Pt cine e interesat de ceva istorie
http://proiectareinstal.ro/2011/03/20/r ... -partea-i/

Sunt curios, canalizarea pentru apele menajere este separată faţă de cea pentru apele pluviale.
Cam la ce adâncime se construieşte reţeaua de canalizare? (sunt tare curios dacă pe acolo pe unde există metrou se mai pot săpa canale).
În zona Ştefan cel Mare - Mihai Bravu s-a mărit capacitatea reţelei de canalizare în anii '60-'80 sau e la fel de mare ca în anii '20-'30?
Am găsit într-un anticariat o carte de la sf. anilor '30 despre lucrările de canalizare din Bucureşti, dar e cam 200 lei şi e mucegăită.
Aveam una de pe la 1962, scoasă de Muzeul de Istorie al oraşului Bucureşti în care se vorbea despre canalizare şi alimentarea cu apă (+lucrările de rectificare a Dâmboviţei şi asanarea lacurilor din Nordul Capitalei), dar nu mai dau de ea  

VIDEO/FOTO Apa Nova a început să cureţe caseta de ape uzate de sub Dâmboviţa. Lucrările sunt unice în lume
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 29406.html
29 mai 2012, 20:23 |  Autor: Adrian Dădârlat
Lucrările pentru decolmatarea casetei de ape uzate de sub râul Dâmboviţa au început din această săptămână, au anunţat astăzi reprezentanţii companiei Apa Nova Bucureşti.
Până acum s-a lucrat la curăţarea şi deblocarea punctelor de acces în casetă pentru pregătirea acţiunilor de deblocare a acesteia. De asemenea, s-a început curăţarea şi deblocarea racordurilor colectoarelor principale la casetă. “Începând de ieri, echipele specializate au început să intre să lucreze la blocajele mari. Pas cu pas vom îndepărta aceste blocaje”, a declarat Mădălin Mihailovici, directorul adjunct al Apa Nova Bucureşti.  
În urma investigaţiilor care au fost realizate de societate, au fost identificate 76 de blocaje, dintre care 25 majore. Unele dintre aceste blocaje majore sunt cauzate de bucăţi mari de beton, iar altele, de depunerea unor material textile pentru stâlpi metalici care au rămas din faza de execuţie a casetei. Cele mai multe dintre aceste blocaje majore, care ar fi putut oricând obtura caseta, sunt în zona centrală a Bucureştiului, între Spitalul Universitar şi Unirea. După îndepărtarea blocajelor majore, se va trece şi la eliminarea celorlalte obstacole. Cele 25 de blocaje majore ar urma să fie îndepărate până în primăvara anului viitor.
Alte lucrări care au mai fost realizate până în prezent au vizat punerea în funcţiune a unui tronson al casetei de după staţia Glina, care deşi era executat, nu a fost utilizat până acum. Pe acest tronson a mai fost pusă în funcţiune o a doua cameră de racord între casetă şi râul Dâmboviţa. Totodată, în prelungirea tronsonului a fost construit un canal deschis cu o lungime de aproximativ 200 de metri, care leagă caseta de Dombăviţa. Punerea n funcţiune a acestui ansamblu măreşte capacitatea de descărcare a casetei cu aproximativ 60 mc/s, în cazul unor evenimente pluviale deosebite.
Totodată, a fost instalat un sistem de monitorizare zilnică a calităţii apei colectate şi transportate prin casetă.
De asemenea, au fost inspectate drenurile aferente cesetei în vederea elaborării unui studiu pentru reducerea infiltraţiilor şi sunt monitorizate nivelurile şi debitele acesteia. În plus, au fost montaţi senzori pentru monitorizarea funcţionării casetei şi a nivelului de serviciu care reglementează capacitatea actuală de tranzit a casetei, maxim 42,75 mc/s. Nivelul de serviciu este monitorizat în secţiunea Nodului Hidrotehnic Popeşti. Depăşirea acestei valori de debit antrenează intrarea în funcţiune a deversorului de siguranţă, cu dirijarea excedentului de apă direct în râul Dâmboviţa, prin camera de siguranţă, pentru situaţiile de urgenţă.
