Muzeul din Alba Iulia face bani frumoşi din lucrările de cercetare arheologică la autostradă

Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia scoate bani frumoşi de pe urma activităţilor de cercetare arheologică desfăşurate în zona în care se construieşte autostrada Colidorul IV. În 2011 a încasat aproximativ 950.000 de lei din aceste activităţi.

Muzeul a primit 650.000 de lei în urma lucrărilor de cercetare arheologică pe tronsonul de Autostradă dintre Deva şi Orăştie. O sumă de 300.000 de lei a fost încasată pentru activităţile similare de pe tronsonul de ocolire a Sebeşului. Costurile totale ale lucrărilor de descărcare arheologică pe acest tronson al autostrăzii se ridică la aproximativ 850.000 de lei.

Banii încasaţi sunt cheltuiţi, în principal, pe investiţii în infrastructura instituţiei. În 2012 se intenţionează înlocuirea centralei termice şi modernizarea sistemului de furnizare a căldurii cu costuri estimate la 100.000 de euro. În 2011, instituţia a avut venituri extrabugetare totale de 1,2 milioane de lei.

Diferenţa faţă de lucrările de cercetare arheologică o reprezintă veniturile realizate de centrul naţional de restaurare a cărţii, vânzarea de bilete şi de obiecte produse de muzeu.

130 km de autostrăzi în trei ani de guvernare Boc, cu un buget la Transporturi de 8,8 mld. euro

Guvernul Emil Boc a finalizat în cei trei ani de mandat aproape 130 de kilo­metri de autostrăzi, adică o treime din lungimea totală a reţelei de autostrăzi din România (390 kilometri). De asemenea, în mandatul lui Boc a fost finalizată rea­bilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa, în care s-au investit aproape 900 de mi­lioane de euro, dar care nu aduce îmbu­nătăţiri majore pentru călători, timpul de parcurgere fiind acelaşi ca în urmă cu 20 de ani: două ore şi jumătate.

Pe de altă parte, guvernele Boc din perioada 2009-2012 au început lucrările la circa 200 de kilometri de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean şi au atribuit contracte pentru reabilitarea căii ferate Curtici-Sighişoara.

Tot în aceeaşi pe­rioadă, a fost finalizat un terminal nou la Aeroportul Henri Coandă-Otopeni, în valoare de 60 de milioane de euro, dar şi două noi staţii de metrou în Bucureşti şi au început lucrări şi la o serie de centuri de oraşe şi gări, la o nouă magistrală de metrou, dar şi la câteva sute de kilometri de drumuri naţionale. Cea mai mare parte a proiectelor însă au început sau au fost scoase la licitaţie abia anul trecut.

Prin programul de guvernare 2009-2012, guvernul Boc şi-a asumat însă mult mai multe obiective decât a realizat: aproape 800 de kilometri de autostrăzi fi­nalizate, începerea lucrărilor pe alţi aproape 800 de kilometri, precum şi rea­bi­litarea a 4.000 de kilometri de drumuri naţionale, finalizarea lucrărilor de moder­nizare a căii ferate Curtici-Braşov, recon­s­trucţia Gării de Nord, finalizarea magis­tralei de metrou Ghencea-Eroilor etc.

Ministerul Transporturilor a be­neficiat an de an de bugete de câteva miliarde de euro, fiind considerat unul dintre cele mai bogate ministere. Numai în perioada 2009-2011 Transporturile au avut la dispoziţie un buget total de cheltuieli de circa 8,8 miliarde de euro.

Pe de altă parte, este unul dintre ministerele care au avut cele mai mici rate ale absorbţiei de fonduri europene: deşi în exerciţiul 2007-2013, prin programul POS-T, Transporturile beneficiază de finanţare comunitară în valoare de 4,6 miliarde de euro, până la finalul anului trecut rambursările totale se ridicau la circa 377 milioane de euro.

În cei trei ani în care Emil Boc a fost premier, la conducerea Ministerului Transporturilor s-au aflat Radu Ber­ceanu, în guvernele Boc 1 şi 2, şi Anca Boagiu, care a fost numită în septembrie 2010 odată cu remanierea ministerială.

http://www.zf.ro/eveniment/130-km-de-au ... ro-9211508

Autostrada Tirgu Mures-Iasi, pe masa Guvernului. Vezi pe unde ar putea trece

Autostrada Tirgu-Mures-Iasi-Ungheni (legatura cu Republica Moldova) are un cost al constructiei estimat la 6,14 miliarde de euro

Unul dintre punctele din programul de guvernare al cabinetului condus de Mihai Razvan Ungureanu este autostrada Targu Mures-Iasi, un proiect aflat pe planseta de multi ani. „Lansarea procedurii de selectie conform parteneriatului public-privat pentru autostrada Targu Mures-Iasi", scrie in program.

