andrei11 wrote:
Si ele au fost facute de CNDAR care n-are nici in clin nici in maneca cu strazile din Bucuresti incalcandu-se evident legea.

Ar fi interesant de cautat (o sa caut maine), care a fost explicatia la momentul respectiv si cum au facut dpdv legislativ.

Pe de alta parte, nu pot sa nu recunosc ca ma bucur ca le-a facut Min Transp. Daca le facea primaria, nici acum nu cred ca erau gata. Daca tin bine minte, lucrarile au durat destul de putin si s-a lucrat la ambele in paralel (ma refer la cele supraterane). Plus largirea la 3 benzi. Nu urmaream foarte mult constructiile pe vremea aceea, dar a fost lucrare serioasa acolo.

Repet, nici nu intra in discutie, rezolvarea din teren este cea perfecta.
Poate faci ceva sapaturi si gasesti de ce le-au facut Ministerul Transporturilor. Ar fi interesant de aflat.

Nu cred ca vroiai să se ocupe PMB de investiția asta. Cred că erau încă în lucru, la sărăcia care e în punguța doctorului.
Intre timp, sectorul respectiv de drum e încă considerat DN, acum se fac formele legale de trecere de la CNADNR sau MT înapoi la municipiu.
Printr-un HG se va trece din nou în administrare locală. În ședința din 30 iulie era pe ordinea de zi:
http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB...150730.pdf

http://www.realitatea.net/constructorul...80263.html

"După ce Tribunalul Bucureşti a acceptat pe 6 august cererea de intrate în insolvenţă a companiei Apolodor, controlată de omul de afaceri Radu Octavia Ouatu, acum a venit rândul Straco Group. Constructorul este deţinut de fraţii Alexandru şi Traian Horpos.

Constructorul şi-a cerut insolvenţa pe 11 august, iar Tribunalul Bucureşti a acceptat cererea pe 24 august. Pritnre creditorii companiei se numără Antrepriza Construcţii Mondaj Nr. 4, Sorel Prod Corn 2000, Stefimar Eurocons, Unicredit Leasing Cororation IFN şi Amfora Plus Trans."

Oficial... ne merge bine.  

http://www.realitatea.net/efect-de-domi...82726.html
"Insolvența face ravagii în rândul firmelor mari, cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro: numărul acestora a crescut în 2015 cu 13% raportat la aceeaşi perioada a anului trecut. Situația din România e de 4 ori mai mare decât media în plan regional."

http://www.realitatea.net/efect-de-domi...82726.html
"Compania de bricolaj şi distribuţie de materiale de construcţii Ambient a depus la Tribunalul Sibiu o cerere de intrare în insolvenţă cu opţiunea de reorganizare."

Tic tac tic tac... (rimeaza cu... Strabag)  

Serban wrote:
Ca o concluzie, voi ce sustineti? Ca pasajele nu trebuiau facute? Va dati seama ce ar fi fost acum acolo daca nu erau pasajele? Sa va amintesc pana unde era coada la intrare in Bucuresti pana sa se construiasca pasajul subteran? Atunci v-ati fi plans toti pe forum ca nu face nimeni nimic.

Sunt intr-un totul de acord cu argumentatia ta, insa care "voi"? Te rog sa specifuci, pentru ca eu am fost mereu de acord de ex. cu cele doua pasaje de pe DN1, sunt de acord cu M6(ar fi in sfarsit intrarea noastra in normalitatea "lui Schengen"), sunt de acord cu zona uriasa din jurul mall-ului Baneasa(intr-adevar, aduce bani la buget cat o uzina-firma care merge bine!), iar pentru mine, nu uzinele Vulcan mai salveaza Romania, ci asta:

Cateva proiecte  deosebite in jurul Pasajului Barbu Vacarescu

"Business Construct: "Furnicarul" de o jumătate de miliard de euro din nordul Capitalei