Lucrările din perioada următoare vor viza finalizarea echipării canalului deschis şi a casetei cu echipamente hidromecanice necesare (grătare, stavile şi batardouri) şi terminarea curăţării tuturor acceselor şi a legăturilor marilor colectoare cu caseta. De asemenea, va fi finalizată eliminarea blocajelor majore din casetă. Vor urma curăţarea casetei, lucrări de reabilitare a structurii acesteia pe zonele afectate pentru punerea în siguranţă şi reducerea infiltraţiilor, echiparea cu senzori de nivel, debit şi calitate şi dotarea casetei cu echipamente hidromecanice pentru îmbunătăţirea curgerii şi evacuării apei. “Va fi o casetă inteligentă. În 4-5 ani totul va fi automatizat”, a spus directorul adjunct an Apa Nova Bucureşti.
Potrivit lui Mihailovici, caseta este unică în Europa, iar pentru curăţarea acesteia sunt necesare utilaje şi tehnologii noi. “Această casetă de ape uzate, acest colector principal este unic în Europa. Nu există aşa ceva în nicio capitală europeană sau în niciun mare oraş european. Există ceva asemănător la Seoul. Pentru aceste lucrări a trebuit deci să inventăm un departament, oameni, utilaje, tehnologii, moduri de abordare a lucrărilor în interiorul casetei. Este o zonă cu risc foarte ridicat”, a spus Mihailovici.
Printre utilajele unicat realizate se numără unul care poate aspira de la o distanţă de 80 de metri din colector atât materiale solide cu apă, cât şi numai materiale solide. Realizarea utilajului a durat şapte luni. Utilajele au fost realizate în atelierele societăţii. Marea majoritate a utilajelor necesare au fost deja achiziţionate până acum. Totodată, Apa Nova Bucureşti are acum şi o echipă de scafandri, care va lucra la curăţarea casetei.
Caseta de ape uzate a fost preluată în concesiune la data de 17 mai 2011, Apa Nova angajându-se să o întreţină şi să o modernizeze în cadrul unui plan de investiţii de aproximativ 40 de milioane de euro pe durata de trei ani. Planul de modernizare presupune amenajări pentru descărcarea casetei în râul Dâmboviţa (numai la precipitaţii abundente) şi în staţia de epurare Glina, decolmatarea şi eliminarea punctelor de blocaj major din interior.
Caseta de sub râul Dâmbovița are o lungime de aproximativ 17,5 kilometri în plan și de 43,4 kilometri în desfăşurare, iar capacitatea de preluare a apelor uzate era de 47% la preluarea în concesiune de către Apa Nova Bucureşti. Până la preluarea concesiunii, Apa Nova avea în administrare doar marile colectoare şi colectoarele secundare, caseta fiind la Apele Române. Prin preluarea casetei de către Apa Nova Bucureşti, a fost realizat un sistem integrat de canalizare.

Scafandri profesioniști cercetează canalizarea Bucureștiului VIDEO
30 May, 07:54 / Amalia Balabaneanu
Cu circa 13 milioane de euro, Apa Nova București a majorat capacitatea casetei de colectare a apelor uzate de sub râul Dâmbovița cu 13%. Înainte de a iniția decolmatarea, compania a angajat o echipă de scafandri profesioniști care să meargă prin canalul colector pentru a face investigații pe întreaga suprafață a Casetei.
http://b365.ro/news/apa-nov ... ate-video/
Apa Nova a finalizat primele investiţii în Caseta de colectare ape uzate de sub râul Dâmboviţa și a crescut cu 13 procente, într-un an, capacitatea de preluare a apelor uzate și a celor pluviale. În prezent, Caseta are o capacitate de preluare de 60%. Din cei peste 43 de km de lungime în desfășurare a Casetei, scafandrii angajați de Apa Nova au reușit să investigheze 40 km din canalul colector. Planul de modernizare, în valoare totală de circa 40 milioane euro, presupune amenajări pentru descărcarea Casetei în râul Dâmboviţa numai la precipitații abundente şi în staţia de epurare Glina, decolmatarea şi eliminarea punctelor de blocaj major din interior.

