andrei11 wrote:
Eu mai mult am senzatia ca ne aflam in fata unui text literar si nu in fata unui comentariu.
Si transportul electric unde-l duci in centru ? Asa cum am precizat, vrei  nu vrei, M 5 va ajunge candva la Universitate.

Multumesc pentru apreciere !
Unde duci transportul electric ? Unde se vrea dus si metroul ! Banda separata , tramvaie rapide , moderne , nu depasitele de pe 41 , redus traficul auto ...parca asa se face in tarile civilizate de pe unde se tot posteaza pe aici imagini !!!!
La noi nu se poate ?
" va ajunge candva la Universitate " ....cind va ajunge ??? cu ce costuri ? pentru ce ??????
Ramin la parerea mea . S-a dat de lucru la persoane care erau fara " obiect " al muncii , si s-a inceput pe cel mai simplu traseu .
Poate apucam sa vedem si continuarea . Acolo se va da examenul , acolo se va vedea capacitatea de a sustine si executa o asa lucrare .
In tot cazul , tronsonul viitor va fi o mare spalatorie de bani si va avea costuri mult peste un tunel sapat in munti .

sab wrote:
Banuiesc ca exista o tehnica si fatada aceea este legata cumva de noua cladire. Nu ma pricep, dar am vazut ce s-a facut... Exemple cu daramare completa si reconstructie fatada eu nu cunosc la noi, poate exista...

Si deci tinem fatada veche in tiranti de cea noua (care nu este tocmai o fatada, pentru ca nu se vede in spatele celei vechi) ca sa "nu pacalim" mareata noastra istorie de dupa invaziile turco-autro-ungaro-ruso-etcetera. Asta daca mai rezista mortarul ala care trebuie sa tina caramida una de alta. Eu credeam ca valoarea acestor fatade este cea arhitectonica, nu credeam ca cineva plange efectiv dupa caramizi cu "venerabila" varsta de pana in 100 ani. Asta inseamna istoria la romani... materiale de constructii descoperite de altii cand romanii dormeau in sura de paie?

Mircea G wrote:
Ramin la parerea mea . S-a dat de lucru la persoane care erau fara " obiect " al muncii , si s-a inceput pe cel mai simplu traseu .
Poate apucam sa vedem si continuarea . Acolo se va da examenul , acolo se va vedea capacitatea de a sustine si executa o asa lucrare .
In tot cazul , tronsonul viitor va fi o mare spalatorie de bani si va avea costuri mult peste un tunel sapat in munti .

Iti dai seama, murea Astaldi de foame daca nu facea Basarab si M5... Daca Nelutu Iordache e la zdup... le facea el!
Sa facem tramvaie usoare asa ca 21 in Colentina, de fiecare data cand ploua se opresc tramvaiele si troleibuzele la rau. Valabil si pentru fostul 34 pe Vacaresti.

Aurel Radu a spus o semiprostie. Tunele nu se sapa concomitent din cauza de traseu pana-n statie. Poate si pentru statia in sine, dar important e traseul pana-n statie. Este clar ca acolo unde strapunge TBM - ul statia este "un dop" si nu un perete mulat adevarat. N-are sens sa fie un perete adevarat / de rezistenta / pentru ca stii din start ca acolo va fi gaura, deci nu te poti baza pe rezistenta lui, ci pe rezistenta inelului tunelului.  Vorbesc strict de gaura.
Mai ales ca peretele a fost si "subtiat"  cu ajutorul pickamerelor.

Este un perete "foarte adevarat" ca sa tina pamantul, cu o armatura speciala ca sa permita o strapungere. Nu s-au vazut oameni buni armaturile de fibra "sparte" de TBM?

OK, ai dreptate, dar a fost subtiat la timpul potrivit.

133 313 wrote:
..........
Iti dai seama, murea Astaldi de foame daca nu facea Basarab si M5... Daca Nelutu Iordache e la zdup... le facea el!
Sa facem tramvaie usoare asa ca 21 in Colentina, de fiecare data cand ploua se opresc tramvaiele si troleibuzele la rau. Valabil si pentru fostul 34 pe Vacaresti.

Ei , nu se stie , este posibil .Orice firma cauta lucrari , cu atit mai mult lucari usoare pe bani multi !
Poftim , nu tramvaie usoare , grele , adevarate ! Daca in alte tari functioneaza , pot functiona si aici , cu cale de rulare separata si semaforizare prioritara . Este asa de complicat ? Trebuie adusi specialisti in tehnica spatiala si softisti de la NASA ?

Conform studiilor actuale de trafic, metroul in Drumul Taberei era necesar... O solutie de tip metrou usor (adevarat) s'ar preta in Colentina sau in Rahova (motivul pt. care M7 nu prea e in carti momentan). Dar insist, asta spun studiile de trafic, nu e parerea mea personala. Problema e ca ocazia au cam pierdut'o, ambele cartiere au linia de tramvai modernizata fara o separare totala de trafic. Iar de tramvaiele care circula, mai bine nu vorbim...

