Elcen.  „Am recuperat întârzierile și am reușit să aducem acest proiect de la 13% la 90%. Vorbim despre prima etapă, care presupune realizarea podului hobanat peste șoseaua Virtuții.

8 august 2019

"Reamintesc faptul că acest proiect, inițiat în urmă cu 12 ani, a fost preluat cu un grafic de execuție de doar 10%, iar în prezent, nodul Virtuții, componentă a acestei investiții, este realizat în proporție de peste 90%”, a declarat Gabriela Firea

30 decembrie 2019

Reamintesc faptul ca acest proiect, initiat in urma cu 12 ani, a fost preluat cu un grafic de executie de doar 10 %, iar in prezent, nodul Virtutii, componenta a acestei investitii, este realizat in proportie de 90%”.

1689 wrote:
Colectia e chiar de pe acest topic, trebuie doar un pic de rabdare :)[...]

După ce au montat prima pereche de hobane, au văzut că prinderile sunt prost calculate. Și au stat pe loc mai bine de un an. Am mai pus poze de pe acest forum care dovedesc asta. Atât i-a trebuit constructorului să găsească soluția tehnică a modificării prinderilor greșit proiectate. În condițiile în care plățile au fost făcute inclusiv pentru cablul nepus în operă. Că de aia se tot vorbea de 90%: este stadiul plăților. Ultimii 10% se achită după ce lucrarea este recepționată.

Stai să vedem cum or ieși testele de rezistență. Că de aia au pus și asfaltul, poate, poate obțin rigiditatea necesară unui efort de torsiune minim pe prinderea hobanelor.

Ar fi interesant de aflat cine <au vazut>!

Sorin62 wrote:
[[...]. În condițiile în care plățile au fost făcute inclusiv pentru cablul nepus în operă. [...]

Pai atunci nenea/tanti care a facut platile n-ar trebui sa raspunda unor intrebari incomode de la Curtea de Conturi de unde atita marinimie ?

Ca-n garsoniera personala banuiesc ca nu prea da lumea toti banii faiantarilor dupa ce au lipit prima placa.

Daca PMB avea spatele asigurat atunci ar fi putut foarte usor sa iasa la stiri sa spuna "noi ne-am facut toata treaba si toate platile dar antreprenorul nu respecta proiectul/contractul, pe mine nu ma intereseaza ce improvizatii se fac pe acolo, eu platesc doar ce este pus in opera conform cu proiectul/contractul, si daca se depasesc termenele atunci ii mai si penalizez conform cu contractul", dar nu a facut asta, deci nu are spatele asigurat, deci vina blocarii proiectului ii apartine.

subway guru wrote:
Ar fi interesant de aflat cine <au vazut>!

Constructorul și Inginerul și Proiectantul. Când au pus primele hobane au văzut că sudurile nu țin în varianta proiectată inițial.

Uite poza făcută de shoppy pe 8 iulie 2017!



Și uite cum arată în 2019 prinderea hobanelor (tot de la shoppy)

shoppy wrote:
Daca PMB avea spatele asigurat atunci ar fi putut foarte usor sa iasa la stiri sa spuna "noi ne-am facut toata treaba si toate platile dar antreprenorul nu respecta proiectul/contractul, pe mine nu ma intereseaza ce improvizatii se fac pe acolo, eu platesc doar ce este pus in opera conform cu proiectul/contractul, si daca se depasesc termenele atunci ii mai si penalizez conform cu contractul", dar nu a facut asta, deci nu are spatele asigurat, deci vina blocarii proiectului ii apartine.

Despre implicațiile legale ale acestei povești am mai spus: atâta vreme cât vorbim de un contract de proiectare și execuție nu există nici o pârghie legală de intervenție câtă vreme antreprenorul nu declară lucrarea finalizată. Procedura modificării proiectului tehnic există, iar detaliile tehnice de execuție se discută între Proiectant - Constructor - Inginer (dirigintele de șantier). Doar la declararea finalizării construcției beneficiarul are dreptul să verifice rezistența/corectitudinea, etc.

Mai există în istoria recentă a Bucureștilor un caz în care Primăria a reziliat contractul și a rămas cu buza umflată (construcția blocată) vreo 3 ani...

Povestea cu întârzierea și penalitățile: întârzierile sunt o problemă care se discută amiabil, se verifică justificările oferite, se evaluează (privat, nu în public) eventuale penalități.
Cealaltă poveste a fost amintită „en passant”, elegant. La o întrebare a publicului spectator primăria a confirmat că a primit de la constructor informația privind existența unor „defecte nestructurale la tablier”.