”În cei 25 de ani de la construirea Casetei și până acum, nimeni nu a mai intrat în Casetă și nu a mai făcut cercetări. Din ’87 și până acum Caseta nu a fost terminată. Camera de racord L3 (linia 3) a fost remediată, testată si pusă în funcțiune de Apa Nova. Începând de luni, echipele specializate de scafandri au început să lucreze la marile blocaje. Au fost depistate 70 de blocaje în canalul colector, 25 dintre acestea fiind blocaje mari, cauzate de plăcile mari de beton uitate din faza de execuție și de cantitățile mari de materiale textile care au rămas pe stâlpii metalici. Cele 25 de blocaje mari ar fi putut pune oricând în pericol obturarea acestei Casete, ceea ce ar fi dus la scoaterea din funcțiunea a celui mai important colector de ape uzate și pluviale”, a declarat, marți, Mădălin Mihailovici, directorul general adjunct al companiei Apa Nova București.

Până în prezent, Caseta a funcţionat numai până la linia 2 inclusiv. Tronsonul dintre linia 2 şi linia 3, deşi fusese executat, nu era pus în funcţiune. Camera de racord L3 a fost remediată, testată si pusă în funcțiune de Apa Nova, în urma unor ample lucrări de proiectare şi execuţie. În prelungirea liniei 3, a fost realizat un canal deschis, direct legat cu râul Dâmboviţa ce va fi dotat cu echipamentele hidromecanice necesare.
Compania a montat și senzori pentru monitorizarea funcţionării Casetei şi a nivelului de serviciu B6, care reglementează capacitatea actuală de tranzit a casetei, maxim 42.75 mc/s – nivel monitorizat în secţiunea Nodului Hidrotehnic Popeşti. Depăşirea acestei valori de debit, antrenează intrarea în funcţiune a deversorului de siguranţă, cu dirijarea excedentului de apă direct în râul Dâmboviţa, prin camera de siguranţă, pentru situaţiile de urgenţă.

Pe 19 mai 2012, Apa Nova a pus în funcţiune ansamblul L3+canalul deschis, care măreşte substanţial capacitatea de descărcare a Casetei, asigurând un plus de evacuare de aprox. 60mc/s, în cazul unor evenimente pluviale deosebite. În ziua inaugurării canalului, între orele 9.00 – 16.00 au căzut primele precipitații generalizate din București. În total, în acest interval orar, prin canal s-au tranzitat 3,6 milioane mc de apă, fără ca bucureștenii să resimtă impactul căderii unei mari cantități de averse. Reprezentanții companiei spun că, dacă nu ar fi existat acest canal, orașul s-ar fi putut inunda.
Bruno Roche, directorul general al companiei Apa Nova, a explicat și care au fost cauzele inundațiilor de vineri seară. ”În mai puțin de 30 de minute au căzut precipitații de peste 25l/mp. Nicio rețea de canalizare din lume nu e capabilă să gestioneze o cantitate atât de mare de apă. Și în sudul Franței au fost inundații din cauza unor fenomene meteo asemănătoare. Rețeaua de canalizare a funcționat, dar are nevoie de timp ca să poată înghiți toată ploaia care a căzut în jumătate de oră”, a explicat Bruno Roche.
Soluții pentru prevenirea inundațiilor