Pe o rază de mai puţin de un kilometru în jurul Pasajului Pipera de lângă staţia de metrou Aurel Vlaicu, şantiere de construcţii de jumătate de mi­liard de euro au transformat această zonă din nordul Bucureştiului într-un adevărat „furnicar” de macarale în această perioadă. Arterele calea Floreasca, Barbu Văcărescu şi Dimitrie Pompeiu se pregătesc de noi clădiri de birouri, care vor fi inaugurate anul acesta sau anul viitor, iar pe lângă acestea, în zonă au apărut şi şantiere de construcţii rezidenţiale, care se adresează în special corporatiştilor care lucrează în acest perimetru şi care vor să fie aproape şi de casă, şi de locul de muncă. Cum se va schimba la faţă în următoarea perioadă cea mai efervescentă zonă din Capitală?  "

http://www.zf.ro/companii/business-cons...i-14698072
si asta dupa ce cu cca.o jumatate de an in urma citeam:
"Viata unui sfert de milion de corporatisti din Bucuresti inseamna ore bune pierdute la metrou sau in trafic. O treime dintre oamenii care lucreaza la birouri, in Capitala, au locul de munca in zona de nord a orasului.
În urmă cu doar şapte-opt ani, în zona calea Floreasca-Barbu Văcărescu din Capitală se aflau doar fostul sediu al grupului Oracle, un showroom Porsche, câteva clădiri mai vechi şi mult teren liber şi disponibil pentru construcţii. Între timp, zona s-a schimbat total la faţă după ce investitorii au dezvoltat şi tranzacţionat clădiri de sute de milioane de euro în acest perimetru. ..."
http://stirileprotv.ro/stiri/social/cal...etrou.html

Ce o sa se intample acolo in viitorii doi ani, daca municipalitatea nu ia masuri radicale de imbunatatirea transportului in comun?(de ex. tramvaie duble precum in Kassel, linia tram 5, autobuze articulate, etc..) Si poate o alta solutie pentru A3 intrarea in Bucuresti pe Soseaua Fabrica de Glucoza -v. si filmul)

Colegul Goldmund, hai sa va spuna un bucurestean (din certificatul de nastere cu stema rsr si pana in ziua de azi, sper ca si cea de maine, dar nu sper asemenea si la restul) cum sta treaba prin Romania si Bucuresti, mai cu seama ca circul zilnic prin el si ca pieton (vedeti reportajele M5) si ca biciclist, dar mai ales ca sofer, nu pe masina corporatista ci pe 2 categorii de permis.
1. La mana Bucurestiul este un santier generalizat de schimbare a retelei de distributiei a gazelor naturale combustibile (din fericire pe bani eruopeni, altfel nu se facea in viitorul previzibil), nu stiu in ce masura din cauza starii celei existente dar mai ales pentru cresterea capacitatii (volumetrice si presionare, adica cantitative) de transport, in vederea fatidicului moment in care prohodul cantat an de an si de mai multe ori pe sezon RADET-ului se va implini si fiecare cotetz de beton armat va beneficia de o fumigena proprie, alta decat autoturismul cu norma euro veche.
Pe langa asta sunt nenumarate santiere despre care efectiv nu pot aparea pronosticuri de finalizare pentru ca sunt executate de firme cu probleme acute la nivel justitiar si pentru ca sunt pornite de personaje din administratia publica locala care au probleme de acceasi natura si la fel de grave.
Traficul auto sufocant din Bucuresti se datoreaza faptului ca sitematizarea orasului in timpul comunismului era supradimensionata (din grandomanie, nu ca preconizau ei exact ce urmeaza sa se intample). Acea sitematizare a suportat si suporta acest trafic, destul de bine si acum. In schimb de 25 nu s-a mai sitematizat nimic si nici nu se va mai sistematiza (no money, no nothing), deci alternativa este limitarea traficului (cu metode vestice, cum va place dumneavoastra, hai sa spunem ca la Paris, cu masini diesel out, ca la Londra, cu bolarzi automati sa nu intre autotursimele pe benzile dedicate s.a.m.d., clar nu cu metode comuniste, ras tot si largit, deci nu exista motiv de isterizare)
Inca un punct pe aceasta lista il reprezinta trasportul in comun neatractiv, RATB-ul este si elblocat in traficul autoturismelor, desi ar trebui sa aiba culoare dedicate, si acolo unde are, neregulile turismelor nu sunt sanctionate in nici un fel, asta in primul rand, in al doilea este mizerabil d.p.d.v igienic si mizerabl intretinut tehnic din motiv de proasta administrare si de neplata a contravalorii serviciului prestat de el pentru conationalii mei... si ai dumneavostra... De asemenea Metrorexul opereaza cu numar insuficient de rame de metrou la orele de varf, caci este un monopol si nu le pasa efectiv, iar conditiile sunt de cutie de sardine in intervalul orar pomenit, de varf.
In al treilea rand domnii soferi corporatisti care se plang de trafic sunt mai mult sau mai putin familiarizat cu reteaua stradala genroasa dar meschin materializata, tehnologic si urbanistic astfel ca nu se sinchisesc ei de rute alternative. Iar cei care lucreaza in Bucuresti in deplasare (provenienta provinciala) chiar nu au nici un stres sa iasa din tirania GPS-ului, ca dovada, provicia venea a seara la meciul nationalei pe... Magheru!!! Si de aici, dezastru. Mie traficul auto ca bucurestean cu certificat de nastere in Bucuresti cu sigla rsr nu mi se pare infernal aceste trafic pe care il citati dumneavostra din media noastra falimentara datorita continutului prost si uneori la comanda (si de asemenea cu mari problema legale si de influenta).
Cine are dreptate, cine nu? Va las sa argumentati.

