Acum depinde si de tipul de OD. Acest bloc are niste balcoanea absolut imense, pui canapeaua in ele.
Se pare ca au suferit si celelalte scari ceva avarii. Stapii de la parter si etajele inferioare sunt "ingrosati". Sau i-or fi consolidat preventiv.

Poate imi fac timp sa trec si eu pe acolo. Acest tip de bloc nu are stalpi nici grinzi ( poate numai la fatada sa aiba grinzi  si pe la scară), totul e perete de beton acolo. Intr-adevar are niste "stâlpişori" la imbinarea peretilor, dar acesti "stâlpişori" nu au rol de rezistenta, ci sa tina peretii sa nu plece in toate directiile. Daca trec pe acolo imi dau seama ''din prima"  ce a fost consolidat.  
Si din punct de vedere al rezistentei am impresia ca "balconul imens"  nu e chiar balcon, juma e lojie ( jumatatea dinspre intrare cum ar veni ) si jumatate e balcon ( jumatatea din extremitatea blocului ). Numai jumatate e prins in consola. Nu stiu, trebuie sa ma uit aici la mine la Iancului ca am multe OD - uri in preajma.

Eu locuiesc într-un bloc tip A din 1972 (turn cu 10 etaje, cu o singură scară) realizat integral din beton armat. Nu există stîlpi, grinzi, pereți interiori de cărămidă. Toți pereții sînt din beton armat, nu poți să bați un cui pentru un tablou. A fost realizat cu cofraj glisant, s-a turnat continuu timp de două săptămîni.
Problema e că la cutremurul din 1977 balansul a fost foarte mare și după cutremur a rămas destul de înclinat (45cm la etajul 10). Toate ușile se deschid/închid singure într-o parte, orice scapi pe jos se rostogolește într-o direcție, apa din baie în loc să se ducă spre sifonul de pardoseală se duce spre ușă, uleiul din tigaia de pe aragaz se adună într-o parte, ciorba din farfurie stă înclinată etc.
Din ce spuneau cei care au venit cu expertiza după cutremur, s-a întîmplat așa pentru că e un izvor dedesubt și solul era mlăștinos. Spuneau că blocul are o structură de monolit, cu pereții din beton foarte groși, și tot ce se poate întîmpla la un cutremur mare este ca din cauza balansului să se răstoarne cu totul, ca o nucă, și să cadă, altfel n-are cum să se dărîme. Dar glumeau că la următorul cutremur se va îndrepta la loc. Așa că aștept și eu cu interes următorul cutremur. Senzațiile sînt foarte tari, mai ales la etajele superioare.

Nu cred ca poti sa-mi spui blocul, dar poate...poate.
Matusa-mea a stat intr-unul din cele 2 blocuri de 17 etaje din Balta Alba - Baba Novac nr 20. Bloc avariat , mai ales la subsol / parter si etajul I. Consolidat. ( Matusa statea la parter ). Numai pereti de beton, unii  grav avariati la forfecare, cu fisuri in unghi de 45*. ( Cei care aveau legaturi cu puţul liftului ). Probabil ca a fost o concentrare nefavorabila de forte acolo. Dupa 1977 proiectul a fost abandonat. Al 3- lea bloc care trebuia sa fie identic are numai 14 etaje si e complet diferit fata de celalalte doua.
Astea sunt blocurile, ambele avariate fix in aceleasi locuri, stiu perfect ca a stat matusa-mea acolo si am prins consolidarile.

@Adrian Rosca: poti sa confirmi sau sa infirmi, te rog, calitatea lucrarilor?

andrei11 wrote:
Nu cred ca poti sa-mi spui blocul, dar poate...poate.

Ai dreptate, s-ar putea să se supere vecinii că nu mai pot vinde apartamente, dacă se află.
Dar se vede și cu ochiul liber cît sînt de înclinate (sînt două A-uri unul lîngă altul):

Cov...? Izvoare my ass. E campie. Balteste apa, ca e panta mica si atat. Si normal ca daca trantesti blocuri de 10 etaje unde inainte nu era nimic alea pun presiune pe panza freatica. Asta numesc ei izvoare?
Anyway... se mai intalnesc niste anomalii cauzate de 1977. La blocurile care erau in constructie si au fost finalizate ulterior. De exemplu etajele neterminate (in cazul observat de mine etajele 9 si 10) cu inaltime sensibil mai mica decat restul. La interior. Si acum ma gandesc daca treaba nu cumva provine din turnarea unor sape si tencuirea unor tavane in asa fel incat sa nu se simta inclinari.  

andrei11 wrote:
Matusa-mea a stat intr-unul din cele 2 blocuri de 17 etaje din Balta Alba - Baba Novac nr 20. Bloc avariat , mai ales la subsol / parter si etajul I. Consolidat. ( Matusa statea la parter ).

