Ha ! Ha ! Ha ! M-am amuzat copios de ipoteza ! Iti spun un secret, orice proiect de constructii care se face se calculeaza  in asa fel incat cladirea respectiva - sau constructia respectiva - pod, bla bla bla, sa reziste la un cutremur previzibil ca si magnitudine / intensitate. Nu stiu de unde o scoateti voi asta cu prabusirile masive. OK, sa spunem ca "Armeneasca" cade la un eventual cutremur. Sa sti ca in '77 practic Magheru a fost blocat pentru cateva zile si ne-am descurcat. Nu - i asta problema cea mare.

@andrei11: eu nu ştiu cum au construit ăştia clădirile, că la cât de hrăpăreţi sunt nu le e teamă de nimic. Îmi e că nu au respectat regurile de construcţie. Singura clădire înaltă din Bucureşti în care am încredere e Hotelul "Intercontinental" pentru că ştiu că ăla a fost construit aşa cum trebuie.
Iar în 1977 autorităţili îşi făceau treaba aşa cum tre'. Cu astea din ziua de azi nu ştiu ce să zic.

nokia2110 wrote:
Ăla de Armenească e însă f. periculos. Dacă cade, blochează 2 trasee de tramvai, 6 trasee de troleibuz şi unul de autobuz. Hai că tramvaiele 5 şi 16 le deviezi pe Moşilor şi autobuzul 311 îl deviezi pe străduţe, dar cu troleibuzele ce faci? Pui capete de linii temporare la P-ţa Constantin A. Rosetti şi la P-ţa Pache Protopopescu/Bis. Greacă şi bagi o linie de autobuze în plus? Iar pe 66 cum îl faci să întoarcă. Ca pe vremuri?

Daca Doamne Fereste se prabuseste blocul - ceea ce nu se va intampla, fiindca vorba lui Andrei11, proiectarea nu e joaca - devierea transportului in comun e ultima grija. Iar troleibuzele pe axa E-V oricum nu mai au viata lunga, deci nu inteleg despre ce discutam...

Mie mi-e frica de cel putin 2 constructii care au o structura de rezistenta foarte dubioasa.
1) Cea de langa Catedrala Catolica - stalpii de rezistenta se termina la nivelul etajului 1 si dupa aceea 2 cate 2 se descarca in subsol pe baza unor stalpi metalici in forma de "Y". Nu mi-e clar cum o sa lucreze la cutremur.
2) Cea de la "Piata CdG" ( Herastrau ), tot asa, are o structura de rezistenta perimetrala cu stalpi metalici foarte distantati chiar pe semicerc. Nu mie clar cum o sa lucreze la cutremur.
In rest nu ma pronunt, nu m-am uitat prea atent la schitele lor.

andrei11 wrote:
2) Cea de la "Piata CdG" ( Herastrau ), tot asa, are o structura de rezistenta perimetrala cu stalpi metalici foarte distantati chiar pe semicerc. Nu mie clar cum o sa lucreze la cutremur.
In rest nu ma pronunt, nu m-am uitat prea atent la schitele lor.

Acesta a fost primul meu santier in care am lucrat dupa terminarea scolii. Nu am lucrat la structura de rezistenta, am pus cca 16000 mp de pardoseala flotanta (in subantrepriza Bog'Art) si apoi tot atata mocheta cauciucata (bucati la 60x60cm)

Cladirea are un nucleu central pe sistem BAR, beton cu armatura rigida. Nucleul central cuprinde casa scarilor (2 buc) lifturile si grupurile sanitare. Totul este "incosciugat" in diafragme din beton. Daca cele doua turnuri WTC ar fi avut nucleul central din beton poate ca cei aflati deasupra etajelor de impact ar fi putut coborî inainte de colapsul cladirilor.

Pe perimetrul cladirii sunt stalpi metalici si contravantuirile eferente. Planseele sunt executate exact ca cele de WTC, adica beton armat turnat pe predale care reazema pe grinzi metalice zabrelite. Totul e bine (sper) protejat la foc. Din experienta santierului va pot spune ca planseul per ansamblu este destul de flexibil, vibra destul de puternic cand trecea pe langa tine o "liza" plina cu placi de pardoseala (cca 150-200 kg). Erorile de turnare au fost intr-un interval de 18cm (adica de la -10 la +8cm de exemplu). Foarte mult. Stiu asta pentru ca piciorusele pardoselii flotante au o marja de reglare de 12cm iar pe unele zone am pus completari din lemn iar in altele le-am taiat pentru a obtine o inaltime cat mai mica.

Acest sistem structural e un tub in tub, cu observatia ca zona exterioara nu este chiar un tub in adevaratul sens al cuvantului. Tub in tub adevarat este la turnurile de la Asmita Gardens, santier la care am avut norocul sa lucrez la structura. Acolo totul este din beton armat iar la exterior sunt diafragme cu goluri pentru usi si ferestre.

Nu sunt suficient de avizat sa spun cum se va comporta cladirea de la Charles de Gaulle la un cutremur dar eu cred ca nu este niciun pericol. Mai multe temeri am pentru fatada din sticla. Am vazut un test pentru geamurile folosite, e destul de greu sa spargi unul. Totul e ca driftul sa nu depaseasca valorile de calcul.

