Cateva date cronologice despre aceasta linie:

-Prin legea din mai 1882 se aproba constructia cai ferate "Docolina" (Crasna)- Husi- Prut, cu ecartament ingust de 1000 mm, dar se aloca fonduri numai pentru sectiunea "Docolina" (Crasna)- Husi

-Dupa proiectul intocmit de inginerii Anghel Saligny si Ion Baiulescu incepe, in anul 1887, constructia efectiva a liniei.  De la Crasna la Cretesti linia urmeaza valea paraului Lohan, iar de la Cretesti la Husi, pentru traversarea dealului Dobrina, linia are un traseu cu multe curbe si declivitate destul de mare.

-La 13/25 iulie 1888 este inaugurata sectiunea Crasna- Dobrina, iar la 3/15 octombrie 1890 este inaugurata sectiunea Dobrina- Husi, a liniei cu ecartament ingust de 1000 mm.

-Cu ocazia inaugurarii liniei au fost deschise si statiile: Oltenesti, Cretesti, Dobrina si Husi (initial cu 5 linii),  depoul de locomotive Husi (cu cladire pentru intretinerea si remizarea locomotivelor cu aburi, cladire pentru atelier, cladire pentru locuinta sefului de depou, turn de apa- construit in 1894) si instalatii de alimentare cu apa a locomotivelor cu aburi, in toate statiile amintite.

-In statia “Docolina” (Crasna) au fost construite ateliere si remiza pentru intretinerea si reparatia materialului rulant al cai ferate de ecartament ingust de 1000 mm Crasna- Husi.

-Ulterior se vor adauga inca doua halte- Tarzii (denumita un timp „Halta Km 8”, in 1914) si halta Curteni (la 12 august 1927).

- Infrastructura si suprastructura liniei a fost executata cu: 42 de podete si poduri din lemn, traverse din lemn, sina tip 17 kg/ml (importata din Marea Britanie), sina care permitea o sarcina maxima pe osie de 7,5 tone. In 1906, VS (viteza stabilita) („iuteala maxima”) a trenurilor mixte pe linia (ingusta) Crasna-Husi era de 30 km/h.

-Primele instalatii de semnalizare de pe linia (initial ingusta) Crasna- Husi au fost discurile fixe amplasate la 400 m in fata discurilor rosii de intrare in statie, amplasate la 50 m in fata schimbatorului de cale extrem.
-La deschiderea caii ferate Crasna- Husi, cele 4 statii  au fost dotate cu: cladiri de calatori, birouri de miscare, cabine de acari amplasate la capetele extreme ale statiilor si instalatii de telegrafie tip „Morse” cu doua circuite, unul pentru circulatia trenurilor si celalalt pentru comunicatii publice.

-Intre anii 1888- 1937, pe calea ferata ingusta Crasna- Dobrina- Husi au fost utilizate un numar de 8 locomotive cu aburi (de cale ingusta de 1000 mm), de tipul "Ct-n2" si "B-t", acestea fiind:  "001 Lespezi", "002 Dochia", "003 Hangu", "004 Letea", "005 Crasna", "006 Dobrina", "007 Docolina" si "008 Baltatesti".  Aceste locomotive au fost produse de firma belgiana "Societe Anonime Des Usines Metalurgique du Hainant- Couillet” si de firma germana „Krauss Munchen”.

-In anul 1911 incep lucrarile efective de trecere la ecartament normal a caii ferate Crasna- Husi, pe portiunea dintre statiile Crasna si Cretesti. Aceste lucrari sunt finalizate in anii 1913- 1915.  Dar in anul 1915 aceste lucrari sunt sistate, din mai multe motive:
 -Intrarea Romaniei in primul razboi mondial in 1916, lipsei fondurilor dar si discutiilor privind cele 3 solutii posibile de traversare a Dealului Dobrina:
 -Executarea unui tunel la KM 24+000, cu mari costuri;
 -Prelungirea liniei (din statia Cretesti) cu 3 km in rampa si de aici printr-un tunel de varf sa iasa in zona satului Epureni, cu mutarea garii Husi la marginea orasului, in Dealul Dricului;
-Fara tunel, cu o linie de 13 km de la Cretesti la Husi, ce ocolea dealurile pe curbele de nivel si facea legatura cu localitatile din vale.
 Aceasta ultima varianta (mai ieftina, dar cu dificultati importante in exploatare) a si fost aplicata.