Vezi harta autostrazii

Cum mandatul actualului Guvern expira teoretic in noiembrie 2012 (momentul cel mai probabil al alegerilor parlamentare), rezulta ca procedurile pentru demararea acestui proiect vor fi facute chiar in acest an.

Potrivit site-ului Companiei de Autostrazi, o autostrada Targu-Mures-Iasi-Ungheni (legatura cu Republica Moldova) are un cost al constructiei estimat la 6,14 miliarde de euro. Potrivit aceleiasi surse, exista deja proiecte pentru aceasta autostrada, facute de Search Corporation, Iptana si Inocsa, pentru cele trei tronsoane ale drumului.

Momentan in Romania nu se afla in derulare nici un parteneriat public-privat pentru constructia vreunei autostrazi. Singurul proiect de acest fel, autostrada Comarnic-Brasov, a fost abandonat la inceputul lui 2010. Autostrada trebuia construita si operata de consortiul Vinci-Aktor, dar contractul a fost reziliat intrucat Vinci nu a putut gasi finantare pentru constructie.

http://www.ziaruldeiasi.ro/national-ext ... ece~ni861o

Cum in Romania autostrazile se fac in functie de locul de bastina al primului ministru si/sau al ministrului transporturilor si avand in vedere ca Ungureanu e moldovean din targul Iesilor e "normal" ca autostrada Tirgu Mures-Iasi sa devina prioritara.
Si daca am inteles bine noul ministru al transporturilor, Nazare e din Onesti.
Deci Moldova e pe cai mari in acest mandat guvernamental

Stai linistit ca guvernul asta nu are decat 6 luni de guvernat, ar fi bine sa se faca o autostrada in 6 luni ca macar ramanem cu ea da sigur nu se poate, si dupa 6 luni se schimba prioritatile si gata, alti bani alta distractie.

Fara parteneriat public-privat. Autostrada Sibiu-Pitesti va fi finantata din fonduri europene

Ministerul Transporturilor a renuntat la ideea finantarii constructiei autostrazii Sibiu-Pitesti prin parteneriat public-privat si a anuntat ca proiectul va atrage bani din Programul Operational Sectorial de Transport (POS-T 2014-2020), astfel incat intreg coridorul sa fie finalizat in 2016.
Am luat decizia ca Sibiu-Pitesti sa fie finantat prin POS-T 2014-2020 si cu asta sa incheiem Coridorul IV Paneuropean", a declarat vineri, la conferinta de bilant, fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu, citata de Mediafax.

Autostrada Sibiu-Pitesti este singurul tronson al Coridorului IV Paneuropean pentru care sursa de finantare nu a fost stabilita.

Pentru alte tronsoane Ministerul Transporturilor a organizat licitatii anul trecut, iar unele sectiuni sunt deja finalizate.

http://www.incont.ro/transporturi/fara- ... opene.html

Când vom putea trece Valea Oltului pe autostradă

Cei 116 kilometri dintre Piteşti şi Sibiu vor înghiţi mare parte din fondurile europene care vor fi alocate transporturilor în perioada 2014-2020. Vom avea însă un drum care va traversa munţii.
Estimată la puţin peste trei miliarde de euro, autostrada Sibiu- Piteşti ar urma să fie scoasă la licitaţie în acest an.

Deşi iniţial se avansa ideea unui parteneriat publicprivat, fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat că finanţarea va fi asigurată din fondurile europene care vor fi alocate României în perioada 2014 - 2020.

Toate strategiile ministerului dau ca sigură finalizarea celor 116 kilometri în 2016. Realizarea acestei secţiuni din coridorul IV va consuma, însă, mare parte din banii europeni care revin transporturilor în următorul exerciţiu bugetar al UE, ceea ce înseamnă că alte proiecte vor fi amânate, precum 202 kilometri din Autostrada Transilvania şi circa 100 de kilometri dintre Târgu Neamţ şi Ungheni.

