Eu as remarca altceva in aceasta fotografie si anume cat de, scuzati termenul folosit, desuchiata este acea articulatie, zici ca e gata sa se dezmembreze.

Mie mie se pare ca suspensia este prea jos pe osia centrala.

URAC inca de atunci dadea rasol...

Uitati ce insemna atunci o cursa cu autobuzul?
Si mama articulatilor ceda cand capacitatea maxima proiectata era depasita cu cine stie cat.
A..ca in poza arata gol...vedeti pozele alea cand atarnau ciorchine de usi (ca o tumora canceroasa) calatorii in cautarea unul loc doar sa puna piciorul si sa se poata tine cu mana.

Se pare că ITB avea încă din anii '60 probleme cu ”supra-aglomerația” și au început comenzile de tot mai multe autobuze articulate, primele (cel puțin din fabrică) find Ikarus 180 (despre care apropo, nu există încă un topic + modelul 556), urmate de Ikarus 280 care se pare că au înlocuit predecesorul său și Skodele articulate, iar Ikarusurile la rândul lor, au început să fie înlocuite de DAC-urile 117UD începând cu sfârșitul aniilor '70 (iar odată cu venirea 280-urilor, s-a lansat și V3A-ul, deci aglomerația era tot mai serioasă). Plus că a început să se dea drumul și la metrou, care a mai ușurat transportul de suprafață iar cu ocazia asta, ITB a mai reorganizat/desființat anumite trasee, cred că în acea perioadă s-a adăugat încă o cifră de regulă la început pe liniile exploatate de autobuze (39 a devenit 139, 41 a devenit 141 etc, nu mai știu cu 79R/B ce s-a întâmplat, cred că-i actualul 79 simplu devenit astăzi troleibuz)...

Totuși, Skodele Karosa și SM11(?) erau singurele autobuze articulate (chiar și transformate) cu punte activă(?) și pe remorcă.

Stiu ca era o singura SM 11, parca 1222, articulata dar nu stiu daca a circulat cu calatori si pe ce linie. La renumerotarea din '81  liniilor de autobuz normale s-a adaugat cifra 1 in fata, cum bine ai exemplificat tu cu 39 devenit 139, la cele barate a aparut cifra 2 (41 barat -> 241), liniile rapide cu 3 ( 31R -> 331), R1 -> 300 iar cele de noapte din indicative cu litere au devenit de la 401 la 422( A -> 401 samd.). Existau si 79(179): Republica - Gara de Nord, doar il mentioneaza si Corina Chiriac in melodia ei, ,, Ne cunoastem din vedere" cat si 79R (379): ICSIM Valsanesti -Foisorul de foc si intr-adevar troleibuzul 79 l-a inlocuit.

De la domnul Bucșan:

ADK, autobuzele menționate de tine, atât cele originale din Cehoslovacia cât și cele transformate la URAC nu au avut niciodată punte motoare (activă) pe remorcă (corect, semiremorcă articulată).

Și ca o lămurire suplimentară, nu faceți confuzii între autobuzele ŠKODA 706RTO care aveau șasiuri și motoare ŠKODA 706 construite la uzinele LIAZ RÝNOVICE și carosate la uzinele KAROSA VYSOKÉ MÝTO, ulterior la uzinele SVA HOLÝŠOV și autobuzele KAROSA ŠM11 care aveau caroserie autoportantă (fără șasiu) construite, în întregime, la uzinele KAROSA VYSOKÉ MÝTO și echipate cu motoare ŠKODA ML, construite la uzinele LIAZ RÝNOVICE.
De asemenea, nu faceți confuzie între LIAZ Cehoslovacia "LIberecké Automobilové Závody" și LiAZ Uniunea Sovietică (ЛиАЗ /  "Ликинский Автобусный Завод")

messe, într-adevăr, a fost un singur autobuz articulat transformat la URAC, în anul 1976, cu numărul de parc ITB 1222, realizat din două autobuze KAROSA ŠM11.1608.
Denumirea sa a fost AC-ITB KAROSA ŠM11-16.7.
Semiremorca articulată a rămas cu aceeași consolă spate, 3265 mm. Lungimea autobuzului era de 16685 mm, iar ampatamentul de 5500 + 5700 mm.

La uzinele din Cehoslovacia, KAROSA VYSOKÉ MÝTO, a fost construit în anul 1966 un prototip articulat KAROSA ŠM16,5  iar în perioada 1968 - 1969 a fost construită seria 0 (seria de teste), constituită inițial din 10 unități, apoi încă 5 unități, ce au fost testate de operatori de transport din Cehoslovacia: Brno, Tábor, Ústí nad Labem, Nitra, Pardubice, Bratislava.
Nu a intrat în producție de serie.
Semiremorca articulată, proiectată special, avea consola spate egală cu consola față a primei secțiuni, anume 2220 mm, având astfel și ușa numai din trei foi (828 mm, față de ușa cu patru foi, ce avea 1165 mm).
Lungimea autobuzului era de 16600 mm, iar ampatamentul de 5500 + 6660 mm.

Am înțeles! îi mulțumesc dlui Bucșan pentru lămuriri, mi-aș dori dacă în viitorul apropiat dânsul ne-ar putea oferi și ceva detalii însoțite de fotografii cu autobuzele Ikarus 260.50 venite la începutul aniilor '90.

În altă ordine de idei, o fotografie mai apropiată cu autobuzul 484 pe linia 32 din postarea lui ByOnu din ”Vederi vechi din Bucuresti” (foto original).

Încă o articulată cu numărul 31 B 9754 pe linia 37, pe str. Nicolae Grigorescu în anul 1971.
Sursa: http://www.enciclopedie.info/autobuze-in-romania/

Nicolae Golescu

Asta parca nu arata "deselat" ca cel precedent(in foto).  

Eu am mers "din plin" cu asemenea autobuze articulate ( linia 37 care întorcea la Foişorul de Foc ), o foloseam de la Piaţa Romană,  ( de fapt de pe Eminescu din faţa nu ştiu cărui liceu pe Dacia ) până la Foişor. NU erau deşelate chiar deloc ! Nu ştiu unde avea celălalt cap autobuzul.

Celalalt capat era la Frigocom. Andrei, eu cand m-am referit la deselat m-am referit la ce "linie" avea autobuzul articulat, priveste fotografia anterioara parca e torsionat spre dreapta de la articulatie. Sunt destule poze cu aceste autobuze articulate unde la unele zici ca matura carosabilul cu articulatia ceea ce nu pot spune si despre acest autobuz care arata foarte bine. Chiar si linia cromatica este dreapta, ma refer la zonele de separatie intre rosu si alb.

Eu cred ca problema nu era de la articulatie. Mai repede pare o problema cu suspensia.