-Intre anii 1916- 1918, din necesitatile militare a primului razboi mondial, este construita o linie (cu ecartament ingust de 1000 mm) intre fosta statie "Podgoriile Husului" si statia Bucovat (de pe linia Ungheni- Chisinau), care lega linia Crasna- Husi de linia Ungheni- Chisinau.

-Dupa sfarsitul primului razboi mondial, in 1919, linia dintre statiile Crasna si Cretesti este transformata din nou in linie cu ecartament ingust de 1000 mm, dupa distrugerile suferite in timpul razboiului

- Conform „Mersului trenurilor din anul 1929”, pe linia  Crasna-Husi (atunci purtand numarul 134), existau statiile Oltenesti, Cretesti, Dobrina si Husi, si haltele Tarzii h si Curteni h.
 In 1929 pe linia Crasna-Husi circulau 5 perechi de trenuri mixte/zi, care parcurgeau traseul Crasna- Husi in 2 h si 15 minute, iar traseul Crasna- Husi in doua ore.

-In anul 1928 sunt reluate lucrarile de trecere la ecartament normal a liniei Crasna- Husi, dar, pana in 1936, acestea se desfasoara intr-un ritm lent.

-Desi au existat planuri si s-a propus trecerea la ecartament normal si a liniei inguste Podgoriile Husului- Bucovat, totusi aceasta linie este desfiintata si demontata din teren in anii 1928- 1929.

-Din anul 1936 ritmul lucrarilor se intensifica.  In martie- aprilie 1937 inceteaza circulatia trenurilor pe linia de ecartament ingust de 1000 Crasna- Husi.

-La 7 octombrie 1937 au loc ceremonii oficiale, cu ocazii terminarii si inaugurarii liniei de ecartament normal Crasna- Husi. La aceste ceremonii au participat: primarul Husului  I. G. Vantu, episcopul de Husi Nifon Criveanu, ministrul comunicatiilor, etc.

-La constructia liniei de ecartament normal Crasna- Husi au contribuit:
 -Barbu Ulaholu, conductor de lucrari pe segmentul de linie Dobrina- Husi;
 -Berea Dumitru, sef de statie lucrari la “Sectia Lucrari Noi”;
 -Stefan Gheorghiu, sef “Serviciul Poduri” din cadrul “Directiei Generale a CFR”, care s-a ocupat de trecerea la ecartament normal a liniei;
 -Nemteanu Adrian, seful lucrarilor de trecere la ecartament normal al liniei, in perioada 1 aprilie 1936- 7 octombrie 1937.

-Lucrarea a fost executata de antrepriza particulara „Intreprinderea tehnica si de constructii Iasi”,apartinand inginerilor Lascar Goldenstein si Hugo Nacht, conducator tehnic al lucrarilor fiind inginerul Lehr.
 Trecerea la ecartament normal a caii ferate Crasna- Cretesti- Husi a impus executia a 250.000 mc terasamente, a 45 poduri si podete noi si utilizarea traverselor din lemn impregnat, a sinei tip 30 kg/ml,  (importata de la uzinele “Krupp” din Germania), constructia de cladiri noi in statiile Oltenesti si Cretesti, cheltuindu-se suma de 44 milioane lei, la nivelul anului 1937.
-Din pacate la trecerea la ecartament normal a liniei,pe tronsonul dintre Cretesti si Husi, s-a ales solutia cea mai ieftina, linia avand curbe destul de stranse si o declivitate pronuntata (de 25 la mie), deoarece, pentru a traversa dealul Dobrina, urmareste traseul curbelor de nivel.  Aceasta configuratie a liniei dintre Cretesti si Husi a impus o viteza scazuta a trenurilor si tonaje limitate.
 Solutia mai eficienta (dar mai scumpa) ar fi fost constructia unui tunel, pe sub dealul Dobrina.

-Dupa trecerea laecartament normal a liniei au fost montate semnale "Banovici".