Proiecte ignorate

O a doua variantă pentru a trece munţii este Comar nic-Braşov, auto stradă pe care autorităţile vor să o prelungească până la Făgăraş, rupând astfel 48 de kilometri din Autostrada Transilvania.

Proiectul, care se vrea realizat prin concesiune, zace în sertarele Companiei de Autostrăzi. Nu este singurul. La nouă luni de la realizarea licitaţiei pentru tronsonul doi al autostrăzii Timişoara- Lugoj, nu există încă un contract semnat.

Cea mai aşteptată inaugurare a anului este a tronsonului Bucureşti- Ploieşti a cărui construcţie a început în urmă cu cinci ani.

Tronsonul Moara Vlăsiei- Ploieşti ar trebui finalizat până în aprilie, în timp ce termenul pentru realizarea celor 19 kilometri dintre Bucureşti şi Moara Vlăsiei este 5 octombrie.

Tot în acest an ar trebui să se dea în folosinţă primii 17 kilometri de autostradă dintre Deva şi Orăştie şi primii 10 kilometri din Timişoara-Lugoj.

Autostrada Soarelui, gata în 2012

Până în iunie ar trebui să fie finalizate lucrările la mai multe proiecte, precum Cernavodă-Constanţa, Timişoara - Arad, centura Aradului sau centura Constanţei. Pe aceste tronsoane se poate circula, doar parţial, încă de anul trecut.

Din Autostrada Transilvania ar trebui ca în acest an Bechtel să finalizeze 18 kilometri de pe tronsonul Suplacu de Barcău - Borş.

Anul acesta va fi deschis traficului şi tronsonul Medgidia - Cernavodă, pe care Compania de Autostrăzi l-a relicitat în primăvara lui 2011.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cand...da-965885.html

Regii români ai asfaltului au câştigat în 2011 cel puţin jumătate din contractele de 2,4 mld. euro pentru infrastructură rutieră

Câştigurile regilor români ai asfaltului pentru autostrăzile şi drumurile pe care le-au construit sau reabilitat au rămas semnificative şi în 2011, în ciuda anului prost despre care se plânge mai toată lumea. De fapt, pentru drumari nu prea a existat an prost nici în criză, nici înainte, iar viitorul sună destul de bine.

Nume precum Dorinel Umbrărescu sau Costel Căşuneanu au devenit extrem de cunoscute în ultimii ani pentru contractele bănoase pe care le-au avut cu statul pentru construcţia de şosele. Având în vedere că anul trecut Ministerul Transporturilor a scos la licitaţie zeci de proiecte de autostrăzi şi drumuri, iar şantierele începute cu câţiva ani în urmă au intrat în proces de construcţie la foc continuu, şi încasările "regilor asfaltului" au fost pe măsură.

Dorinel Umbrărescu, omul de afaceri de la Podu Turcului, judeţul Bacău, care deţine firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, conduce detaşat topul antreprenorilor români care au încasat anul trecut cei mai mulţi bani de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Spedition UMB, constructorul fanion al lui Umbrărescu, a primit în 2011 peste 290 de milioane de euro pentru lucrări la autostrăzi precum Moara Vlăsiei-Ploieşti şi Timişoara-Lugoj sau la drumuri naţionale precum DN 12 Chichiş-Topliţa. Deşi în 2010 cifra de afaceri a companiei băcăuane scăzuse cu peste un sfert, la puţin peste 161 de milioane de euro, încasările de anul trecut de la CNADNR arată că, cel mai probabil, în 2011 Spedition UMB aproape şi-a dublat business-ul. Iar situaţia arată din ce în ce mai bine pentru omul de afaceri băcăuan: în ultimul an şi jumătate a semnat contracte de cel puţin 530 de milioane de euro cu statul pentru şosele, potrivit unor calcule ale BUSINESS Magazin pe baza comunicatelor de presă emise de CNADNR şi Ministerul Dezvoltării Regionale (care se ocupă de reabilitarea drumurilor judeţene şi locale din ţară) de-a lungul ultimelor 18 luni.

Şi omul de afaceri Nelu Iordache, prin firma Romstrade, a primit anul trecut sume importante de la compania de autostrăzi, deşi se află la distanţă considerabilă de Dorinel Umbărescu. Astfel, constructorul giurgiuvean controlat de Nelu Iordache, care deţine printre altele şi operatorul aerian low-cost Blue Air, a încasat în 2011 peste 108 milioane de euro numai pentru lucrările realizate la drumuri naţionale şi autostrăzi.