2. La mana doresc va aduc in atentie cum se desfasoara azi in Romania viata oamenilor  in mediul rural intr-o regiune din zona geo-sociala numita generic Oltenia.
Am sa va rog sa urmariti pozele atasate de mine cu tot cu comentarii, altfel nu se intelege mare lucru.
Poza Snapshot1:
Locatia: 8 septembrie 2015 (temporala), un sat oarecare din Romania de sud-vest (geografica). Romania se confrunta in anumite regiuni cu o seceta prelungita, de aproximativ doua luni de zile, care a cauzat secarea surselor de apa locale (fantiani, puturi) din mediul rural (care sunt sigura ca bine stiti nu beneficiaza de retele de distributie a apei potabile si retele de colectare a apelor uzate si pluviale) astfel ca autoritatile sunt nevoite sa actioneze in aceasta sitatie de calamitate (nedeclarate in massmedia pe care o citati cu atat drag) si in imagine vedem o autospeciala de pompieri care furnizeaza apa localnicilor in recipiente ale dumnealor, cu ratia.
Poza Snapshot2:
Putin mai departe sunt alti doi localnici (pe partea stanga) care asteapta cu recipiente proprii aceasta trecere a autospecialei cu apa.
Poza Snapshot3:
Si inca doua doamne riverane care procedeaza la fel. Stand frumos si asteptandu-si randul in fata portii lor, fara sa se bage in fata ca domii soferi sin traficul Bucurestiului.
Pozele Snapshot 4,5,7: In aceste imagini vedeti in fundal un incendiu de vegetatie usacata, spontan banuiesc, care in mod normal ar fi fost stins cu apa din autospecialele de pompieri dar dat fiind ca apa este rationalizata, nu se poate utiliza decat pe obiectivul principal, sustinerea in viata in viata a populatiei prin hidratare.