-Dupa trecerea la ecartament normal a liniei au fost utilizate locomotive cu aburi, apartinand seriilor: "597-680" si "698-731" (intre anii 1937- 1945),  "131.000" (4 bucati), "324.000" (doua bucati), "142.200" (intre anii 1942- 1980) si "140.000".
 In anul 1938 este montata in statia Husi o placa rotativa pentru intoarcerea locomotivelor cu aburi de cale normala. In statia Crasna, pentru intoarcerea locomotivelor cu aburi, se utilize un “triunghi” de cale ferata.

-Incepand din august 1940 si pana in 1949 sau 1956 pe linia Crasna- Husi au circulat si un numar de 5 automotoare "Malaxa" pe doua osii.

-Intre 1941- 1946 sunt introduse in statiile de pe linia Crasna- Husi incuietori cu chei la macazuri si tablouri mecanice cu stifturi in birourile de miscare din statii.

-In timpul celui de-al doilea razvoi mondial calea ferata Crasna- Husi sufera importante distrugeri, circulatia feroviara fiind reluata in 1946.

-In 1947 in statiile de pe linia Crasna- Husi sunt introduce semnale mecanice (“semafoare”) de intrare-iesire, combinate cu cu instalatii SBW cu chei in aparatul de comanda.

-Incepand din 1948 depoul de locomotive Husi devine "depou secundar", iar, incepand din 1949, este transformat in remiza de locomotive, afiliata depoului Barlad (pana in anul 1958, cand si depoul Barlad este transformat in remiza de locomotive, afiliata depoului Iasi).
 In (sau pana in) 1948 fostele instalatii de alimentare cu apa a locomotivelor cu aburi, din statiile Oltenesti, Cretesti si Dobrina sunt dezafectate, nemaifiind necesare.
-Intre anii 1947- 1948 fosta statie "Podgoriile Husului" este transformata in halta deschisa numai pentru traficul de calatori cu vanzator de bilete hc., in anul 1957 fiind complet desfiintata.
-Intre anii 1949- 1954 fosta statie Dobrina este transformata in halta deschisa numai pentru traficul de calatori cu vanzator de bilete hc.

-In lucrarea monografica “Depresiunea Husi”, elaborata de Ioan Gugiuman in 1959, se arata urmatoarele: “O mare atentie s-a dat studiului privind posibilitatea prelungirii caii ferate de la (fosta) halta “Podgoria Husilor”, pe traseul vechii linii ferate inguste din 1916- 1918, pana in partea de sud-est a orasului. Pe accelasi vechi  traseu se prevede prelungirea caii ferate spre valea Prutului, catre Albita- Iasi, cu o ramificatie spre Falciu- Bogdanesti, unindu-se, in acest punct, cu linia ce merge spre Murgeni si Barlad”.


-In anul 1960 instalatiile telegrafice sunt inlocuite cu instalatii telefonice tip „BL Standard”. Mai functionau si circuitele telefonice: Regulatoare de circulatie RVS si circuite locale pentru cai libere.

-In anii 1960- 1968 este modernizata instalatia de alimentare cu apa din statia Husi

-In anii 1968- 1969, cu ocazia lucrarilor de RK la linie este introdusa sina tip 45 kg/ml semi-buna. Tot in aceea perioada sunt introduse si primele traverse din beton pe linia Crasna- Husi.

-In 1969 este construit, in statia Husi, un dormitor pentru personalul de tractiune

-La inceputul anilor 70’, pentru o scurta perioada (de doar cativa ani) halta Dobrina hc. Este transformata in HM (Halta de miscare), cu o singura linie abatuta si instalatie SBW. Era utilizata pentru incarcarea unor vagoane cu material lemnos (busteni). Ulterior redevine halta deschisa pentru traficul de calatori cu vanzator de bilete hc.