Cît timp peretele nu e străpuns, nu contează grosimea lui. Forța cu care împing presele se transmite întregului panou de perete mulat. Subțierea peretelui reduce doar timpul în care se produce penetrarea și uzura frezei, nu forța care acționează asupra peretelui.
Problema era dacă peretele mulat din capătul stației a fost dimensionat să reziste atunci cînd se împing în el cu forța maximă două TBM-uri (cu datele din specificații), fără să apară deplasări, fisuri etc. Peretele a fost calculat pentru presiunea pămîntului și a apei la adîncimea respectivă, a pus undeva aici #subway guru formulele, ca să ne dăm seama cum e ca ordin de mărime presiunea suplimentară pe care o aduc TBM-urile cînd împing. Din ce-am reținut, presiunea pămîntului și a apei era de ordinul bari... zeci de bari.

subway guru wrote:
Mai intai trebuie sa ne uitam ce se intampla in zona frezei, in frontul de avans.
In stare de repaos, acolo presiunea e mai mica sus si mai mare jos si are doua componente, presiunea apei, care e data de formula gamma x h (h=adancimea fata de nivelul superior al apei) si presiunea pamantului data de formula gamma x h x Kzero (aici gamma e densitatea pamantului, h e adancimea fata de suprafata iar Kzero e cca 0,5)
In situatia in care avansam, singurul element care se schimba e K, in sensul de a creste, la o valoare data de caracteristicile solului. Presiunea apei nu se schimba...

Am spus ca ai dreptate, dar daca frezele sapa decalat numai din aceasta cauza ele pot sapa in paralel, si cand ajung in deptul peretelui mulat sa sape decalat la diferenta de o ora de exemplu.
Frezele merg decalat si datorita tunelului dintre statii, nu numai a peretelui mulat.
Dar repet, ai dreptate si cu peretele mulat.
Si treaba cu subtirimea peretelui trebuie luata in considerare, acum si daca nu esti inginer mecanic / constructor iti dai seama ca un perete mai subtire opune o rezistenta  mai mica decat unul mai gros. Si ei au subtiat peretele cu pickamerele pana la nivelul armaturilor - care se vad in poza, si care armaturi acolo sunt din fibra de sticla, nu din fier, deci au o rezistenta vax la forte laterale. Betonul acolo in dreptul gaurii "deabia se tinea" sa ma exprim asa plastic, fiind un beton slab armat.
Si sa nu uitam ca betonul in mare e pietris cu nisip, ciment  si  apa , cand sapi in granit e numai piatra. Am spus asa in mare pietris si apa, asa cum o pizza este paine cu salam, sos de rosii,  branza, etc.

Eu eram curios cît e forța frezei față de forța pămîntului și a apei la nivelul peretelui, atîta tot. Cît o muscă, sau mai mult?

andrei11 wrote:
daca frezele sapa decalat ele pot sapa in paralel, si cand ajung in deptul peretelui mulat sa sape decalat la diferenta de o ora de exemplu.

Ar însemna să stea oficialitățile două ore acolo, nu se acceptă așa ceva! Ar ajunge să aibă nisip și în chiloți (nu spun cine)!

Aici trebuie sa intervina guru ca eu am rupt  la viata mea numai pinioane, lanturi, axe, etc, nu pereti mulati.
Dar am impresia ca trebuie sa ti cont si de raportul intre dimensiunea găurii si a peretelui mulat. S-ar putea sa ma insel, oricum ceea ce e sigur este ca totul e calculat la milimetru de pe planseele proiectantilor.

1) La  o adica se pot separa de trafic  prin metoda liniei 41, sau din 200 in 200 metri spart cimentul si lasat cale ferata pe o portiune de 5 - 7 metri. Nu mai intra nimeni pe linia de tramvai, nici macar pompierii nu mai pot.
2) Mircea G fii sincer, pe unde duci tramvai de la Opera la Universitate - chiar si tramvai greu, si cum faci sa-l separi de trafic, si cum faci sa-l intorci, unde adica ?
3) Daca ar circula tramvaie in Colentina / Rahova formate din 2 V3A - uri cuplate la interval rezonabil, ar face fata.
Colentina e o jumatate de cartier numai de la Piata Obor la Doamna Ghica, ca dupa aia sunt numai case. ( cu blocuri la fatada ). Am spus jumatate de cartier, ca pe dreapta ( cum te duci spre Urziceni ) ai blocuri numai la fatada,  in spate sunt  numai case.

Cred ca trebuie avut in vedere si faptul ca peretele era armat cu fira de sticla. Fibra de sticla rezista bine la intindere, poate chiar mai bine decat otelul, dar se sparge foarte usor. Cu alte cuvinte, poti crea cat vrei presiune statica pe peretele respectiv, dar daca vii si sapi totul se dovedeste a fi un castel de nisip (siliciu)   . Ganditi-va la panourile de fibra de sticla: daca sunt intregi sunt rezistente, iar daca vii cu un cutit (sau alta unealta ascutita), le destrami destul de usor.

Mircea G wrote:
Poftim , nu tramvaie usoare , grele , adevarate ! Daca in alte tari functioneaza , pot functiona si aici , cu cale de rulare separata si semaforizare prioritara . Este asa de complicat ? Trebuie adusi specialisti in tehnica spatiala si softisti de la NASA ?

Nu prin zone inundabile.