Deschid un topic general pentru a discuta punctual despre accesibilitatea în stațiile de transport public (indiferent de operator) și în vehicule.

Personal, deși am șansa de a nu avea nevoie și de a nu depinde de infrastructura dedicată persoanelor cu dizabilități, mă interesează subiectul și cred că un oraș accesibil, sigur și comod de parcurs pentru persoanele cu dizabilități este un oraș și mai bun pentru noi toți.

Pentru a ști de la ce pornim, avem o lege: Normativul NP 051, care reglementează din punct de vedere tehnic standardele de accesibilitate ale infrastructurii. Acesta face referire expresă și la trotuare (borduri coborâte) și peroanele de transport public. Diferența de nivel nu are voie să depășească 2cm(!!!).

Eu am semnalat autorităților, ca persoană fizică, pe cât de mult posibil când am văzut nereguli pe tema asta, mai ales dacă era vorba despre lucrări aflate în construcție. Din păcate, nici autorităților nu le convine să deranjeze constructorul și să râdă publicul de ei că au de spart o lucrare nouă și pur și simplu se eschivează. Așa ne alegem în anii 2020 cu străzi și peroane noi care au borduri de 10-15cm în capitală. Minciuna preferată a autorităților este: "lucrarea nu este o modernizare, ci doar o reabilitare". Se joacă cu termenii de parcă ne-am fi născut ieri. "Reabilitare", dar ei schimbă de la zero bordurile și reasfaltează tot. Reabilitările care nu vin la pachet cu accesibilizarea și aducerea la standardele contemporane sunt fix degeaba și ar trebui sa fie ilegale dpmdv.

Pentru ca suntem un forum de oameni inteligenți, înainte de toate, vă rog să nu picăm în capcana asta cu "câți oameni în cărucior ai vazut tu, că eu n-am văzut" sau "câți crezi tu că vor merge cu transportul public dacă îl accesibilizezi" șamd. Este un non-sens. Normal că oamenii aceștia sunt captivi pentru că infrastructura și transportul public nu sunt accesibile. Este un cerc vicios. Mobilitatea liberă este un drept, chiar nu cred că mai trebuie dezbătute aceste lucruri de foarte mult bun simț și care sunt deja universal acceptate.

___________________________________________

La capitolul accesibilitatea transportului public, dacă vorbim despre peroanele de tramvai, să zicem că înțelegem cu toții de ce stația subterană de tramvai de la Victoriei nu va fi accesibilă pe termen scurt, dar nu înțeleg și nu accept faptul că STB a reconstruit de la zero peroanele lui 5 în 2019 și a refuzat activ să le accesibilizeze. Chit ca le-am scris despre asta. ANPD m-a trimis la STB. Lupul paznic la oi. Răspunsul STB a fost că ei nu reconstruiesc nimic, doar repară. Și nu, nu sunt de acord cu argumentul "oricum tramvaiele nu-s PPC/LF pe acolo". Și dacă vor fi? Iar pe lângă asta sunt multe alte categorii de călători care au nevoie de peroane accesibile (bătrâni cu cărucioare, oameni cu cărucioare pentru copii, șamd).

La partea de autobuze, deși toată flota este LF, este fix degeaba dacă nu se oprește la bordură sau în alveolă. Opritul la bordulă este literă de lege în Occident. Nu că îi este lene lui x sau lui y să tragă de volan. Vorbim despre șoferi profesioniști conform încadrării profeșionale, nu există scuze. Dacă autobuzul oprește prea departe iar rampa întinsă nu ajunge pe trotuar, obligi omul în cărucior să coboare bordura, este o aberație.

În ceea ce privește flota de tramvaie, cred că vagoanele PPC / LF sunt foarte prost semnalizate pentru persoanele cu dizabilități. Multe nu au deloc simbolul de handicap pe ele, iar și acolo unde este, e doar de formă. Mult prea mic pentru a atrage cu adevărat atenția publicului țintă.