-Anii 70' marcheaza modernizarea materialului rulant si de pe aceasta linie:
 -La inceputul anilor 70' se introduc vagoanele seria 29-20 in compunerea trenurilor "cursa" de pe aceasta linie  (tot atunci au circulat si ultimile trenuri "mixte" pe aceasta linie)
  -In anul 1973 sunt introduse locomotivele diesel-hidraulice 040-DHC la tractiunea trenurilor de calatori de pe aceasta linie, iar, in mai 1976, si la tractiunea trenurilor de marfa.  Cu aceasta ocazia la remiza Husi este montata o instalatie de dedurizare a apei, pentru alimentarea locomotivelor 040-DHC, in perioada de incalzire a trenurilor de calatori. Alimentarea cu motorina se realiza la remiza Barlad.
   -Pana in anul 1980 tractiunea cu aburi este complet eliminata si de pe aceasta linie.
-In anii 60' (si prin interventia omului politic, sociologului si filozofului husean Mihai Ralea) este introdus un vagon direct Bucuresti- Husi.

-Constructia fabricilor din "zona industriala" a orasului Husi intre anii 1974- 1980, cresterea volumului lucrarilor de constructii in Husi, dezvoltarea agriculturii, etc duce la intensificarea traficului de marfa pe linia Crasna- Husi.
-Dupa anul 1976 se executa ample lucrari pentru sporirea capacitatii statiei CFR Husi: marirea la 8 a numarului de linii, prelungirea liniilor spre capatul infundat al statiei, constructia rampei si magaziei de marfuri, constructia liniei “Competrol” si instalatiilor de descarcare a produselor petroliere din vagoane-cisterna, instalatie care era legata printr-o conducta (care trecea pe sub strada Saca) de fostul depozit PECO de pe strada Saca.
-In anul 1980 este construita cladirea pentru magazia de bagaje-mesagerie.

-In 1976 este reinfiintata "Podgoriile Husului" ca si HM (halta de miscare) (cu o singura linie abatuta si instalatie SBW), pentru deservirea unei rampe de descarcare a prefabricatelor din beton.

-Incepand din 1960 se executa si 5 linii industriale, racordate la statiile de pe linia Crasna- Husi:
  -Racordate la statia Husi: linia pentru depozitele cooperatiei de consum (1960) si linia pentru santierul "Constructorul" si rampa sectorului de exploatare forestiera (1964);
  -Racordata la statia Cretesti: linia pentru baza de receptie a cerealelor (1975 sau 1976)
  -Racordate la HM Podgoriile Husului: liniile (doua) pentru rampa de descarcare a prefabricatelor din beton (1976)

-In anul 1984 halta Dobrina hc este complet desfiintata

-Incepand cu mersul trenurilor 1984/1985 este introdusa si cea de-a doua pereche de grupa de vagoane directe Husi- Bucuresti, cu aceasta ocazia modificandu-se si compunerea trenurilor "cursa" (4 perechi/zi) care circulau pe linia Crasna- Husi: doua vagoane seria 20-57, un vagon seria 19-40 (apartinand reviziei de vagoane Bucuresti- Grivita sau Bucuresti-Basarab) si la unele trenuri si un vagon de bagaje seria 92-57 (apartinand reviziei de vagoane Barlad).

-In anii 80' sunt introduse instalatii CELS (control electric al starii de liber/ocupat al liniilor din statie) in statia Husi (la linia I), statia Cretesti (in anii 1983- 1984) si in HM Oltenesti (in 1981).

-Dupa anul 1988 sunt introduse locomotivele diesel-electrice 060-DA, la tractiunea trenurilor de marfa de pe linia Crasna- Husi.

-In anii 1987- 1988 apare proiectul de constructie a caii ferate care urma sa lege statia CFR Husi de zona industriala a orasului Husi.

-In 1985 este infiintata "Agentia de voiaj CFR Husi", avand initial sediu in incinta oficiului PTTR, iar din 1986 avand sediul propriu, la parterul unui bloc din centrul orasului.

-In anul 1987 pe aceasta linie a circulat si "trenul prezidential", care i-a adus la Husi pe Nicolae si Elena Ceausescu.

- La nivelul anului 1989 principalele categorii de marfuri transportate pe linia Crasna- Husi era:

-La expediere: cereale, busteni (lemn), vinuri, utilaje petroliere, conserve de legume, incaltaminte, fibre si fire din bumbac, textile-confectii, berbecuti.