Tot e ceva ca aveau apartamente la parter, eu ma uit la nebunia aia de la Intersectia Iancului cu Pantelimon cu peste 15 etaje iar parter si mezanin cu magazine si incerc sa ma gandesc ce-a fost in mintea cui l-a facut.
P.S. Eu am vazut decorpertat de tencuiala si shapa la interior un apartament dintr-un bloc (196X constructie) de pe Iancu de Hunedoara (renovare de renovare, finisajele noi de cel putin doua ori mai grele).   Dar nu va spun ce am vazut. Ca oricum nu m-ar crede nimeni.

In Bucuresti sunt n cazuri de tasari inegale a solului.  

Cel mai recent cunoscut publicului larg... Granitul.   In mijlocul hipermarketului.  

andrei11 wrote:
:o
Numai pereti de beton, unii  grav avariati la forfecare, cu fisuri in unghi de 45*. ( Cei care aveau legaturi cu puţul liftului ).

Pai da, ca putul liftului e fibra forte in blocuri. Alea care au doua... stau si mai bine. Se rupe restul dar putul... rezista. Ca dovada... coltul Lizeanu.

andrei11,
am scris:
Dar si cu aceste case construite fara arhitect as avea o mare problema:
nu doar de estetica, dar si in caz de...cutremur. Chiar daca casele au unul-doua etaje, pai doua etaje se sprijina pe ce? Pe aventura celui care le plateste si le construieste fara arhitect? - iar e criminal!

Nu am timp sa-ti raspund la tot panfletul respectiv,imi cer scuze.
Ideea este ca fratele meu este arhitect in Bucuresti, a proiectat pentru metropola sute de case si blocuri(chiar si Biserici) si vorbeam cu el exact despre estetica oraselor romanesti, dar si despre casele care fiind construite pe cont (si in acord)propriu si fara arhitect(probabil ca nu cunosti acest fenomen, dar nu e bai si nu te trimit la adresa lui Ion Mincu...), inseamna ca acele case nu au nici o statica a constructiei(cel putin un arhitect are datoria sa supervizeze lucrarea - iar se pare ca nu te pricepi.
Normal ca un arhitect lucreaza mereu impreuna cu un inginer constructor, suntem la a treia generatie in familie de oameni cu facultate, iar trimitile tale sunt de fapt pentru analfabeti
Ca un constructor ar trebui sa aiba grija de santier, de executarea cladirilor, e cat se poate de normal, de firesc. Dar se pare, iarasi, ca ai putina incredere si in inginerii constructori, crezandu-i niste inconstienti care doar doresc sa fraiereasca cumparatori, impreuna cu cel care vinde...Mult mai mult decat ciudat cum gandesti despre o intreaga breasla.(andrei11: "Pe ce te bazezi ? E unul care vinde si unul care cumpara. Daca te-am fraierit la vanzare, acum e treaba ta, nu mai e a mea."), include o seama de erori, de la  proiectare la executie si e vorba nu de legi ci de hazard.
Si pe cine ...ai fraierit tu?!  

Am construit in Bucuresti doar o cladire P+3 si la care toti care au vazut-o au zis ca a fost construita sa reziste si la un cataclism( statica constructiei parea supradimensionata, dar dorm linistit!)iar constructorul(un prieten de familie) mi-a explicat ca el asa a invatat, asa a construit in Bucuresti dupa 1977, asa au ridicat si spitale pentru oras.
Tu ai poate alte experiente....