"Încasările au fost mai bune anul trecut, într-adevăr. În 2010 nu s-au făcut atât de multe investiţii la capitolul infrastructură, dar anul trecut s-au investit bani, s-au lansat noi licitaţii. Sperăm să fie la fel şi în 2012", spune Gheorghe Răcaru, director de strategie în cadrul grupului de firme controlat de Nelu Iordache, cu activităţi în construcţii, transport aerian şi agricultură. Astfel, anul 2011 ar putea compensa pentru anul anterior, când afacerile constructorului giurgiuvean Romstrade practic s-au înjumătăţit, până la 134,5 milioane de euro. Printre contractele de referinţă ale firmei lui Nelu Iordache se numără autostrada Nădlac-Arad sau DN 6 Alexandria-Craiova.

În topul constructorilor locali care au încasat anul trecut cei mai mulţi bani de la compania de autostrăzi şi drumuri naţionale apar şi nume precum Costel Căşuneanu, care controlează PA&CO International, sau Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu, acţionari ai constructorului Euro Construct Trading 98. Chiar dacă sumele sunt mult mai mici faţă de cele încasate de Umbrărescu, spre exemplu, acestea nu sunt deloc neglijabile: Căşuneanu a luat aproape 25 de milioane de euro de la CNADNR anul trecut, în timp ce Beşciu şi Căşuneanu au încasat aproape dublu: peste 48 mil. euro. În liga regilor asfaltului au început să-şi facă loc în ultimii ani şi fraţii Alexandru şi Traian Horpos, acţionari majoritari ai constructorului bucureştean Straco Grup, care s-a dezvoltat în primă fază în special prin contractele cu primăriile din Capitală. Straco a intrat puternic însă pe piaţa construcţiilor, dezvoltându-se după modelul altor constructori români care au reuşit să înregistreze în ultimii ani creşteri spectaculoase ale cifrelor de afaceri, în condiţiile în care afacerile cu statul în domeniul infrastructurii s-au dovedit extrem de bănoase. Straco Grup, înfiinţată în 2003, a avut o evoluţie ascendentă, având în vedere că a reuşit să crească de la o cifră de afaceri de 578.000 de euro în 2003 la 50,7 de milioane de euro în 2010, adică de peste 85 de ori, potrivit informaţiilor de la Ministerul Finanţelor. Anul trecut, Straco Grup a încasat peste 25 de milioane de euro de la CNADNR, dar în 2012 compania fraţilor Horpos ar putea primi de la CNADNR sume mai mari, având în vedere că lucrează la două proiecte importante: autostrăzile Deva-Orăştie şi Sibiu-Orăştie.

Pe de altă parte, Delta ACM, companie controlată de omul de afaceri bucureştean Florea Diaconu, a încasat facturi de puţin peste 11 milioane de euro anul trecut de la CNADNR. Compania a avut în 2010 afaceri de 91 milioane de euro, cu 18 milioane de euro mai mult faţă de anul anterior, dar încă mult sub nivelul anului 2007, când Delta ACM a realizat venituri de peste 150 milioane de euro. Delta ACM a câştigat anul trecut un contract de construcţie a unei autostrăzi în Irak, în valoare de 66,7 milioane de dolari (47,8 milioane de euro), dar şi un contract de 215 milioane de euro pentru construcţia tronsonului de metrou Râul Doamnei-Eroilor din Capitală, la care lucrează alături de firmele Astaldi, FCC Construccion şi AB Construct. Diaconu estima la mijlocul anului trecut că Delta ACM va înregistra în 2011 o cifră de afaceri de circa 100 de milioane de euro, în creştere cu circa 10% faţă de 2010.

Trăgând linie, la finalul anului 2011 regii români ai asfaltului au câştigat cel puţin jumătate din contractele de 2,4 miliarde de euro atribuite anul trecut în infrastructura rutieră de Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării, potrivit unei estimări a BUSINESS Magazin. De cele mai multe ori, antreprenorii români din construcţii nu s-au concurat unii pe alţii în licitaţiile mari de drumuri (cu excepţia autostrăzilor) , ci au rămas "aproape de casă", mizând pe avantajul terenului propriu.