-La primire: produse petroliere (CLU, benzina, motorina, bitum), bumbac, tabla, bunuri electrocasnice si metalo-chimice, ulei vrac, zahar, bere, ciment, placi prefabricate din beton-armat, materiale de constructii, mobila, ingrasaminte chimice.

Principalele unitati economice care utilizau transportul feroviar de marfa,pe linia 604, erau in 1989: “Romcereal”, “PECO”, “UJCC Vaslui- Grup Depozite Husi” (comertul cooperatist), ICSM Husi (comertul  de stat), “IAS Husi”, “Sectia de Utilaj Complex Husi”, “Santier Constructorul Husi”, “Exploatarea Forestiera”, “Intreprinderea de incaltaminte Husana”, “Intreprinderea de confectii Moldotex”, “Filatura de bumbac”, “Intreprinderea de prelucrare si industrializare a legumelor si fructelor”, “Sectia Lemn Husi”.

-Toate trenurile de marfa care circulau pe linia Crasna- Husi erau “trenuri locale de marfa”, cu exceptia celor compuse din vagoane cu ciment seria UCS, care erau “trenuri-naveta”.

-Declivitatea liniei este de 7- 8 la mie (intre statiile Crasna si Cretesti) si de 25 la mie (intre statiile Cretesti si Husi). Viteza stabilita era de 80 km/h (intre Crasna si Cretesti) si de 40 km/h (intre Cretesti si Husi).  
 In 1990 distanta Crasna- Husi (33 km) era parcursa cu trenuri "cursa" (cu 5 opriri) in aproape o ora (circulau 4 perechi/zi trenuri cursa, doua din acestea fiind grupe de vagoane directe Bucuresti- Husi).
 In 1990 circulatia trenurilor, pe linia Crasna- Husi, se desfasura in sistemul "intelegerii telefonice a caii libere".  
 Statiile si haltele erau in 1990: Tarzii hc., HM Oltenesti, Curteni hc., Cretesti, HM Podgoriile Husului si Husi.

-Intretinerea liniei Crasna- Husi era asigurata de "Districtul linii nr. 7 Husi"(din cadrul Sectiei Linii L2 Barlad) iar a instalatiilor SCB de catre districtul SCB Vaslui.
In 1990 exista si un dispensar CFR la Husi.

-Revolutia romana din decembrie 1989 aduce schimbari importante si pentru aceasta linie.

-In octombrie 1990, cu ocazia implinirii a 100 de ani de la inaugurarea cai ferate Crasna- Husi, au loc festivitati si este montata o placa de marmura in statia Husi.

-La inceputul anilor 90' cladirea statiei Husi este tencuita la exterior.

-Intre anii 1993- 1994 se efectuiaza lucrari de RK la linia Crasna- Husi, introducandu-se sina de tipul 49 kg/ml semi-buna.

-In anul 1994 statia Husi este dotata cu: semnale luminoase, instalatii SAT si BAT si instalatii CELS si la liniile 2, 3 si 4.

-In anii 1994- 1997, ca urmare a declinului si apoi a disparitiei unora din fabricile din Husi, ca urmare a scaderii volumului activitatii in constructii, etc, scade drastic si volumul de marfuri transportate pe aceasta linie.  Totusi, un timp, s-au mai transportat cereale, produse petroliere si materiale de constructii.

-In anul 1992 este desfiintata cea de-a doua pereche a grupei de vagoane directe Bucuresti- Husi. Desfiintarea grupei de vagoane directe Bucuresti- Husi (definitiv in 1997) a dus si la modificarea compunerii trenurilor "cursa" si apoi "personale" care circulau pe aceasta linie, fiind reintroduse vagoanele seria 29-20 (4 vagoane), apartinand reviziei de vagoane Barlad.
 Dar din cauza lipsei pieselor de schimb si a proastei intretineri, starea tehnica a vagoanelor 29-20 , care circulau in anii 90', pe linia Crasna- Husi, era deplorabila (de multe ori circulau aproape neiluminate si neincalzite).

-In 1995 este complet desfiintata HM Podgoriile Husului.

