Tramvaiele Křižík cu numerele 2239 (din 1930) și 2294 (din 1932) fac parte dintr-o gamă de 227 de vagoane, fabricate între 1927 și 1933. Acest model de tramvai are 10,82 m lungime, 24 de locuri pe scaun și 30 în picioare, și este echipat cu 2 motoare de 45 kW. Caracteristica specifică acestei serii de tramvaie sunt ferestrele laterale lipsite de rame. Construite ca bidirecționale, un număr de 28 de vagoane au fost în 1950 convertite ca unidirecționale. Acest tip de tramvai a circulat în Praga până în 1974.

Tramvaiul Křižík din 1932 cu numărul 2294

Remorca 638 datează din 1909. 70 de astfel de remorci au fost construite între anii 1909 și 1910. Lungimea remorcii este de 7,99 m și avea 16 locuri jos și 23 în picioare. Băncile în interior puteau fi așezate atât longitudinal cât și transversal, iar ferestrele detașabile erau extrem de vulnerabile în caz de vreme rea. Acest model de vagon a circulat în Praga până în 1964. Mai există în dotarea muzeului și remorca 624 din același model.

Remorca 728 face parte dintr-o serie de 60 de vagoane construite în 1920. Modelul are o lungime de 7,99 m, 18 locuri jos și 27 în picioare. Interiorul este împărțit de un perete transversal central cu uși glisante în două compartimente egale. A circulat până în 1963 când toate vagoanele din acest model au fost înlocuite de Tatra T3.

Vagonul 5034 construit în 1928 face parte dintr-o categorie specială de vagoane folosite ca și case mobile de vânzare a biletelor. Au existat în total 5 astfel de case construite între 1928 și 1933. Aceste vagoane erau tractate din depouri spre locațiile din oraș unde era cerere mare de bilete, erau scoase de pe șine și amplasate într-o poziție potrivită, apoi după epuizarea biletelor erau tractate înapoi în depouri. Vagoanele respective aveau o lungime de 6,17m. După anul 1974 au fost retrase complet din activitate.

Remorcile 1523 și 1580 datând din 1942 și respectiv 1946 fac parte dintr-o serie de 280 de remorci construite în perioada 1930-1946 numite popular „Krasin”, după numele unui spărgător de gheață sovietic celebru în epoca respectivă. Aceste vagoane bidirecționale inspirate după modelul Peter Witt aveau un singur acces pe mijloc la un nivel aproape low-floor, și erau divizate în 3 secțiuni: o zonă de acces pe mijloc și în pe cel 2 laterale compartimente pentru călători, separate de zona de acces prin uși glisante. Interiorul vagonului era căptușit cu lemn, iar băncile amplasate longitudinal. Vehiculele aveau 10,61 m lungime, 32 de locuri jos și 44 în picioare. În general aceste remorci erau cuplate la vagoanele motor ponorka 3005-3068 și mevro 3069-3098 și au circulat în acest format până în 1974 când au fost complet înlocuite de mult mai popularele Tatra T3. Pe lângă vehiculele de muzeu, mai există și vagoanele 1419, 1522, 1530 și 1562 folosite pe linia turistică 41.

Vagonul Tatra T1 cu numărul 5001 este primul tramvai cu care începe istoria celebrelor Tatra. Tramvaiele Tatra T1 au fost construite în 2 serii: între 1951 și 1955 prima serie de 25 de bucăți, iar a doua serie de 108 de tramvaie între 1954 și 1956. Modelul are o lungime de 14,45m, 26 de locuri jos și 69 in picioare și 4 motoare cu o putere de 44 kW.

Tramvaiul Tatra T2 a existat doar la nivel de prototip. Au fost fabricate doar 2 vagoane 6001 și 6002 în 1955. Modelul are o lungime de 15,2 m, 27 locuri jos și 77 in picioare și 4 motoare cu o putere de 44 kW.

Cel mai celebru dintre tramvaiele Pragăi, vagonul Tatra T3. În anul 1960 a fost fabricat prototipul cu numărul 6101. Vagonul din imagine cu numărul 6149 datează din 1962. Vagoane de acest tip complet nemodernizate circulă pe linia 23. Tramvaiul are o lungime de 15,2 m, 23 locuri jos și 87 in picioare și 4 motoare cu o putere de 44 kW.

Tramvaiul 9048 este ultimul KT8D5 livrat în 1990 de CKD către Praga, și totodată ultimul tramvai rămas nemodernizat fără secțiune low-floor.

Vagonul cu basculantă supranumit "lóra"  cu numărul 4053 a fost construit în 1917. A fost folosit pentru diverse lucrări la linii până în 1952, când a fost transferat către depoul Kobylisy. În cadrul depoului a continuat să fie utilizat exclusiv pentru transportul deșeurilor metalice până în 1976, când a fost convertit în vehicul de muzeu.

Locomotiva 4072 pentru vagoane de mărfuri a fost fabricată în 1952 de către atelierele companiei de transport din Praga, fiind a doua și ultima de acest fel. Are 8,46 m lungime și 2 motoare de 45 de kW. A fost utilizată pentru manevrarea vagoanelor până în 1984.

4092 este un vehicul pentru șlefuit șinele cu acționare hidraulică achiziționat în 1966 de la compania Schorling din Hanovra. Vehiculul este echipat cu un rezervor de apă pentru udarea șinelor și 4 dispozitive de împrăștiat nisipul. A fost livrat fără pantograf, fiind instalat în Praga un pantograf de tramvai Tatra. Ampatamentul este mic pentru a permite șlefuirea în curbe, iar dispozitivul de șlefuire este suspendat de ambele părți ale vehiculului între osii de o placă de bază groasă. Are 9,05m lungime și 2 motoare de 45 kW. Vehiculul a fot retras definitiv din activitate și a intrat în dotarea muzeului în anul 2003.

Troleibuzul Tatra T400 a fost produs de uzina CKD din Praga. Este un troleibuz pe 3 osii cu tracțiune pe spate. În Praga a fost livrat între 1948 și 1955 în 135 de exemplare. Vehiculul din muzeu 431 datează din 1954.