„Defectele nestructurale”

Am mai întrebat, sfătuiți de specialiști, și care a fost motivul pentru care suporții de ancorare a hobanelor pe tabliere sunt ranforsați cu nervuri și cine este responsabil pentru această greșeală de proiectare. Întrebarea are noimă pentru că, se pare, această soluție este necesară din cauza faptului că prinderea inițială nu ar fi rezistat. Au răspuns fix pe lângă subiect: „PMB a incheiat cu constructorul un contract pentru proiectarea și executarea proiectului în integralitate, nu doar părți ale podului, iar constructorul are obligația de a aduce proiectul la standardele stabilite prin contract”. Dar cine își asumă această eroare și cine va plăti cheltuielile suplimentare? Acesta este un motiv, indubitabil, pentru un alt litigiu în instanță care, cel mai probabil, va întârzia iarăși finalizarea lucrărilor. Aici, specialiștii Primăriei au răspuns mai aplicat: „Atunci cand tablierul a fost adus în șantier, s-au constatat anumite defecte nestructurale din fabrică (…)”. Și, cică, nu vor fi costuri suplimentare de la bugetul primăriei. O prostie, spun sursele noastre. Nu tablierul e de vină, ci ancorele prin care hobanele se prind de tablier. Ce-or fi alea „defecte nestructurale?”.

Chiar, dar pe constructor și proiectant i-o fi întrebat cineva de ce au modificat prinderile după mai bine de un an de evaluare tăcută? Motive estetice?

Pentru ce să pornească de la primărie o atitudine de „rea-credință în capacitatea vestitului constructor internațional de a finaliza cu succes această lucrare”?

Sorin62 wrote:
Despre implicațiile legale ale acestei povești am mai spus: atâta vreme cât vorbim de un contract de proiectare și execuție nu există nici o pârghie legală de intervenție câtă vreme antreprenorul nu declară lucrarea finalizată. Procedura modificării proiectului tehnic există, iar detaliile tehnice de execuție se discută între Proiectant - Constructor - Inginer (dirigintele de șantier). Doar la declararea finalizării construcției beneficiarul are dreptul să verifice rezistența/corectitudinea, etc.

Nu ai dreptate, proiectarea este o faza a proiectului ca oricare alta, ea se preda la un anumit termen, se accepta si se plateste, indiferent ca este facuta de antreprenorul care construieste sau de altul. Fie ca este proiectul pe hartie sau o pila construita, faptul ca PMB l-a preluat si l-a platit inseamna ca si-a dat acordul ca ce a preluat este corect si in concordanta cu cerintele sale, acum sa vina si sa spuna ca ce au declarat corect anul trecut nu mai este corect anul asta este foarte greu, ei sunt de vina si acum trebuie sa vina cu antreprenorul la masa negocierilor si sa negocieze(tocmai de aceea au platit materiale nepuse in opera, pentru ca altfel antreprenorul ar fi facut scandal si le-ar fi expus toata incompetenta).

Sorin62 wrote:
După ce au montat prima pereche de hobane, au văzut că prinderile sunt prost calculate. Și au stat pe loc mai bine de un an. Am mai pus poze de pe acest forum care dovedesc asta. Atât i-a trebuit constructorului să găsească soluția tehnică a modificării prinderilor greșit proiectate. În condițiile în care plățile au fost făcute inclusiv pentru cablul nepus în operă. Că de aia se tot vorbea de 90%: este stadiul plăților. Ultimii 10% se achită după ce lucrarea este recepționată.

Stai să vedem cum or ieși testele de rezistență. Că de aia au pus și asfaltul, poate, poate obțin rigiditatea necesară unui efort de torsiune minim pe prinderea hobanelor.

Conform sub-clauzei 14.5 din FIDIC, se poate include in certificatele intermediare de plata un procent de maxim 80% din valoarea materialelor aduse in santier dar nepuse inca in opera. Dar chiar si asa, anul trecut cand au inceput sa apara declaratiile duamnei referitoare la procentul de 90%, stadiul valoric nu avea cum sa ajunga la aceasta valoare, stadiul fizic al obiectivului fiind mult in urma. Daca s-au platit insa 90% inca de atunci, e o alta problema care tine de Curtea de Conturi si probabil de Ministerul Public.