Mahailovici a spus că o soluție pentru a preveni inundațiile viitoare ar fi construirea a două rezervoare subterane la Izvor și la Parcul Carol. ”În București, zona cea mai sensibilă la inundații este de la Spitalul Universitar până la Piața Unirii – Timpuri Noi. La ora actuală putem diminua efectele fenomenelor meteo extreme prin împărțirea casetei în trei compartimente și folosirea zonelor de la Izvor și de la Parcul Carol pentru amplasarea a două rezervoare subterane care să funcționeze ca niște preaplinuri. Atunci când cad cantități mari de averse, apa, controlată hidromecanic, ajunge să fie înmagazinată în aceste rezervoare. Un astfel de rezervor, cu o capacitate de 4 milioane de mc de apă, există și la Munchen, sub zona Satului Olimpic”, a precizat Mădălin Mihailovici.

Încă 27 de milioane de euro în modernizarea Casetei

În perioada următoare, 27 milioane de euro vor fi direcționați pentru finalizarea echipării canalului deschis şi a Casetei cu echipamente hidromecanice necesare, precum grătare, stavile şi batardouri, finalizarea aţiunii de curăţare a tuturor acceselor şi a legăturilor marilor colectoare cu Caseta, finalizarea acţiunii de eliminare a blocajelor majore din canalul colector, curăţarea acestuia, lucrări de reabilitare a structurii Casetei pe zonele afectate pentru punerea în siguranţă şi reducere a infiltraţiilor, echiparea cu senzori de nivel, debit şi calitate, dotarea Casetei cu echipamente hidromecanice pentru îmbunătăţirea curgerii şi evacuării apei.

Caseta de sub râul Dâmbovița are o lungime de aproximativ 17,5 km în plan, de la Lacul Morii și până la Glina, și 43,4 km în desfăşurare.

Sistematizarea apei din București, începută în secolul al XIX-lea

Primele canale au fost construite in Bucureşti în anul 1828, iar între 1900 și 1950 au fost construite principalele canale colectoare cu diametre mai mari de 150 cm. Conceptul inițial, dedicat unei populații cu mai puțin de 1 milion de locuitori, a fost acela de sistem unitar, atât pentru apele uzate, cât și pentru cele pluviale, datorită costului redus de exploatare.

În prezent, sistemul unitar de canalizare trebuie să răspundă nevoilor unei populații ce depășește 2 milioane de locuitori, la o suprafață de colectare a apelor pluviale de aproape cinci ori mai mare față de cea inițială.

Unul din cele mai grele și mai murdare job-uri din București, în măruntaiele orașului VIDEO
21 Jun, 07:59 / Catalin Doscas
O mână de oameni coboară în măruntaiele Bucureștiului, pentru a elibera caseta colectoare a canalizării. Lipsa oxigenului, mirosul, umezeala și întunericul sunt realitățile cu care se confruntă zi de zi, pentru a curăța ceea ce bucureștenii aruncă în canalizare.
http://b365.ro/news/unul-di ... lui-video/

Investiţii cu fonduri europene. Ministerul Mediului, Municipalitatea şi ANAR au semnat un protocol pentru modernizarea canalizării din Capitală
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 25830.html
26 iulie 2012, 15:24 |  Autor: Ionuţ Cristian Ungureanu
Peste 350 milioane de euro din fonduri europene vor fi folosiţi pentru lucrările de consolidare a casetei râului Dâmboviţa, reabilitarea reţelei de canalizare şi a principalelor canale colectoare, dacă protocol tripartit încheiat între municipalitate, ministerul Mediului şi "Apele Române" astăzi va fi aprobat de UE.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, şi ministrul Mediului, Rovana Plumb, precum şi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române" au semnat astăzi un protocol de colaborare prin care vor fi finanţate lucrările de îmbunătăţire a reţelei de canalizare, de reabilitare a principalelor canale colectoare ale râului Dâmboviţa, cu implicaţii directe şi pentru staţia de epurare de la Glina.