Viitorii arhitecti (actualmente studenti) ar face vine sa ajunga si ei in secolul 21 si sa nu mai umple cu T-ul la vedere prin Bucuresti starnind rasete infundate prin urbe. Poate lor li se pare de bonton, un fel se stegulet, sa fie usor reperati in multime. Daca nu vor sa ajunga in epoca software design... nici nu-i de mirare ca nu-i mai consulta nimeni.
Pe de o parte normele de proiectare antiseismica se inaspresc, pe de alta artitectii vor sa vada prin raza zonei seismice Vrancea chestii gen Paris, Berlin si Viena. Ori pe ei nu-i prea intereseaza banii, dar pe beneficiar da. Poate chiar ar trebui sa realizeze care este puterea financiara a beneficiarului est-european comparativ cu cea a unor beneficiari vest-europeni. Si apoi poate sa se dea mai serios la niste calcul structural. Ca sa nu mai vina cu gabarite de bete de chibrit pentru niste elemente de rezistenta care trebuie sa sustina anumite incarcari. La o adica legile fizicii nu-i scutesc nici pe absolventii de conservator, fie ei flautisti... sau Mozart. Evolutia constructiilor este rapida, pana si incarcarile dinamice de la banale intemperii se modifica. Caderi de zapada mult mai agresive in intervale din ce in ce mai mici, ruperi de nori asemenea, din ce in ce mai violente. Fenomene meteo cu adevarat extreme, gen toarnade care nu erau pana de mult un lucru foarte comun pentru Romania. Este posibil ca un viitor cutremur sa dea toate normele de proiectare peste cap. Din nou. Si cea mai proasta parte in treaba asta este ca nu stii cand trebuie sa o faci. Si ce costuri va implica. Onor arhitectii sunt la adapost de toate aceste griji, dar in nici un caz nu sunt scutiti de bunavointa intelegerii lor. Astfel incat sa pretinda niste lucruri imposibile pana la absurd.  

Goldmund wrote:
Am construit in Bucuresti doar o cladire P+3 si la care toti care au vazut-o au zis ca a fost construita sa reziste si la un cataclism( statica constructiei parea supradimensionata, dar dorm linistit!)iar constructorul(un prieten de familie) mi-a explicat ca el asa a invatat, asa a construit in Bucuresti dupa 1977, asa au ridicat si spitale pentru oras.
Tu ai poate alte experiente....

P.S. Care spitale... Imi pare rau ca ma bag in seama, stiind ca nu doriti sa-mi raspundeti... dar de la declaratia cu... a zis nemtu' ca Sinaia e ca Viena... am niste suspiciuni din ce in ce mai sumbre. Ceva de genul... ca e bine sa experimentati strainatatea... atat timp cat nu sunteti in anturajul gresit.
Cat despre spitale si arhitectura... si despre statica supradimensionata... ultima problema a constructiilor din raza Vrancei este statica. Incarcarile statice sunt strict cele din masa proprie a elementelor de constructive, finisaje si eventual din mobilare. Seimicitatea cauzeaza incarcari dinamice. Ciclicitatea anotimpurilor cauzeaza incarcari dinamice. Cam tot ce actioneaza din EXTERIOR cauzeaza incarcari dinamice.
Supradimensionand inutil elementele structurale considerand incarcari statice nereale comunicate constructorului nu ati facut decat foarte mult rau constructiei... beneficiarului... constructorului... economiei... si ar mai fi niste chestiuni dar neprincipale. Solul Bucurestean este extrem de slab pentru fundare. Cu cat investesti in structuri mai grele decat este necesar... cu atat faci mai multe porcarii.
Deci ca o sumarizare... nu STATICA te salveaza de cataclism. Ci DINAMICA. Si asta poate sa v-o confirme o marja larga de ingineri. Nu strict cei de la constructii.
Astfel de erori de judecata grave conduc partial la costurile si asa mari ale constructiilor in Romania si in special Muntenia si Moldova. Costuri generate de activitatea seismica vranceana. Cu alte cuvinte... cladirile astea nu apuca sa se amortizeze din ce se produce sau se presteaza in ele inainte sa ajunga depasite... moral... estetic... structural...
Aceste costuri mari care impreuna cu specula... aduc mici apocalipse economice... in momentul in care devin nesuportabile de o majoriate a populatiei, a institutiilor financiare... a tarii. In final... potenta financiara este una si singura chiar daca fanteziile... sunt multe.

Albert Florescu wrote:
@Adrian Rosca: poti sa confirmi sau sa infirmi, te rog, calitatea lucrarilor?

Albert Florescu, hai s-o rezolvam repede si corect.
Blocurile sunt foarte bine proiectate si construite,dar sunt proiectate pentru minima rezistenta sigura. Ma intelegi sau nu ?Pentru minima rezistenta sigura. Sper sa te pricepi cat de cat la cutremure. Daca perioada de oscilatie  e putin mai mare, cu un 0,001 Hz s-ar putea sa fie o problema. Asta am vrut sa spun, nu calitatea proiectarii sau a executiei. Iar respectivul personaj daca mi-a spus ca el sau familia nu s-ar muta in respectivele blocuri imi da de gandit.
Saligny & echipa au  stat sub podul mare la verificarea  pentru rezistenta a podului.
Inginerul proiectan - cel care a calculat structura de rezistenta a blocului Carlton a murit la cutremur ( avand apartament in  respectivul bloc ).
Goldmund iar nu stiu cum facem ca tot ne alergam pe forumul asta, sincer regret.
Oricum repet, nu arhitectul calculeaza structura de rezistenta. Niciodata. Dar absolut niciodata. Numai inginerul constructor responsabil cu structura. Numai el. Niciodata arhitectul.
Pentru Goldmund, rog a se citi in continare cu atentie si rabdare.