-In 1996 sunt desfiintate:  Agentia de Voiaj CFR Husi, vagonul de bagaje, casele de bilete din haltele Tarzii h. si Curteni h.  Aproximativ tot atunci este desfiintata si magazia de bagaje-mesagerii din statia Husi.

-In 1996 instalatia de alimentare cu apa dedurizata din remiza Husi este trecuta "in conservare", nemaifiind utilizata.

-In "mersul trenurilor 1996/1997" a circulat, pentru ultima data (cu circulatia facultativa) grupa de vagoane directe Bucuresti- Husi, compusa atunci din doua vagoane seria 29-22 si un vagon seria 17-22 "Hecht"!
-In 1997 este desfiintat postul de acar de la cabina nr. 2 a statiei Husi

-In anul 1998 sunt introduse vagoanele seria 29-22 "dimitroave modernizate" in compunerea trenurilor "personale" de pe linia Crasna-  Husi.
Tot atunci, ca urmare a disparitiei si impartirii fostei SNCFR, remiza de locomotive Husi trece in administratia SNTFC-CFR-Calatori, la fel ca si remiza Barlad.
Partida de manevra din statia Husi trece in cadrul SNTFC-CFR-Marfa.


-Intre anii 1995- 1998 instalatiile SBW si semnalele mecanice ("semafoarele") din statia Cretesti si din HM Oltenesti sunt scoase din functiune, statia Cretesti si HM Oltenesti fiind transformate in "puncte de sectionare in linie curenta", deservite (pe tura) de cate un revizor de ace si semnalizate prin "indicatorul permanent de acoperire a punctelor de sectionare de pe sectiile cu conducere centralizata a traficului".
 In 1998 sectia Crasna- Husi este declarata "sectie cu conducere centralizata a traficului".

-In 2000 HM Oltenesti este retrogradata ca si hc (halta deschisa pentru traficul de calatori cu vanzator de bilete) si din 2008 ca si h (halta deschisa pentru traficul de calatori fara vanzator de bilete). Ulterior cladirea fostei HM Oltenesti dispare complet!

-In jurul sau dupa anul 2000 este desfiintata linia ferata industriala care deservea depozitele cooperatiei de consum din Husi (prin desfiintarea macazului nr. 3A) si fosta linie “Competrol” (din capatul infundat al statiei Husi), prin desfiintarea TDJ-ului 6/8.

-In decembrie 2002 statia Cretesti este retrogradata ca si HM (halta de miscare)

-Aproximativ in 2003 SNTFC-CFR-Calatori renunta la utilizarea remizei de locomotive Husi, care este trecuta "in conservare".


-In 2003 cladirea statiei CFR Husi (si: cladirea fostei magazii de bagaje-mesagerii , cladirea toaletei si cabina nr. 1 a statiei Husi) sunt partial renovate, prin: montarea de geamuri si usi termopan cu rama de PVC, schimbarea acoperisului, etc. Insa lucrarile sunt oprite inainte de a fi finalizate si la interiorul cladirii, ca urmare a destituirii fostului director al regionalei CFR-SA Iasi Mihai Necolaiciuc.
A fost ultima investitie importanta de pe linia Crasna- Husi, ulterior incepand declinul accentuat al liniei.

-Aproximativ in anii 2005- 2006 SNTFC-CFR-Marfa renunta de a mai aveea partida de manevra in statia Husi si este desfiintat si postul de acar de la cabina nr. 1 a statiei Husi.  Cativa din fostii acari  sunt “transformati” in “revizori de ace”, pe tura ramanand astfel un singur om , la “miscare”, in statia Husi.

-Ca urmare a aparitiei microbuzelor (mult mai rapide si mai dese, in special pe rutele Husi- Iasi si Husi- Vaslui) , dar si datorita politicii managerial a SNTFC-CFR-Calatori  (mentinerea acceluiasi numar de trenuri pe aceasta linie- numai 3 perechi/zi, mentinerea in compunerea trenurilor de calatori de pe aceasta linie a accelorasi vagoane seria 29-22, mentinerea accelorasi trasee – Husi- Crasna si Husi- Barlad, total neatractive pentru calatori, legaturile proaste in Crasna, etc) scade drastic si numarul de calatori de pe aceasta linie

-In iarna 2004/2005 trenurile de calatori, de pe aceasta linie, erau compuse din 3 vagoane seria 29-22. In 2006 uneori trenul de Husi a avut si un singur vagon seria 29-22!
-In noiembrie 2004 (probabil si ca urmare a alegerilor de atunci) este introdus un automotor “Desiro” ca tren IC, pe ruta Bucuresti- Husi! Insa acesta a circulat foarte putin, pana in februarie 2005.