Spedition UMB şi Tehnostrade, cu sediul în Bacău, au câştigat în 2011 contracte de cel puţin 388 milioane de euro în regiunea Moldovei, în timp ce Romstrade, cu sediul în judeţul Giurgiu, a ales zona de sud, Oltenia şi Muntenia, unde şi-a adjudecat proiecte de cel puţin 258 milioane de euro.

Situaţia este similară în cazul constructorului Straco Grup din Bucureşti, care anul trecut a câştigat proiecte de cel puţin 111 mil. euro în Muntenia.

În 2012, se anunţă noi proiecte de infrastructură care le-ar putea face cu ochiul antreprenorilor români din construcţii. Este vorba de 111 kilometri de autostrăzi în valoare estimată de circa 1,1 miliarde de euro pe care Ministerul Transporturilor are în plan să îi scoată la licitaţie în prima parte a anului 2012, dar şi de alte proiecte de reabilitări de drumuri naţionale, judeţene sau locale. CNADNR a scos la licitaţie până acum un tronson de autostradă de 8,7 kilometri, cu o valoare de circa 73- 80,3 milioane de euro, pe ruta Gilău-Nădăşelu, care face parte din Autostrada Transilvania. Urmează noi licitaţii, noi şantiere, dar şi proiecte demarate anul trecut pentru care firmele de construcţii vor încasa cel mai probabil sume importante de bani. Viitorul sună roz. Cel puţin pentru regii asfaltului.

http://www.zf.ro/constructii-imobiliare ... ra-9223678

Comunicat MTI

PRECIZARE

Având în vedere numeroasele acuzații nefondate aduse de anumite canale media la adresa ministrului Transporturilor și Infrastructurii, domnul Alexandru Nazare, Biroul de Presă al MTI face următoarele precizări:
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și structurile care funcționează în subordinea sau sub autoritatea sa nu au nicio competență în derularea activităților de deszăpezire în afara ariei drumurilor naționale și a autostrăzilor. Prin urmare, MTI și instituțiile din subordine nu au nicio competență nici în ceea ce privește deszăpezirea străzilor din municipiul Focșani, această atribuție revenind autorităților locale. O minimă documentare jurnalistică ar fi arătat că autoritățile locale din muncipiul Focșani, ca și cele din județul Vrancea, nu au nici măcar aceeași culoare politică cu partidul din care face parte ministrul Alexandru Nazare.
Anumite canale media au difuzat informația conform căreia strada unde este situată casa în care locuiește tatăl ministrului Alexandru Nazare în municipiul Focșani a fost deszăpezită doar până în dreptul respectivei case. Această informație este profund eronată, iar repetarea ei fără a cere un punct de vedere din partea ministrului Alexandru Nazare denotă rea credință și lipsă de deontologie profesională.

Sursa:http://www.mt.ro/nou/comunicate.php?id=118

"Decat sa spuna jurnalistii ca politicienii sunt incompetenti mai bine s-ar uita la iei. Nu sunt in stare sa publice niste stiri si arunca mai mult cu parerea decat sa se informeze, si nu ma refer numai la cazul asta! "

BILANT - MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII


SURSA:http://www.mt.ro/nou/comunicate.php?id=117

http://www.ziare.com/politica/demisie/sefa-companiei-de-autostrazi-va-fi-demisa-surse-1155764

In Monitorul Oficial nr. 177 din 20 marie 2012 s-a publicat HG 158/2012 privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privata care constituie coridorul de expropriere a lucrarii de utilitate publica "Reabilitare DN 76 (E 79) Deva-Oradea km 0+000 - km 184+390".
O lucrare f mare. Poate deschidem si un topic nou daca apar poze.

