Teleschiurile din România
Generalități
Ultimul capitol al prezentărilor mele vizează teleschiurile românești. Din păcate, sunt nevoit să vă anunț că acestea vor fi destul de scurte și nedetaliate, întrucât sunt foarte multe, iar datele despre ele sunt cam greu de găsit. În cazul multora dintre ele, dacă pun doar date tehnice și poze e lucru mare. Voi încerca să tratez toate teleschiurile, dar riscul de a omite mai multe instalații este foarte ridicat.

Așadar, fără alte introduceri, să trecem la subiect: teleschiurile sunt, de departe, cele mai răspândite mijloace de transport pe cablu din România, folosite strict pentru transportul schiorilor la deal. Sunt specifice pârtiilor de capacitate mică sau medie. Avantajele acestora sunt costurile scăzute de implementare și mentenanță, posibilitatea de a fi instalate pe o distanță foarte scurtă și fluxul continuu de circulație. Dezavantajele sunt, însă, relieful pârtiei (pentru o urcare cât mai plăcută, relieful pârtiei de sub teleschi trebuie să fie cât mai neted, ceea ce nu se întâmplă tot timpul) și faptul că pot fi utilizate doar pe un singur sens, pe cel de urcare - implicit capacitate mai mică, deci profit redus. Plus că trebuie să ai o oarecare instruire prealabilă ca să-l folosești.

Clasificarea teleschiurilor se efectuează după două criterii:
a) după forma barelor atașate de cablu:
1. J-bar
2. T-bar
3. cu disc plat

b) după prindere:
1. cu prindere fixă
2. debraiabile (sau "Poma lift", după numele companiei Poma, ce le-a implementat pentru prima oară)
Țin să aduc o precizare; în cazul de față, termenul de debraiabil se folosește astfel: când barele ajung la stația inferioară, ele rămân acolo până când vin călătorii. Firește, dacă sunt mai mulți schiori, între bare se păstrează o distanță constantă, a doua bară plecând după prima doar când are semnalul potrivit.

La noi în țară, cam orice pârtie de schi are un teleschi - aceasta dacă nu există alte mijloace de transport pe cablu deja pe acolo. Exemple de localități/stațiuni cu teleschiuri: Semenic, Mestecăniș, Sinaia, Poiana Brașov, Vatra Dornei, Predeal, Bușteni, Azuga, Muntele Mic, Parâng etc.

1. Teleschiul Clăbucet
Este unul dintre puținele teleschiuri debraiabile de la noi din țară. A fost inaugurat în 2007 și deservește Pârtiile Clăbucet Sosire și Clăbucet Variantă.

Date tehnice:
- tip teleschi: J-bar; debraiabil
- constructor: Pomagalski S.A. (Poma)
- lungime traseu: 0,64 km
- număr piloni: 8
- durată aproximativă călătorie: 4 minute
- diferență de nivel: 154 m
- capacitate: 650 pasageri/oră
- viteză de deplasare: 3,5 m/s

Program: se stabilește în funcție de sezon; pârtia are și nocturnă, deci funcționează și noaptea.

Tarif urcare:
- adulți: 15 RON
- copii (5-12 ani): 10 RON

O poză de la pilonul 8: