Topic: Orașul în trecut
270 posts, 100407 views
📖 Pagination options
- rosetti61
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
rosetti61
Podul Mihai Voda, carosabil, a ramas la locul lui, nemodificat, doar tramvaiele au fost mutate pe podul provizoriu (care provizoriu a ramas pana in 1985) - pe malul stang mai ramasesera vechile racorduri care duceau pe pod; asa cum dupa demolarea podului Izvor nu s-au mai ostenit sa scoata liniile directe ce traversau splaiul, lasandu-le sa se termine abrupt spre nicaieri.
https://fostulbucuresti.github.io/#18/44 ... 9358/!a7
Podul Mihai Voda, carosabil, a ramas la locul lui, nemodificat, doar tramvaiele au fost mutate pe podul provizoriu (care provizoriu a ramas pana in 1985) - pe malul stang mai ramasesera vechile racorduri care duceau pe pod; asa cum dupa demolarea podului Izvor nu s-au mai ostenit sa scoata liniile directe ce traversau splaiul, lasandu-le sa se termine abrupt spre nicaieri.
https://fostulbucuresti.github.io/#18/44 ... 9358/!a7
- cris_m
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
cris_m
Foarte interesant site-ul, mai ales harta din 1980 pe care pot fi vizualizate santierele statiilor de metrou Nicolae Grigorescu, Titan, Costin Georgian....
Foarte interesant site-ul, mai ales harta din 1980 pe care pot fi vizualizate santierele statiilor de metrou Nicolae Grigorescu, Titan, Costin Georgian....
- subway guru
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
subway guru
Calare pe magarus prin Bucurestii interbelici
Se poate vizualiza pe youtube..
Calare pe magarus prin Bucurestii interbelici
Se poate vizualiza pe youtube..
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
andrei11
Facedbook Demolările din Estul Capitalei Aici
Str Dristorului intersecţie cu Bulevardul Camil Ressu şi cu Str Râmnicu Vâlcea...
Denumirile străzilor / ale clădirilor sunt cele actuale.
Facedbook Demolările din Estul Capitalei Aici
Str Dristorului intersecţie cu Bulevardul Camil Ressu şi cu Str Râmnicu Vâlcea...
Denumirile străzilor / ale clădirilor sunt cele actuale.
D 11.jpg (463 KB; downloaded 3116 times)
D 31.jpg (335.73 KB; downloaded 3116 times)
D 23.jpg (322.54 KB; downloaded 3108 times)
- andrei11
-
Posted:
-
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
andrei11
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
andrei11
Vechea Hala Unirii, în interior. Din păcate nu cunosc sursa fotografiei, dacă o ştiţi voi postaţi-o...
Vechea Hala Unirii, în interior. Din păcate nu cunosc sursa fotografiei, dacă o ştiţi voi postaţi-o...
15369948_2201981030026027_6095678118552542607_o.jpg (568.1 KB; downloaded 2778 times)
- dekolor
-
Posted:
-
- aztec
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
aztec
Imaginile cu Izvor refacute..
Si o incercare jenanta de panorama cu Irfanview
Imaginile cu Izvor refacute..
Si o incercare jenanta de panorama cu Irfanview
h.jpg (318.04 KB; downloaded 2688 times)
g.jpg (326.09 KB; downloaded 2688 times)
f.jpg (456.05 KB; downloaded 2688 times)
e.jpg (307.84 KB; downloaded 2710 times)
d.jpg (349.45 KB; downloaded 2688 times)
c.jpg (432.29 KB; downloaded 2688 times)
a.jpg (327.76 KB; downloaded 2689 times)
b.jpg (532.79 KB; downloaded 2688 times)
panorama.jpg (1.78 MB; downloaded 2688 times)
- ADK
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
ADK
Mă poate ajuta cineva cu vizualizarea stradală actuală a acestei intersecții?
Mă poate ajuta cineva cu vizualizarea stradală actuală a acestei intersecții?
- Valentin
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
Valentin
E fix la statia de metrou Izvor, dar pe celalalt mal.
https://www.google.ro/maps/@44.4335207,2 ... 56?hl=ro
E fix la statia de metrou Izvor, dar pe celalalt mal.
https://www.google.ro/maps/@44.4335207,2 ... 56?hl=ro
- messe
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
messe
Este o vedere exact de la semaforul aflat pe coltul intersectiei Schitu Magureanu cu Splaiul Independentei iar autobasculanta SR din prim-plan circula in directia Piata Operei.
ADK wrote here:
Mă poate ajuta cineva cu vizualizarea stradală actuală a acestei intersecții?