Deci intr-un alt post adaug rugamintea sa-l cititi pe cel anterior integral si sa nu facem povesti lacrimogene din "tragedia" unor oameni care au posibilitati sa-si creeze altenative si care nu si-au creat altenative dar se plang de ce au. Fata de niste oameni care nu au posibilitatea sa-si creeze alternative si nu se plang de ce au.
Zonalii Bucuresteni si semi nu si-au creat sau mai bine spus nici nu au cautat alternative. Caci de creat nu le pot crea pentru ca sunt incompetenti. Si usor nesimtiti, in sensul ca stiu ce le-ar rezolva problemele dar nu se potriveste standardelor de confort personal astel ca il elimina din lista LOR de optiuni. Cu asemenea oameni nu se negociaza. Ci se lasa ei frumusel sa mai atinga pamantul din cand in cand cu picioarele, poate le va placea senzatia (pe care au uitat-o).
Si ei traiesc in continuare cu mentalitatea ca lor trebuie sa le faca orice, oriunde, la nivel local, un MINISTER. Chiar si la nivel local, ca este vorba de transport public local, sau mai nou vad ca asteptarile cred, se doreste metrou, de la minister. Care este o mentalitatea comunista. Care nu se potriveste neam cu autoproclamata calitatea de... "corporatisti".
Bucurestiul POATE cumpara TRAMVAIE pe bani europeni. Ministerul POATE cumpata RAME DE METROU pe bani europeni. Daca se vrea asta este o alta problema. Provincia poate de asemenea sa solicite bani europeni in limita in care proiectele lor sunt fezabile. Comunitatile mici sunt nefezabile pentru Uniunea Europeana si umanitate in general, dar in Romania nu mai exista planificare centrala care sa unifice comunitatile mici intr-una mare prin stramutare, caci acum suntem democrati si costa mult. In schimb observ ca niste comunitati deja mari nu sunt in stare sa-si rezolve problemele nici macar cu alternative EXISTENTE. Astel cum sa sper la adunarea comunitatilor mici intr-una mare? Aceasta filozfie a condus la situatia "apendicelor" semiurbane ale Bucurestiului, ca as vrea sa le spun suburbii dar mi-e scarba, ca suburbiile au macar trotuare.
Rugamintea mea pentru cei care NU stiu cum stau treburile in Romania si Bucuresti este sa nu se bage in seama. Nu sunt genul care sa aplice palme digitale cu piciorul prea des. Rugamenitea mea este doar sa nu le solicite nimeni.
Si mai am o rugaminte, caci azi am condus multi multi kilometri in Bucuresti si in Romania si resimt o usara stare de oboseala. Rugamintea sa nu mi se risipeasca timpul inutil cu citate din internet, daca eu vin cu "citate" din teren.
Vreau sa se noteze ca in timp ce unii pierd timp in trafic din propria prostie sau mai rau, nesimtire (prin falimentarea transportului public, prin indispozitia de a cauta alternative EXISTENTE, sau a adapta foarte usor alternative existente pentru rezolvarea unui numar mai mare de probleme... altii isi pierd materiile prime primordiale necesare simplei supravietuiri si culmea, ca nu din vina lor ci partial chiar din vina plangaciosilor din nimicuri.
Aceste probleme se trateaza separat ca si cum ar fi pe planete diferite, dar ele contribie impreuna la starea critica in care se afla tara asta.
Uite ce a scris asta... stare critica... ce-o mai fi si aia... Eh, da-o   noi trebuie sa ne concentram pe lobby-ul nostru pentru bucatica noastra de nimic in tumultul planetar. Sa fie o bucatica mai mare si eventual mai gustoasa.

http://www.bbc.com/news/business-34255161
"UK inflation rate falls back to 0%"
Si astia au primit la imigranti... consumul a crescut... oarecum.
La noi trebuie sa se ajunga la -5% sa se trezeasca cineva ca romanii nu se mai intorc (la ce n-au) daca au apucat sa faca acolo copii cu nationalitate. Somn usor, somn usor...

Si in continuare.
http://www.bbc.com/news/business-34401035

"Deflation returned to the countries that use the euro in September as prices fell at an annual rate of 0.1%.
It is the first time inflation had turned negative for six months,and an 8.9% fall in the price of energy was largely responsible for the decline."

La noi nimic? Enel? Nu? Ok...

Şi la noi...
Nu Enel, ci OMV/Petrom/Lukoil/Rompetrol...
Ia comunicatele INS privind inflația, şi vezi cu cât a scăzut în ultimul an preţul "combustibilor"...
Este o scădere pe la 20%....
La energie electrică ponderea combustibilului în prețul final este sub 30% că mai ai transport, distribuţie, certificate verzi şi câte alte cele.
La pompă preţul benzinei+ acciza se vede 100% pe bonul fiscal.

Un articol foarte interesant... Mai bine dati la sfarsit si cititi originalul, e mai usor.

Prof. dr. CONSTANTIN CIUTACU -  "Clasa politică este terminatorul României moderne".
Fost secretar de stat, director la Institutul de Economie al Academiei Române

1989-2014, un sfert de veac de corupţie şi jaf.

Am trăit, ca într-un vis, un sfert de secol de speranţe neîmplinite.
Când s-au dus anii? Suntem mai săraci şi un pic mai bătrâni...
Statul este bolnav, iar economia, câtă a mai rămas, este din nou în
recesiune; firmele dau faliment cu miile, pe semestru,
investiţiile scad vertiginos.
Capitalismul autohton are, cum se spune într-un film, o "reţetă
secretă", originală, dar pierzătoare, la fel ca demo­cra­ţia.
România nu este, cum ne-am fi aşteptat, "tigrul" economic al Europei
Centrale şi de Est.
Cine ne-a pus beţe în roate? Nu căutaţi răspunsuri pe Google. Cauza
e aici, la noi, în perfidia cu care ne-au dirijat po­li­ti­cienii
români.
Niciodată,în istorie, clasa politică ro­mânească n-a fost mai ruptă
de popor şi mai puţin iu­bitoare de ţară.
Un fost ministru secretar de stat, ne­im­plicat politic, actualmente
director la Institutul de Eco­nomie al Academiei Române, Constantin
Ciutacu, are curajul să pună degetul pe multe dintre rănile care ne
dor de 25 de ani.