-Printre ultimile trenuri de marfa, care au circulat pe aceasta linie, sunt cele cu cereale si cele care au transportat gaze petroliere lichefiate, pentru firmele SC Marsemar SA Husi si  SC Dac Petrol Srl Husi.

-La 14 septembrie 2007 se incearca o ultima “strategie” pentru aceasta linie, introducandu-se automotoarele “Desiro” (care inlocuiesc garniturile compuse din vagoane/vagon seria 29-22) in compunerea trenurilor “personale” de pe aceasta linie.  Tot in 2007 se introduce eliberarea biletelor pe calculator in statia Husi.
 Cu aceasta ocazie este desfiintata si fosta revizie de vagoane calatori Barlad.

-Incepand din decembrie 2008 se schimba turnusul trenurilor de calatori care circulau pe aceasta linie (incep sa circule in relatia Iasi- Husi si Vaslui- Husi) si se mareste numarul de trenuri de calatori, la 5 perechi/zi.  Astfel “mersul trenurilor 2009” a fost cel mai bun mers de tren de pe aceasta linie, cu trenuri compuse cu automotoare “Desiro”, trenuri directe Iasi- Husi si Vaslui- Husi si cu 5 perechi de trenuri de calatori/zi.

-In 2008 remiza de locomotive Husi isi inceteaza oficial existenta, ca unitate de tractiune in cadrul SNTFC-CFR-Calatori.

-In 2009 sunt desfiintate liniile 6, 7 si o parte din linia 8, din statia Husi.

-In iunie 2010, dupa nici 3 ani de circulatie, modernul automotor “Desiro” este retras de pe linia Crasna- Husi, din motive discutabile (motivul oficial a fost ca automotorul “Desiro” isi uza prematur bandajele rotilor, datorita curbelor stranse dintre Cretesti si Husi), fiind inlocuit cu o garniture compusa din doua (uneori 3) vagoane seria 20-47, 20-57 si in final 21-47, tractate cu locomotiva 060-DA “modernizata” (cu instalatie de incalzire electrica a trenului).
Aceasta masura a dus la cresterea consumului de motorina si la alungarea si a ultimilor calatori de la tren!

-In iunie 2010 HM Cretesti este retrogradata ca si hc (halta deschisa pentru traficul de calatori cu vanzator de bilete), prin desfiintarea celor doua macazuri din linia directa.  Disparea astfel ultimul punct de sectionare (unde trenurile puteau face “incrucisare”) dintre Crasna si Husi!

-In septembrie 2011 a ajuns la Husi un tren de marfa (apartinand operatorului GFR), compus din vagoane seria EAKKMOS, care a transport pietris. Vagoanele au fost garate si descarcate la linia industriala “17”.

-In ultimul „Mers de tren” in care mai apare linia 604 Crasna-Husi, cel valabil in perioada 11 decembrie 2011- 8 decembrie 2012, apar 5 perechi de trenuri R/zi, din care: 3 perechi P Husi-Crasna (una din ele apoi circula numai cu ordin special), o pereche P Husi-Vaslui (limitata apoi la Crasna) si o pereche P Husi-Iasi (singura care aveea si vagon de clasa intaia iar uneori si 3 vagoane).
 Atunci timpul de mers intre Crasna si Husi era de 1 h si 5 minute, din care 4 minute opriri in halte (care erau: Cretesti h, Curteni h, Oltenesti h si Tarzii h).

-Ultimii ceferisti care au deservit statia CFR Husi sunt: seful de statie Macarie Dumitru, impiegatul de miscare “coordonator” Palie Daniel, impiegatul de miscare (ulterior “revizor de ace”) Apostolache Maricel, “revizorii de ace” (fosti acari): Margarint Gelu, Prepelita Victor, Trancu Aurel, Ciurea Rodica si casierele Apostolache Maria si Ciortescu Iuliana.