Este o vedere exact de la semaforul aflat pe coltul intersectiei Schitu Magureanu cu Splaiul Independentei iar autobasculanta SR din prim-plan circula in directia Piata Operei.
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
andrei11
Sursa
Facebook // Bucureştiul de altădată
Text adaptat
Georges Eneas
O imagine luată de pe șantierul Palatului Telefoanelor, practic la deschiderea acestuia ( Septembrie 1931), spre Palatul Imobiliara. Se văd firmele Cinematografului Select și ale ziarului Cuvântul. iar în dreapta acestora, clădirea în care a fost redacția cunosctului cotidian L'Indepéndence Roumaine, clădire în care au avut loc, în anul 1896, primele proiecții cinamatografice din București.
Sursa
Facebook // Bucureştiul de altădată
Text adaptat
Georges Eneas
O imagine luată de pe șantierul Palatului Telefoanelor, practic la deschiderea acestuia ( Septembrie 1931), spre Palatul Imobiliara. Se văd firmele Cinematografului Select și ale ziarului Cuvântul. iar în dreapta acestora, clădirea în care a fost redacția cunosctului cotidian L'Indepéndence Roumaine, clădire în care au avut loc, în anul 1896, primele proiecții cinamatografice din București.
Palatul Telefoanelor.jpg (399.28 KB; downloaded 2405 times)
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Orasul in trecut
andrei11
Halele Obor - proiectul pentru cel mai mare mall interbelic din Romania.
Facebook Bucureştiul de Altădată
Primele centre comerciale moderne din Romania au aparut sub forma de department stores precum Lafayette si au evoluat in anii '30 in ceea ce azi numim mall-uri. Cladiri de foarte mari dimensiuni, de tip hala care ofereau o gama variata de spatii comerciale si se adresau publicului larg, in timp ce department stores se reorientasera catre o clientela in mare parte premium.
Bucuresti, Ploiesti, Buzau si Alexandria au fost primele orase care s-au bucurat de aparitia mall-urilor. Cel mai mare dintre noile centre comerciale era proiectat sa se realizeze in Bucuresti, insa doar prima etapa a acestuia a fost finalizata.
La sfarsitul lui 1800 pe locul unei piete (Targul Mosilor) unde se efectuau executiile publice, se ridica balciul orasului Bucuresti. Acesta functiona doar la sfarsit de saptamana pe timpul verii. Lucrurile aveau sa se schimbe in anii '20 cand capitala incepe sa se alinieze la stilul de viata occidental si astfel pe locul vechiului balci se ridica un parc de distractii in adevaratul sens al cuvantului. Denumit Luna Park, complexul era imprejmuit si accesul se facea printr-o poarta monumentala. Luna Park dispunea de tot felul de atractii de la expozitii de curiozitati, la carusele, trenulete si numeroase alte utilaje, insa punctul central al parcului de distractii era roller coaster-ul din lemn.
In 1936 parcul de distractii este demolat pentru a face loc unui centru comercial modern. Astfel dupa planurile arhitectilor Horia Creanga si Haralamb Georgescu si cu proiectul tehnic executat de inginerul Oscar Nedelcu si arhitectul Octav Doicescu, pe un teren de 170.000 mp incep lucrarile la Hala Obor. Dupa moartea lui Creanga proiectul a fost finalizat in 1945 sub supravegherea lui Georgescu.
Hala era un elegant edificiu modernist cu 3 etaje si cu fatade imbracate in caramida si decorate cu o serie de basoreliefuri de mari dimensiuni, fiind ca marime al doilea astfel de centru comercial din Europa dupa un imobil din Paris. Cladirea gandita dupa marile centre comerciale din America de Nord, urma a fi un mall in toata puterea cuvantului. Pe langa zona comerciala, in lateral urma sa se ridice si un turn de birouri cu restaurant la ultimul etaj.
Cateva date tehnice ale halei #1:
Spatiul destinat comercializarii carnii - 3.120 mp
Spatiul destinat comercializarii pestelui cu spatiile de vanzare separate prin panouri din sticla - 1.424 mp
Spatiul destinat grocery store & lactate - 4.360 mp
Spatiul destinat comercializarii pasarilor vii cu spatiile de vanzare separate prin panouri din sticla - 1.000 mp
Galerie comerciala - 14.096 mp
Hala dispunea de spatiul de depozitare si fabrica de gheata in subsol. Tot in subsol se afla si spatiul de depozitare a gunoiului, care dispunea de cale de rulare pentru autospecialele de salubrizare.
Prima etapa prevedea construirea unei hale si a frigorifeului, in etapa a doua era prevazuta construirea turnului administrativ, iar in etapele 3 si 4 cate o hala de 24.000 mp.