În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 ţări
din Europa
Mulţi au uitat, alţii n-au ştiut niciodată...

Cum stătea România, din punctul de vedere al integrării economice cu
ţările dezvoltate, în 1989?

În 1989, infrastructura industrială situa România în primele 10 ţări
din Europa.
Exista platforma Pipera, creată de francezi, unde se construiau calculatoare;
autocamioanele şi autobuzele fabricate la Braşov şi Bucureşti erau
patente germane;
avioanele Rombac erau cumpărate de la englezi;
locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elveţian;
la Reşiţa se fabricau motoare de vapoare după licenţa Renk din Germania;
centrala nucleară de la Cernavodă pro­ve­nea din Canada.
Putem spune, şi nu suntem nostal­gici, că începusem să ne integrăm
acceptabil cu eco­no­miile mari ale lumii.
România era a treia ţară din lume, după SUA şi Japonia, care fabrica
anvelope gigant, pentru autobasculante de peste 110 tone.
Doar do­uă ţări din lume făceau şuruburi cu bile: România şi
Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară şi
aerospaţială.

În 1990, Petre Roman a afirmat că industria românească era un "morman
de fiare vechi". Ce am avut şi ce am pierdut în ultimii 25 de ani,
domnule ministru?

A fost cea mai nefericită declaraţie de politician de după 1989, care
ne urmăreşte până azi.
Referin­du-se la industrie, că e de dat la fier vechi, fostul prim
ministru dorea să spună lumii că întreaga economie a României
comuniste nu merita doi bani. Ale cui in­terese le-a servit această
etichetă? Ca să combatem această viziune, cităm date statistice la
întâmplare, din diferite domenii:
România producea 14 milioane de tone de oţel în 1985; azi, doar
3 milioane;
producea 400.000 tone de aluminiu azi, pro­duce pe jumătate.
în 1980 ieşeau pe poarta fabricilor 1.600 de excavatoare, niciunul azi;
ieşeau 71.000 de tractoare niciunul azi (am construit fabrici
de trac­toa­re în Egipt şi Iran, care funcţionează şi acum, în timp ce
în România au murit).
In 1984 fabricam 600 de va­goa­­ne de pasageri pe an, azi,
niciunul. Cât des­pre vagoanele de marfă, construiam
14.000 de bu­căţi pe an; azi, abia 800 (cel puţin 100.000 vagoane de
marfă au fost tăiate şi vândute la fier vechi în ulti­mii ani).
În fine, produceam 144 de nave de tonaje di­ferite; azi, după
cum se ştie, nu mai producem niciuna.
Industria sticlăriei e prăbuşită. Industria cosmetica (săpun,
deodorante, creme) a dispărut.
Po­tri­vit statisticii oficiale, după anul 2000, au fost
ex­por­tate 50 de milioane de tone de "fier vechi", "de­şe­uri" de
cupru, aluminiu şi alte neferoase, în valoare de peste 10 miliarde de
euro !!!
Am exportat lemn brut, în va­loare de peste 8 miliarde de euro,
şi alte produse bru­te (cereale, fructe, animale vii etc.) în valoare
de alte 5 miliarde de euro! Prelucrarea acestora în Ro­mâ­nia ar fi
însemnat crearea a milioane de locuri de mun­că!

Practic, întreaga economie naţională a fost oferită pe tavă,
fără nicio logică! Ameţitoare cifre...

Cum stau lucrurile în dome­niul petrolului?

Ro­mâ­nia producea 13 milioane de tone de petrol în 1970, şi
numai... 6 milioane azi. Suspect!? Cineva nu rapor­tea­ză corect.
Nu am nicio încredere în această cifră, atât timp cât nu ştiu
dacă toate sondele au contoar. Au contoar, domnilor? Trebuie să
plătească redevenţe la tona de ţiţei brut, dar dacă scoţi 8-10
milioane de tone şi raportezi numai 6? Cu cât păgubeşti statul?
Petrolul se scoate mult şi se rafinează în alte ţări. De aici,
de­du­ceţi consecinţele.
Înainte de 1989, produceam 8,5 milioane de tone de motorină şi acum
mai producem doar 2 milioane; produceam 10 milioane de tone de
păcurăsi nu mai producem nimic;produceam 500.000 de tone de uleiuri
minerale, azi, nimic. Pe de altă parte, aţi observat că nici distribuţia gazelor nu mai este
a noas­tră. Cine măsoară producţia? Cine măsoară distri­bu­ţia?