Valoarea proiectului este de 353 de milioane de euro, bani obţinuţi din fonduri europene prin Programul Operaţional Sectorial pentru Mediu Axa 5.

Banii, accesaţi în două etape

Banii vor fi accesaţi în două etape, prima dintre tranşe fiind de 258 de milioane de euro, cea de-a doua de 95 de milioane de euro.

Ministrul Mediului şi Pădurilor a arătat că până la sfârşitul lunii septembrie 2012 cererea de finanţare pentru prima tranşă va fi trimisă la Bruxelles, ministrul precizând că este vorba de operaţiuni juridice normale pentru un asemenea proiect.

Lucrările constau în consolidarea casetei râului Dâmboviţa, Lacul Morii şi zona Tânganu. "Trebuie să vă imaginaţi faptul că râul Dâmboviţa este exact ca un canal deschis în care nu mai are loc drenajul natural. Prin aceste lucrări hidrotehnice se rezolvă drenajul aluviunilor prezente în acest râu", a declarat ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, după semnarea protocolului.

Pentru cei care vor sa profundeze subiectul
http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB ... 120731.pdf

Vara asta a fost seceta deci am fost taxat pentru ce nu sa intamplat.

Buna,

exista vreo propunere de a actualiza politica de management a apelor pluviale?

As avea nevoie de informatii pentru a ma documenta pentru lucrarea mea de diploma, fiind student la Inginerie Civila.
Eu sunt interesat de sistemele urbane de drenaj pluvial durabile, care permit imitarea naturii, in ceea ce priveste volumul, calitatea si timpul de concentrare in cazul apelor rezultate din precipitatii. Mai exact, reducerea timpului de concentrare de pe suprafetele urbanizate (impermeabile) la timpul tipic suprafetelor agricole sau permeabile, imbunatatirea calitatii apelor pluviale prin metode de geo-filtrare sau bio-denaturare a poluantilor si reducerea riscului de inundatii pluviale prin limitarea debitului deversat in canalizare. Atenuarea debitului se face prin stocarea volumului generat de o anumita suprafata in timpul unui eveniment ploios de o anumita intensitate si durata (nu sunt sigur ca am tradus corect: Return period and intensity)
Exista metode specifice pentru atingerea tuturor acestor conditii, daca e cineva interesat despre ele, sunt dispus sa le discut in detaliu, dar as vrea sa aflu mai multe despre politica adoptata de entitatile responsabile cu gestionarea apelor pluviale in Bucuresti.
Rog respectos informatii celor care le detin

Respecte!

Cea mai buna metoda dupa parerea mea e sa puna piatra cubica la loc pe strazi pentru a favoriza absorbtia naturala in sol si a solicita mai putin sistemul de canalizare. Ma tem insa ca apostolii asfaltarilor din primarie (si nu numai) nu au habar de "efectele secundare". In plus nici nu cred ca ar avea curaj sa vina cu astfel de propuneri in fata "bizonilor" si a celor care vin cu argumente timpite de genul "pe piatra cubica se impiedica gagicile cu tocuri".