Mă uitam la o variantă faină pe care mi-o amintesc de afară - dar habar nu mai am de unde - pe care aș vedea-o implementată și la noi pe V3A cel puțin:

Cred că pe fiecare linie de tramvai din București ar trebui să existe minim un tramvai cu podea parțial coborâtă, astfel încât să fie accesibile. Indiferent de starea infrastructurii. Mi se pare inadmisibil să băgăm toate tramvaiele PPC pe câteva linii și pe restul să le lăsăm în plata Domnului. Eventual, aceste tramvaie pot fi semnalizate corespunzător în graficele de circulație. Mi se rupe sufletul când merg cu 36 și văd persoane în vârstă care au făcut cumpărături la Obor chinuindu-se să urce treptele în tramvai cu căruțul sau cu plasele grele după ele.

Foarte corect. Inca un topic pe care am uitat sa-l ating este faptul ca nu ar trebui sa mai iasa niciun V3A din URAC fara PPC. Nu este o idee noua si nu-mi apartine.

Ar trebui sa nu mai legam PPC-izarea de CA-izare si altele. Putem scoate tramvaie cu PPC si fara alte chestii extraordinar de scumpe.

Se pot fabrica sectiuni PPC din vagoanele imobilizate care sa se monteze intr-un timp scurt pe vagoanele trimise la URAC.

Momentan linii deservite foarte bine cu PPC sunt 1, 10, 21, 32, la care se va adauga 55 destul de curand. Problema este ca mereu vagoanele PPC clasice au tot stat pe dreapta, rar de tot au fost momente cand sa functioneze constant. De regula 181 si 206 de Giurgiu erau pe linia 25. Iar la Bucurestii Noi 008 si 164 circula peste tot deci nu pot fi legate de vreo linie. Inlocuirea corpului central cu PPC ar fi o solutie, dar nu o vad aplicata prea curand. Iar alta problema este si imobilizarea vagoanelor cu PPC nejustificat de mult, cum a fost problema la Alexandria de stateau din ce in ce mai multe iar Colentina tine minim 5 vagoane noi practic degeaba.

In schimb s-ar putea merge pe o informare mai buna, sa se stie clar liniile si orele macar aproximative la care vin vagoanele.

Dar daca la vagoane s-ar putea rezolva destul de bine problema, statiile si restul retelei stradale raman o mare problema.

Accesibilizarea refugiilor de tramvai trebuie sa vina la pachet si cu latirea acestor refugii.
Caz concret: statia Agronomie. Aceasta statie a fost facuta accesibila si persoanelor cu mobilitate redusa de la modernizarea liniei 41, dar latimea acestei statii nu permite trecerea unui fotoliu rulant si a unui adult unul pe langa altul (asta in siguranta si fara risc de caderea vreunuia dintre persoane pe linie sau in fata masinilor).

In general mai toate administratiile de la noi (cel putin Bucuresti si Popesti unde locuiesc) nu tin cont de nevoile persoanelor cu mobilitate redusa cand modernizeaza/reabiliteaza o zona. Aici trebuie insistat mai ales si nu doar 1-2 oameni/asociatii, ci inclusiv autoritatile care trebuie sa protejeze aceste persoane. Pe langa ANPD poate trebuie sesizat si CNCD. Din punctul meu de vedere o lucrare noua/reabilitare care nu tine cont si de personele cu mobilitate redusa poate fi considerata o discrimirare din partea celui care o edifica/realizeaza.

Casin si Agronomie vor fi modificate la modernizare.

Vagoanele cu podea parțial coborâtă (PPC), în secțiunea centrală, au fost prevăzute din construcție, cu câte 2 butoane atât la interior, cât și la exterior pentru deschiderea ușii. Din păcate la mai multe vagoane, acele butoane amplasate pentru persoanele cu dizabilități, au fost distruse, demontate, acoperite. Un caz, concret și nu este unul izolat, la vagonul #4005 (Depoul Dudești - repartizat frecvent pe linia 23). Astfel de mizerii, trebuie corectate și să nu se mai repete.