...si ca sa ma laud putin:

Din 'barfelile' structuristilor care mi-au ajuns si mie 'pe la urechi' reiesea ca imbinarile alea 'cu suruburi' n-ar fi fost tocmai 'cushere'...

Picioarele pardoselii au fost montate chimic , si cum , caci nu vad surub ????
Daca este mortar chimic , nu este corect cum ati procedat , mortarul este casant .

Nu alea, astea:

Solutia a fost data de proiectant. Materialul este un fel de spuma cu expandare mica (cca 20%) si al dracului de aderenta. A fost livrata si recomandata de producatorul pardoselii si al picioruselor (italian parca). S-au facut teste in santier, era foarte greu sa dezlipesti un piciorus d'ala. Inainte de montaj am avut semnatura de la proiectant si diriginte ca solutia este corecta.  Dupa curatare suprafata de beton se amorsa.
Te invit in cladire sa testezi personal pardoseala.
Chiar daca eram novice sa nu crezi ca am facut de capul meu. Inteleg ca nu prea stii cum stau lucrurile pe santier in ceea ce priveste solutiile folosite.

telvanni wrote:
Solutia a fost data de proiectant. Materialul este un fel de spuma cu expandare mica (cca 20%) si al dracului de aderenta. A fost livrata si recomandata de producatorul pardoselii si al picioruselor (italian parca). S-au facut teste in santier, era foarte greu sa dezlipesti un piciorus d'ala. Inainte de montaj am avut semnatura de la proiectant si diriginte ca solutia este corecta.  Dupa curatare suprafata de beton se amorsa.
Te invit in cladire sa testezi personal pardoseala.
Chiar daca eram novice sa nu crezi ca am facut de capul meu. Inteleg ca nu prea stii cum stau lucrurile pe santier in ceea ce priveste solutiile folosite.

Cele patru gauri de pe talpa piciorusului arata ca trebuie montate suruburi , dar deduc ca s-a ales solutia lipirii .
In situatia asta si avind in vedere ca podeaua in totalitatea ei , nu este solicitata decit la presiunea de sus , in rest , lateral sau sus nu trage nimeni de ele   se puteau monta si cu " ciunga " .
Am crezut ca s-a folosit mortar chimic  fara suruburi , adica o inventie romaneasca .
Da , nu stiu cum stau lucrurile pe santier , dar numai acum o luna de zile am ( mai ! ) avut de montat circa 100 de bari de 14 intr-o structura , cu mortar chimic . Barile montate in beton , cu solutia aleasa de dirigintele de santier   s-au fixat bine , cele montate in caramida , cu alt material special , dedicat , nu se fixau / intareau , in consecinta am folosit acelasi material ca la beton , cu aprobarea dirigintelui de santier .
Ce-am vrut sa spun ? este a doua oara cind mortarul chimic , pasta sau fiole , imi joaca feste , desi este de la o firma mare ( S...ka) , desi s-a respectat tehnologia in totalitate ba chiar mai mult . Tocmai ca am experienta cu " astea " m-a facut sa n-am incredere in solutia aleasa de dirigintele dvs ...dar cum asupra acelor picioruse nu se exercita o forta deosebita ....sa zicem ca merge .

Hai sa nu exageram...ca parca incepusem sa discutam de 'comportarea la seisme'...pardoseala 'falsa' n-are nici-o contributie la asta, fie ca e prinsa 'clasic', cu suruburi, sau 'lipita'...
Daca se dezlipeste un piciorus, vine repede 'Gigel' cu o bohrmashina si patru suruburi autofrezante 'conexpand' si rezolva 'degraba'...
Vezi mai bine la ce v-am atras eu atentia...

subway guru wrote:
Vezi mai bine la ce v-am atras eu atentia...

Am bagat si eu un ochi de amator !!!
Tabla sudata de stilp este prea subtire , are prea multe gauri si prea apropiate . Nu sunt structurist , dar este evident ca asa ceva in cazului unei miscari pe directia grinzii orizontale ( prinse cu suruburi ) , o poate smulge de pe pozitie .
Poate s-a luat in calcul numai stabilitatea constructiei , pe principiul , cind va veni ceva    , noi sintem departe ...

Nu-i bai!
Hai sa-ti zic despre ce e vorba:
Structurile metalice 'de rezistentza' se pot imbina cu suruburi, dar nu orice fel de suruburi, ci numai cu suruburi speciale numite 'suruburi de inalta rezistentza' care se comporta la fel de bine ca 'niturile'...
Orice 'podar' stie treaba asta 'din nastere' ca invata despre astea din facultate...la 'civilisti' e mai 'aproximativ'...
'Barfa' de care pomeneam e tocmai asta, ca la cladirea aia s-au folosit niste imbinari cu 'suruburi chioare', nu tu suprafetze 'sablate', nu tu 'suruburi de inalta rezistentza' garantate, nu tu macar o 'contrapiulitza' ca sa nu se 'desfaca' imbinarea 'de la sine' sub actiunea micro-vibratziilor, nu tu nimic...si dupa ce dai cu 'smacurile' anti-incendiu, nici macar nu mai poti pune cheia dinamometrica sa vezi daca nu cumva s-a slabit 'surubareala'...
Ce zici?
P.S.
Din cauza asta, n-am sa calc in viatza mea in cladirea aia, pacat, ca mi-ar fi placut sa pasesc pe frumoasa pardoseala 'de debut' a prietenului #telvanni...