exista o sumedenie de masuri care pot face acelasi lucru ca si piatra cubica, cum sunt asfaltul sau betonul permeabil, printre altele. Dar viziunea trebuie extinsa la intregul "bazin hidrografic" urban, astfel incat sa existe o coerenta si continuitate, masuri implementate prin metode cantitative si nu calitative.
Eu sunt interesat daca exista o politica pentru alinierea controlului calitatii apelor, in speta a apelor pluviale, la cerintele directivei cadru a EU 2000/60/EC a Parlamentului European, mai departe de nivel declarativ, care sa impuna anumite conditii dezvoltatorilor de noi obiective imobiliare.
Piatra cubica e ca si cum ai da peste sarmanilor fara a-i invata sa pescuiasca. Nu face diferenta decat pe termen scurt si nu e sustenabil.
Masurile sustenabile de drenaj (Sustainable Urban Drainage Systems SuDS, The Suds Manual, CIRIA C697, Ballard et al.pag 1-1) implica implementarea unui "lant de management" care contribuie la imbunatatirea celor 3 caracteristici ale  drenajului pluvial: cantitate, calitate si amenitate.
Astfel, de la controlul sursei (acoperisuri verzi - care in Bucuresti ar face o mare diferenta, daca blocurile ar putea sustine instalarea corecta a acestor elemente, colectarea apei pluviale pentru folosirea la vasele de toaleta, jgheaburi de infiltratie), la masuri de pretratament (separatoare de solide si hidrocarburi, decantoare, filtre dedicate), pana la iazuri, suprafete pavate permeabile, mlastini, santuri de geo-filtrare si atenuare/stocare, bazine de atenuare si stocare, zone proiectate a fi inundate in cazul unui eveniment 1 in 100 de ani(parcari, parcuri, etc,)  precum si infrastructura de control al deversarii: Hidro-frane, orificii, tevi subdimensionate - toate acestea sunt componente care pot fi incorporate intr-un "lant de management" la nivel de bazin hidrografic, pentru a reduce efectele unui eveniment de precipitatii.

Este oricum foarte ingrijorator ca sistemul de canalizare al Bucurestiului este unul combinat si se continua aceasta practica si cu elementele noi ale acestuia (in loc ca sa se inceapa separarea lui), a carui capacitate este depasita de un eveniment de 1 la 1 an, sau 1 la 2 ani. Asta arata vulnerabilitatea sistemului si a faptului ca rezolvarea traditionala ar implica investitii imense in redimensionarea capacitatii de convectie. Insa cauza tot nu ar fi tratata, intrucat nu se face nimic pentru a atenua volumul de ape pluviale preluat de canalizare si a reduce timpul de concentrare.
Prin implementarea principiilor SuDS, s-ar realiza tocmai aceste doua lucruri.

Asadar, sa revin la intrebaea mea: Are cineva vreo informatie despre o potentiala astfel de schimbare de viziune si/sau politica?

Utilizator anonim 2 wrote:
Cea mai buna metoda dupa parerea mea e sa puna piatra cubica la loc pe strazi pentru a favoriza absorbtia naturala in sol si a solicita mai putin sistemul de canalizare. Ma tem insa ca apostolii asfaltarilor din primarie (si nu numai) nu au habar de "efectele secundare". In plus nici nu cred ca ar avea curaj sa vina cu astfel de propuneri in fata "bizonilor" si a celor care vin cu argumente timpite de genul "pe piatra cubica se impiedica gagicile cu tocuri".

Bravo, idee foarte buna! Asa strazi ca Aviatorilor, bd Beijng, Kiseleff, Victoriei, Magheru. Trebuie sa fie cu piatra cubica. La fel este indicat de schimbat cam tot asfaltul de pe trotuare(cel putin pe arterele mari).  In afara de absorbtia naturala a apei, mai avem si alte avantaje:
a)vara piatra naturala se incalzeste mai putin si emana mai putina caldura dupa,
b)tot vara spre deosebire de asfalt piatra chiar daca se incalzeste, nu se  deformeaza sub rotile camioanelor sau sub tocuri,
c) vizual este mult mai frumos  sa ai piatra cubica/pavaj
d)pe strazile de mai sus piatra cubica calmeaza viteza traficului, si demotiveaza alegerea acestei rute.
e) din d)=> vor mai disparea sceleratii pe superbikuri de pe aceste strazi minunate, care au fost concepute ca zona de agrement, nu ca pista pentru donatori de organe.

Vă ţineţi de bancuri,asta e. Cred că a venit primăvara şi se apropie 1 Aprilie.

Eu nu vreau piatra cubica, vreau bolovani de rau. Mi s-a facut dor de ei...   Si de buda... Si de rusi...