Acele butoane se apăsau de foarte multe ori fără să fie cazul.
a) Abuziv ( pentru distracție ).
b) Din greșeală.
Ce propui ? Să nu spui să începem să educăm călătorul bucureștean !

andrei11 wrote here:
Acele butoane se apăsau de foarte multe ori fără să fie cazul.

Cred că e o exagerare...

Ai chestionat mai mulți vatmani care au recunoscut asta?
Ești martor la astfel de evenimente constant?
Aceste evenimente perturbă circulația vagoanelor și sunt atât de importante și de frecvente încât justifică desființarea acelor butoane, așa cum lasă mesajul tău de înțeles?

Sintagma „foarte multe ori” este destul de intransigentă, m-aș aștepta să ai dovezi solide care să o susțină.

Eu vad aproape mereu cand sunt in preajma lor lume care apasa butonul exterior pentru ca ei cred ca ala e cel pentru deschiderea usii.

@ WT_fan06  lasă textele că nu ține cu mine.  Sunt blindat în texte și le recunosc din prima.
- Dacă butoanele de << handicapat >>  se apasă foarte des nu am de ce să întreb vatmanul / șoferul.
- Da, sunt martor la acest tip de evenimente constant.  Acum ce, trebuie să vin și cu martori / filmări cu telefonul / camera ascunsă / persoane sub acoperire ?
- Da, butoanele pentru persoane cu handicap trebuie desființate. Nu folosesc nimănui.

@Andrei98 butonul acela e la... 1 metru și un pic înălțime față de asfalt? Dacă tramvaiul este la peron (ceea ce e cazul în majoritatea situațiilor), atunci butonul e și mai jos. Un adult / adolescent cu o înălțime medie va trebui să vrea cu tot dinadinsul să se cocoșeze ca să apese pe acel buton, care apropo, ar trebui să fie clar inscripționat cu acel sticker pentru persoane cu dizabilități. Sticker care și el lipsește / e lipit random pe tramvai în unele cazuri, pentru că nici în anul 2021 nu suntem în stare să avem o inscripționare coerentă a tramvaielor.

Eu de pildă n-am asistat niciodată la folosirea necorespunzătoare a acelui buton, de aceea sunt intrigat.

andrei11 wrote here:
Da, butoanele pentru persoane cu handicap trebuie desființate. Nu folosesc nimănui.

O altă afirmație bombastică. Cunoști vreo persoană în scaun cu rotile care să fie de aceeași părere? Pentru că despre necesitățile lor e vorba, de fapt. Înțeleg că ești revoltat că acele butoane se folosesc, potrivit / abuziv, dar pe tine cu ce te afectează? Ai ocolit fix întrebarea importantă - tramvaiul rămâne imobilizat în stație dacă e apăsat acel buton? Eu cred că se iluminează un martor în cabina vatmanului și atât. Așadar? Propun să ne gândim puțin și din perspectiva persoanelor despre care spunem cu atâta ușurință că n-au nevoie de facilități.

Când se apasă acel buton ( valabil și la Otokar ) vatmanul  / șoferul coboară de la  postul de conducere se îndreaptă spre ușa cu pricina, vede că nu e nimeni, "umple frigiderul"  persoanei care a apăsat greșit / intenționat  și se urcă din nou la postul de conducere.
Am văzut în 30 de ani de democrație cred că de maxim 10 ori persoane în scaun cu rotile / nenumărate persoane cu cărucioare pentru copii care au fost ajutați de ceilalți călători să urce / coboare din vehicul. (Bine, mamele se cam descurcă singure în majoritatea cazurilor ).
Cred că de 3 ori am asistat la folosirea platformei și asta mai ales dacă șoferul / vatmanul era un om cu gândire mai evoluată față de majoritatea vatmanilor / șoferilor.
____________________
Hai să nu mai insistăm cu butonul albastru, la ce înălțime e și ce sticker e pe el, se apasă într-o veselie și la Otokar și la tramvai.

Da, este mai complicat de apasat, dar lumea totusi o face pentru ca nu este nimeni atent la stickere. La fel cum si interiorul este plin de afise pe care nu le citeste nimeni.