După 1990, s-a schimbat peisajul industrial. S-a creat o falie între
marea şi mica industrie. De ce s-a întâmplat acest fenomen?

Au venit "sfaturi" de la competitorii noştri euro­peni: faceţi
IMM-uri( întreprinderi mici şi mijlocii), daţi afară muncitorii din
marile uzine, închideţi ma­mu­ţii industriali, produceţi kit-uri,
componente, nu pro­duse integrale, faceţi cabluri, radiatoare, sisteme
de frânare şi anvelope, nu locomotive şi tractoare.
Parcă intenţionat, nu a exista o viziune politică de dezvoltare, ci
doar una pentru distrugere; guvernanţii şi-au îndeplinit misiunea cu
exces de zel. Nu mă poate convinge nimeni pe mine că nu a fost totul
pe bază de program, o teorie a conspiraţiei.
UE a fost creată pe baza Comunităţii Economice a Cărbunelui şi
Oţelului. Deci, România nu putea să intre în grila europeană cu
industria ei siderurgică, de 14 milioane tone de oţel. A trebuit
lichidată, ca un "bonus" pentru admiterea în UE.

Care au fost primele mari greşeli istorice ale politicienilor, în
urma cărora s-a dat startul la jaful naţional?

Prima a fost restituirea "părţilor sociale" -> o privatizare pe bani
adevăraţi, începută surprinzător de Ceauşescu. FSN-ul a restituit
aceşti bani, pentru a cumpăra bunăvoinţa oamenilor, chiar cu banii
lor! Această măsură anti-economică, din cauza căreia fa­bricile şi
uzinele au rămas fără capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea
cetăţenilor de la un drept de proprietate plătit cu munca lor; a fost
o re-naţio­nali­zare a unei părţi a capitalului social, destinată
ulterior şi cedării controlului economiei către interese de grup, mai
ales străine.
A doua mare eroare a fost privatizarea "de masă", fără proceduri şi
fără reguli de protecţie a acţionarilor minoritari; viitoarele
certifi­ca­te de acţio­nar au fost cumpărate pe nimic, de cei care
ştiau ce va urma. Atunci s-a spus că se priva­ti­zează numai 30% din
capitalul societăţilor comerciale, lăsându-se de înţeles că vor mai
primi şi restul de 70% în viitor, care viitor nu a sosit încă nici în
anul 2014! S-a anunţat, totodată, că sectoarele strategice nu se vor
privatiza. Dar au venit pe urmă FMI, Banca Mondială şi socie­tăţile
externe de consultanţă, care au dictat, şi gu­vernele au promovat
controlul total, fără luptă şi fără niciun câştig, asupra întregii
economii. Practic, eco­nomia naţională a fost oferită pe tavă, fără
nicio logică şi fără a se spune, cel puţin, că este cadou sau pradă de
război, celor care, chipurile, au făcut lobby pen­tru integrarea
României în Uniunea Europeană.

Fiecare program de guvernare anunţat a fost, de fapt, un program de"
neguvernare".

Vă rog să continuaţi descrierea peisajului eco­no­mic românesc de azi, la 25 de ani de la răs­tur­narea "dictaturii de dezvoltare".