Turnul cu 10 etaje urma sa contina spatii administrative,laboratoare si spatiu de medicina veterinara, fabrica de conserve, bursa de marfuri, expozitie de mostre si un restaurant panoramic.
Fundatiile complexului au fost realizate din beton armat, iar scheletul a fost realizat (fiind prima cladire de acest fel din Romania) din otel sudat invelit in beton poros, spatiul deschis fara stalpi de sustinere fiind de peste 7.500 mp, cel mai mare de acest tip din tara noastra. La interior finisajele urmau a fi din dale decorative pentru pardoseala, faianta si tencuiala vitrificata pentru pereti.
Legatura dintre hala din etapa 1 si corpul din etapa 4 urma sa se faca prin prima pasarela acoperita din Romania.
Din pacate razboiul si apoi instaurarea comunismului au facut ca proiectul sa nu fie dus la capat.
Halele Obor - proiectul pentru cel mai mare mall interbelic din Romania.
Facebook Bucureştiul de Altădată
Primele centre comerciale moderne din Romania au aparut sub forma de department stores precum Lafayette si au evoluat in anii '30 in ceea ce azi numim mall-uri. Cladiri de foarte mari dimensiuni, de tip hala care ofereau o gama variata de spatii comerciale si se adresau publicului larg, in timp ce department stores se reorientasera catre o clientela in mare parte premium.
Bucuresti, Ploiesti, Buzau si Alexandria au fost primele orase care s-au bucurat de aparitia mall-urilor. Cel mai mare dintre noile centre comerciale era proiectat sa se realizeze in Bucuresti, insa doar prima etapa a acestuia a fost finalizata.
La sfarsitul lui 1800 pe locul unei piete (Targul Mosilor) unde se efectuau executiile publice, se ridica balciul orasului Bucuresti. Acesta functiona doar la sfarsit de saptamana pe timpul verii. Lucrurile aveau sa se schimbe in anii '20 cand capitala incepe sa se alinieze la stilul de viata occidental si astfel pe locul vechiului balci se ridica un parc de distractii in adevaratul sens al cuvantului. Denumit Luna Park, complexul era imprejmuit si accesul se facea printr-o poarta monumentala. Luna Park dispunea de tot felul de atractii de la expozitii de curiozitati, la carusele, trenulete si numeroase alte utilaje, insa punctul central al parcului de distractii era roller coaster-ul din lemn.
In 1936 parcul de distractii este demolat pentru a face loc unui centru comercial modern. Astfel dupa planurile arhitectilor Horia Creanga si Haralamb Georgescu si cu proiectul tehnic executat de inginerul Oscar Nedelcu si arhitectul Octav Doicescu, pe un teren de 170.000 mp incep lucrarile la Hala Obor. Dupa moartea lui Creanga proiectul a fost finalizat in 1945 sub supravegherea lui Georgescu.
O 1.jpg (658.67 KB; downloaded 2172 times)
Cateva date tehnice ale halei #1:
Spatiul destinat comercializarii carnii - 3.120 mp
Spatiul destinat comercializarii pestelui cu spatiile de vanzare separate prin panouri din sticla - 1.424 mp
Spatiul destinat grocery store & lactate - 4.360 mp
Spatiul destinat comercializarii pasarilor vii cu spatiile de vanzare separate prin panouri din sticla - 1.000 mp
Galerie comerciala - 14.096 mp
Hala dispunea de spatiul de depozitare si fabrica de gheata in subsol. Tot in subsol se afla si spatiul de depozitare a gunoiului, care dispunea de cale de rulare pentru autospecialele de salubrizare.
Prima etapa prevedea construirea unei hale si a frigorifeului, in etapa a doua era prevazuta construirea turnului administrativ, iar in etapele 3 si 4 cate o hala de 24.000 mp.
Turnul cu 10 etaje urma sa contina spatii administrative,laboratoare si spatiu de medicina veterinara, fabrica de conserve, bursa de marfuri, expozitie de mostre si un restaurant panoramic.
O 2.jpg (227.09 KB; downloaded 2172 times)
Fundatiile complexului au fost realizate din beton armat, iar scheletul a fost realizat (fiind prima cladire de acest fel din Romania) din otel sudat invelit in beton poros, spatiul deschis fara stalpi de sustinere fiind de peste 7.500 mp, cel mai mare de acest tip din tara noastra. La interior finisajele urmau a fi din dale decorative pentru pardoseala, faianta si tencuiala vitrificata pentru pereti.
O 3.jpg (207.98 KB; downloaded 2172 times)
Din pacate razboiul si apoi instaurarea comunismului au facut ca proiectul sa nu fie dus la capat.
📖 Pagination options