Procesul Carlton şi expertizele care au schimbat relaţia arhitect- inginer-antreprenor
În Bucureştiul epocii, considerând relaţia dintre arhitectura şi ingineria acelor ani, colapsul blocului Carlton merită prezentat în virtutea câtorva argumente:
- a fost o lucrare reprezentativă a epocii, proiectată de G. M. Cantacuzino, un arhitect celebru al noii generaţii; blocul era cea mai înaltă prăbuşirea sa a constituit surpriza şi marele dezastru urban al cutremurului din 10 noiembrie 1940, blocul fiind şi primul colaps al unei structuri moderne înalte din beton armat la cutremur în Europa, în special la unul de Vrancea;
Opiniile a fost diferite, de la critică totală („soluţii complicate şi nefireşti, … greşeli inginereşti… lipsa colaborării dintre arhitecţi şi ingineri”),
La proces se vorbeşte chiar de adversităţi între grupul de ingineri şi arhitect, argumentele fiind uneori contradictorii, deoarece pe atunci arhitecţii aveau un rol şi un prestigiu foarte important iar în proces aveau interese divergente. Pe de altă parte, trebuie să precizăm că şi inginerii constructori aparţineau unor generaţii şi şcoli diferite, iar rezistenţa la cutremur putea să pară un atribut care se realiza de la sine, fără cheltuieli suplimentare şi nu impune chiar atâtea calcule, iar cei ce ascultau numai de presiunea pieţei erau destul de mulţi. Chiar şi în cea laltă tabără, dintre care Prof. Beleş şi Prof. Hangan au fost atunci mai vizibili, existau unele păreri comune şi altele relativ divergente.
Principala acuzaţie era legată de rolul arhitectului faţă de al inginerilor şi fraţilor proprietari ai antreprizei Schindl în acceptarea modificărilor de structură cerute de beneficiarii de apartamente la contractare sau pe parcursul execuţiei (care se făcuse practic aproape simultan cu proiectarea). Argumentele Prof. Hangan considerau ca o cauză generică „plimbarea” unor stâlpi esenţiali în cadrul planului structurii, la cererea viitorilor proprietari, cu acordul arhitectului - ca şef de proiect - executată de inginer, astfel încât continuitatea transmiterii eforturilor fusese grav periclitată, în special a stâlpului de colţ dinspre bulevard.

Multumesc userului sab care mi-a pus la dispozitie linkul. http://uac.incd.ro/Art/v1n1a09.pdf

misterr wrote:
Spuneau că blocul are o structură de monolit, cu pereții din beton foarte groși, și tot ce se poate întîmpla la un cutremur mare este ca din cauza balansului să se răstoarne cu totul, ca o nucă, și să cadă, altfel n-are cum să se dărîme. Dar glumeau că la următorul cutremur se va îndrepta la loc. Așa că aștept și eu cu interes următorul cutremur. Senzațiile sînt foarte tari, mai ales la etajele superioare.

Am o veste proasta... spre foarte proasta (cu riscul sa-mi atrag antipatie   pe care mi-l asum mereu fara probleme, daca te place toata lumea sigur faci ceva gresit... sau fals). Cutremurele vin mereu din acceasi directie... in exprimare nestiintifica. In exprimare stiintifica... Epicentrul este situat mereu catre nord-est. Deci nu prea stiu cum ar putea sa se indrepte. Stiu doar cum ar putea sa se incline suplimentar.

andrei11 wrote:
La proces se vorbeşte chiar de adversităţi între grupul de ingineri şi arhitect

La categoria barfa zilei. Cand produci blocuri sau trenuri... Este vorba de 1940. Cum arata tara asta la momentul ala? Ce se gasea prin ea? Cate cutremure experimentasera (pe viu) urmasii lui Burebista? Cum le-au studiat? Cine mai da Bac-ul la fizica? Nu, nu educatie fizica. FIZICA.