Compania spaniolă FCC a terminat ultimul pilon al podului Vidin-Calafat

Compania spaniolă de construcţii FCC a anunţat miercuri că a ridicat ultimul pilon, cu o înălţime de 44,76 metri, al podului Vidin-Calafat care ar urma să facă legătura între Bulgaria şi România, transmite Novinite.
FCC a adăugat că lucrează la terminarea platformei podului, a liniilor rutiere şi a celei feroviare. La sfârşitul lunii februarie, podul Vidin-Calafat era finalizat în proporţie de 72%, în timp ce infrastructura adiacentă de pe teritoriul Bulgariei era realizată în proporţie de 88%.
Ministerul bulgar al Transporturilor a anunţat, la 3 februarie, că podul va fi finalizat până la sfârşitul lunii noiembrie 2012, în condiţiile în care Parlamentul bulgar a votat aprobarea măsurilor luate de ministrul de resort, Ivailo Moskovski, în ultimii doi ani cu scopul de a asigura finalizarea podului între Vidin (Bulgaria) şi Calafat (România).
Podul Calafat-Vidin va avea o lungime de aproximativ 2 kilometri, două benzi rutiere pe sens, o linie de cale ferată, două trotuare şi o pistă pentru biciclişti. Costul construcţiei podului, care până în anul 2011 era estimat la circa 225 de milioane de euro, se va ridica cel mai probabil la peste 250 milioane de euro până la finalizarea proiectului. 70 de milioane sunt asigurate prin programul ISPA, grant al Fondului de Coeziune, alte 70 de milioane sunt acordate de Banca Europeană de Investiţii sub formă de împrumut, bugetul de stat al Bulgariei asigură 60 de milioane, banca germană de dezvoltare KfW (Kreditanstalt fur Wiederaufbau) acordă 2 milioane de euro sub formă de ajutor şi 18 milioane sub formă de împrumut, iar Agenţia Franceză de Dezvoltare - un ajutor de 5 milioane de euro. Finanţarea accesului de pe malul românesc este asigurată de Uniunea Europeană prin programul ISPA, cu 34 de milioane de euro, şi de bugetul de stat al României, cu 33 de milioane de euro.
În momentul de faţă, România şi Bulgaria sunt legate de un singur pod pe toată lungimea porţiunii comune a Dunării - 470 km. Acesta se află între Giurgiu şi Ruse şi a fost inaugurat în anul 1954.

http://www.capital.ro/detalii-articole/ ... 63376.html

TAXA de autostradă va fi introdusă pe Bucureşti - Piteşti şi Bucureşti - Constanţa

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii va lansa în luna martie anunţurile pentru proiectarea, construirea şi concesionarea Centurii de Sud a Capitalei, dar şi anunţul privind refacerea studiului de fezabilitate pentru concesionarea Autostrăzii Comarnic - Braşov, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Alexandru Nazare, ministrul Transporturilor.

'Vom lansa în luna martie anunţul pentru proiectarea, execuţia şi concesionarea Centurii de Sud a Capitalei şi tot atunci anunţul pentru asistenţă tehnică, juridică şi financiară pentru refacerea studiului de fezabilitate a Autostrăzii Comarnic - Braşov', a declarat ministrul Transporturilor, aflat la Londra cu ocazia unei vizite la invitaţia omologului său, Justine Greening.

Proiectul Centurii de Sud va fi realizat în concesiune, iar, ulterior, acest tronson ar putea fi inclus în rândul autostrăzilor ce vor fi taxate, alături de autostrăzile Bucureşti - Piteşti şi Bucureşti - Constanţa.

Practic, o singură companie va realiza proiectarea, finanţarea, construirea, operarea şi întreţinerea Autostrăzii de Centură Sud a Municipiului Bucureşti şi operarea şi întreţinerea Autostrăzilor Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Constanţa.

În ceea ce priveşte Autostrada Comarnic - Braşov, acest proiect a fost aproape de a demara după ce Ministerul Transporturilor a semnat în 2010 un contract de execuţie, tot în concesiune, cu un consorţiu condus de compania franceză Vinci.

Autostrada Comarnic - Braşov ar fi trebuit să se realizeze în concesiune de consorţiul Vinci - Aktor însă, fie din cauza lipsei banilor pe care consorţiul trebuia să îi obţină de la bănci, fie din cauza unor probleme tehnice, contractul nu a mai fost încheiat.

Vinci - Aktor ar fi trebuit să proiecteze, să finanţeze şi să construiască Autostrada Comarnic - Braşov, urmând ca, pe o perioadă de 30 de ani, să administreze cei 55 de kilometri ai tronsonului, în schimbul unei taxe pe care utilizatorii urmau să o plătească începând din al cincilea an al concesiunii.

Începând din al cincilea an al concesiunii, pe o perioadă de 26 de ani, statul român urma să realizeze plăţi de disponibilitate către concesionar, în valoare de 180 milioane de euro pe an, ceea ce ducea la o valoare de 4,7 miliarde euro.

http://www.capital.ro/detalii-articole/ ... 61879.html