Avansul a fost plătit la deschiderea șantierului. Următoarele facturi au venit și au fost plătite pe realizările fizice. La terminarea lucrărilor, factura de avans se stornează și se compensează cu ultimele facturi. De aceea rămân întotdeauna neplătite ultimele facturi (cu valoare totală mai mare decât avansul).

shoppy wrote:
Nu ai dreptate, proiectarea este o faza a proiectului ca oricare alta, ea se preda la un anumit termen, se accepta si se plateste, indiferent ca este facuta de antreprenorul care construieste sau de altul. [...]

Ai dreptate în principiu, dar aici este vorba de detalii de execuție. Iar beneficiarul (oricine ar fi el), când primește un proiect elaborat de proiectanți certificați verificat de un verificator autorizat, nu are nici o justificare să-l mai dea odată la altă verificare. Pe ce bază? Și de ce doar la încă unu și nu la 5?
Aici nu a fost vorba de modificarea dimensiunilor podului sau a numărului de hobane, etc ci de un detaliu de execuție.

^^Conform sub-clauzei 14.2 din FIDIC rambursarea avansului se face pe parcursul derularii lucrarilor conform urmatorului mecanism:

"Plata în avans va fi rambursată prin deduceri procentuale din Certificatele de  Plată. Cu excepţia cazului în care în Anexa la Ofertă se specifică alte procente:
(a) în Certificatele de Plată deducerile vor începe să se facă în momentul în care valoarea tuturor plăţilor interimare autorizate (cu excepţia plăţii în avans, deducerilor şi restituirii sumelor reţinute) depăşeşte 10 procente (10%) din Valoarea de Contract Acceptată, mai puţin Sumele Provizionate şi
(b) valoarea deducerilor va fi de 25 de procente (25%) din valoarea fiecărui Certificat de Plată (cu excepţia plăţii în avans, deducerilor şi a restituirii sumelor reţinute) în monedele şi proporţiile acestora în plata în avans, până în momentul în care plata în avans va fi rambursată."

Deci nici pomeneala de rambursarea avansului la sfarsit.

Adrian Rosca wrote:
^^Conform sub-clauzei 14.2 din FIDIC rambursarea avansului se face pe parcursul derularii lucrarilor conform urmatorului mecanism:
[...]
Deci nici pomeneala de rambursarea avansului la sfarsit.

Ai uitat să citezi paragraful imediat următor:

Daca plata in avans nu a fost rambursata inainte de emiterea Procesului Verbal de Receptie la Terminarea Lucrarilor, sau inainte de reziliere potrivit prevederilor Clauzei 15 [Rezilierea Contractului de catre Beneficiar], Clauzei 16 [Suspendarea si Rezilierea Contractului de catre Antreprenor] sau Clauzei 19 [Forta Majora] (dupa caz), totalul diferentei ramase se va plati imediat de catre Antreprenor Beneficiarului.

Vezi că în textul pe care l-ai citat se face referire la „în Anexa la Ofertă se specifică alte procente”, „Sumele Provizionate”, de aia există posibilitatea (teoretică) ca la recepția finală a lucrărilor să existe încă un avans nerambursat.

In practica, la RTL nu mai ramane nimic de rambursat din avans, sau cel mult o valoare reziduala.

La lucrari publice e un HG care reglementeaza treaba cu justificarea ori returnarea avansurilor neacoperite cu lucrari acceptate, exclus sa ramana ceva neacoperit ori nerecuperat...e penal! Cine indrazneste d-astea ar fi cazul sa-si procure <catuse roz>!

subway guru wrote:
La lucrari publice e un HG care reglementeaza treaba cu justificarea ori returnarea avansurilor neacoperite cu lucrari acceptate, exclus sa ramana ceva neacoperit ori nerecuperat...e penal! Cine indrazneste d-astea ar fi cazul sa-si procure <catuse roz>!
:oops:

HG-ul respectiv este 1405/2010.

Aici nu este vorba de avans nerecuperat, discutăm de posibilitatea LEGALĂ prin care la ora actuală s-au plătit 90% din valoarea contractului.

Adrian Rosca wrote:
In practica, la RTL nu mai ramane nimic de rambursat din avans, sau cel mult o valoare reziduala.

După ce Adrian Rosca a acceptat faptul că în final ar mai putea rămâne câte ceva nerambursat din avans, scădeți din cei 90% valoarea avansului nerambursat și avem stadiul fizic.
Porțiunea de pod ce traversează Virtuții este mult mai ieftină (doar culeea și pila dinspre Lacul Morii și grinzile metalice - restul era deja făcut).

PS este interesantă revenirea mereu în discuție a „cătușelor”, aduce a act ratat...