A dispărut întreg sectorul industriei de textile, confecţii, tricotaje
(filaturi, ţesătorii, fabrici de stofă şi postavuri, întreprinderi de
pielărie şi încălţăminte, toate concepute într-un sistem integrat);
A fost închis sectorul agroalimentar (36 de fabrici de zahăr,
fabri­cile de ulei, de preparate din carne, de lapte şi produse
lactate, zeci de fabrici de nutreţuri combinate etc.);
Nu mai există majoritatea fabricilor din industria lemnului şi
mobilei, din industria cimentului, a lacurilor şi vop­selelor, a
medicamentelor, din sectorul construc­ţiilor de maşini, al
exploatărilor miniere de feroase şi nefe­roase, de cărbune etc.;
S-au desfiinţat întreprinderile agricole de stat şi cele de mecanizare
a agriculturii, staţiunile de cercetări agricole şi, în general, marea
majoritate a institutelor de cercetare-proiectare;
Au dispărut industria electronică, electrotehnică, de mecanică fină,
optică, automatizări, etc.
Baza naţională de soiuri de plante şi rase de animale a fost pulve­ri­zată.
România nu mai are astăzi un pachet naţional de seminţe, soiuri,
hibrizi, de culturi cerealiere, plante teh­nice, legume etc. A fost
distrus, aproape în totali­tate, sistemul de irigaţii,( construit prin
îndatorarea dureroasă de la Banca Mondială!), pentru a cărui plată
românii au contribuit zeci de ani; au fost abandonate programele de
combatere a eroziunii solului, de în­diguiri şi desecări, dar şi cele
de irigaţii în curs (ca­na­lul Siret-Dunăre sau Bucureşti-Dunăre).
Întreaga economie naţională a fost, pur şi simplu, pulverizată şi
lăsată fără nicio logică structurală.

Care sunt consecinţele asupra populaţiei, derivate din acest peisaj
apocaliptic, desprins parcă dintr-un film S.F.?

Treptat, România s-a transformat într-un paradis al multinaţionalelor
care controlează industria, agri­cul­tura, transporturile,
construcţiile, comerţul, sectorul financiar-bancar etc. şi care îşi
promovează regle­men­tări legale în interes propriu.
Românilor le-au rămas întreprinderile mici şi mijlocii - de fapt,
microîn­tre­prin­derile; dintre cele aproximativ 500.000
înregis­trate, peste 200.000 nu au niciun angajat!
Românii au astăzi  libertatea să se ocupe de economia şi afacerile de
subzistenţă (avem şi industrie de subzistenţă, nu doar agricultură!)
şi construcţii şi transporturi şi alte servicii de subzistenţă,
pretinzând că acţionăm pentru dezvoltare inteligentă, inovativă şi
durabilă.
Nimic nu este mai durabil decât subzistenţa, aceasta este stra­tegia
noastră naţională, după ce am făcut praf marile companii.
Brandul României este subzistenţa, atât în interiorul ţării, cât şi
pe celelalte pieţe ale muncii, unde lucrează cetăţenii români.
Nici după 25 de ani, clasa politică - veritabil detaşament al legiunii
străine, ter­minatorul României moderne, nu a realizat importanţa unei
reglementări prin care salariaţii să-şi investească o parte din
salariu în compania proprie.
Întreaga economie putea fi salvată prin participarea financiară a
salariaţilor, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite să
fie scutite de impozite şi contribuţii.

A existat, în toţi aceşti ani, un fir roşu care să lege cele 13
guverne ce s-au perindat pe la Palatul Vic­toria, de un proiect
minimal, coerent, de dezvol­tare?

Fireşte că nu a existat! Zi de zi, guvernele şi clasa politică s-au
ocupat numai de protejarea aşa-zişilor investitori strategici,
prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, şi nu de
promovarea facilităţilor destinate salariilor reinvestite.
Investitorii nu ar fi trebuit să primească niciun sprijin în România,
pentru a-i plăti pe angajaţii români cu salariul minim sau pentru a-i
angaja la negru, din raţiuni de compe­ti­ti­vitate. "Veniţi în
România, că vă garantăm sclavia pe bani puţini şi vă menţineţi
competitivitatea!". Acesta a fost, în esenţă, programul de guvernare
al ultimilor 25 de ani. De altfel, se poate spune că fiecare program
de guvernare anunţat a fost un program de neguver­nare.

Care sunt predicţiile dvs. pentru următorii 25 de ani din viaţa
economică a României?

Dacă şi în următoarele două decenii şi jumătate guvernul nu va putea
să cumpere, din bani proprii, de 1 milion de lei, piramidon, vaccinuri
sau aspirină din producţia internă, fără avizul FMI sau al Comisiei
Europene, România poate să dispară din peisajul statelor din Europa,
rămânând un simplu indicator geografic.


http://www.formula-as.ro/2014/1139/spectator-38/prof-dr-constantin-ciutacu-clasa-politica-este-terminatorul-romaniei-moderne-18380

Unele afirmatii despre "relizari" sunt cu dus si intors...Cu date concrete, din domeniul meu de activitate de dinainte de 1989.

Asa e, se exagera rau de tot inainte. Dar fata de ceva care tinde la 0 orice pare o infinitate.