-La data de 14 ianuarie 2012, ora 17.35, dupa 122 de ani, a plecat ultimul tren de calatori din statia Husi!
R 6405 Husi-Iasi, compus din doua vagoane seria 21-47 si locomotiva 60-1272-8, produsa in 1977!
 Avea doar 5 calatori!
 Cel care a expediat acestui tren de calatori din statia CFR Husi este "revizorul de ace" Victor Prepelita.

 La aceea vreme prim-ministru era Emil Boc si ministra transporturilor era Anca Boagiu. Director general al SNTFC-CFR-Calatori nu stiu cine era la aceea data.

-La 17 ianuarie 2012 instalatia SCB (semnalele luminoase si instalatiile SAT/BAT) din statia Husi este scoasa din functiune!

 Tot in 2012 cladirea fostei remize de locomotive Husi este vanduta, de catre CFR-Calatori, unei firme din Barlad.


-La 28-29 august- 3 septembrie 2012  a ajuns la Husi un tren de marfa (apartinand operatorului GFR), incarcat cu bordure.

- In septembrie 2013 ar mai fi circulat un utilaj de cale, pana in zona fostei halte Dobrina .

-Tot in 2013 fosta statie CFR Husi este retrogradata ca si HM (halta de miscare). Ultimul sef al statiei CFR Husi a fost Dumitru Macarie, care a indeplinit aceasta functie intre anii 1999- 2013.

- In 2013 sunt modernizate trecerile la nivel cu calea ferata de pe DN 24 B- E 581, prin montarea de dale elastice. Tot atunci este desfiintata o mica portiune din linia industriala  “17”.

 -In august 2014 a mai ajuns la Husi o locomotiva 060-DA, care trebuia sa tracteze vagoane cu cereale.

 -In decembrie 2014 este desfiintata linia 5 din fosta statie CFR Husi.

- Ulterior a mai trecut o drezina, care a transportat unele sine si traverse demontate din statia Husi.

 - In 2017 linia Crasna- Husi este declarata "linie inchisa traficului feroviar".

 - In 2018 sunt demolate cladirile fostelor halte Curteni h. si Tarzii h., cladiri care ajunsesera in stadiu avansat de degradare.

 -In prezent calea ferata Crasna- Husi se afla in stare de degradare accentuata. Cladirea fostei statii CFR Husi este “acoperita” de graffiti, un geam este spart.  Cladirea fostei HM Podgoriile Husului si cladirea fostei halte Dobrina hc. Sunt astazi locuinte private si se afla intr-o stare destul de buna.
 Cladirea fostei statii Cretesti este inchiriata unei personae fizice.
 Cladirea fostei remize de locomotive Husi si cladirea fostului atelier de tractiune (de langa remiza) apartin unei firme private din Barlad.
 Cladirea fostului dormitor pentru personalul de tractiune (din statia Husi) este astazi locuinta privata.


Bibliografie:

-Monografia „Linia ferata Crasna- Husi, o suta de ani, 15 octombrie 1890- 15 octombrie 1990”, autori inginer Ioan Lupu si inginer Rudolf Kalinca, editata prin multiplicare la Regionala CF Iasi la 15 septembrie 1990. Un exemplar din aceasta lucrare se afla la biblioteca municipala „Mihai Ralea” din Husi;

-„Premiere feroviare si evolutia unor activitati de tractiune pe regionala CF Iasi 1870- 2000”, autori Gabriel Margineanu si Serban Lacriteanu, lucrare editata in anul 2016 de catre editura AGIR;

-“Cretesti- istorie si actualitate”, profesor Folescu N. Vasile, casa editoriala “Demiurg”, 2003.

-“Depresiunea Husilor”, 1959, autor Ioan Gugiuman;

-Forumul ‘Arcanum”

-Alte surse (forum "Lokomotiv", “Forumul pasionatilor de trenuri”, etc).

-Informatiile oferite de unii dintre ceferistii care au lucrat pe linia Crasna- Husi.

-Presa, etc.